Somaţie de plată

Sentinţă civilă 1166 din 02.12.2009


S.c.nr. 1166 din 02 Decembrie 2009 –somaţie de plată

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 19.11.2009, creditoarea S.C. V. S.R.L., a chemat în judecată pe debitoarea S.C. R.P.,  solicitând ca pe calea emiterii ordonanţei care să conţină somaţia de plată să fie obligată debitoarea la plata sumei de 4.368,84 lei, reprezentând contravaloarea parţială a produselor livrate în baza facturii fiscale (…) a cărei valoare totală era de 6.276,82 lei.

Creditoarea a mai solicitat obligarea debitoarei şi la plata penalităţilor de întârziere până la valoarea soldului, de 4.368,84 lei, calculate la un procent de 1% pe fiecare zi de întârziere, conform prevederilor de pe facturile fiscale, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, în esenţă, creditoarea a susţinut că în baza raporturilor contractuale avute cu debitoarea i-a livrat acesteia mărfuri (ambalaje din carton ondulat), pentru plata cărora s-a emis şi s-a introdus spre decontare factura fiscală menţionată, cu scadenţă la 45 de zile calendaristice de la livrare.

Debitoarea R.P. a achitat doar parţial factura, anume mai întâi suma de 1907,98 lei,  apoi încă 1500 lei, rămânând de plată suma pretinsă prin prezenta acţiune.

În drept, s-au invocat prevederile art.1 şi art.2 din OG 5/2001 privind somaţia de plată, art.43 Cod comercial şi art.10 alin.4 Cod proc.civilă.

În dovedirea cererii, s-au depus în copie la dosar: adresa 5867/30.09.2009 (fila 4), mandat de trimitere (fila 5), factura fiscală nr. 0011946/02.10.2008, avizul de însoţire a mărfii nr.0009151 din aceeaşi dată (fila 7), extras de cont din 09.10.2009 (fila 16), precum şi extrase din înscrisuri contabile (filele 8-9).

Legal citată, debitoarea nu a formulat întâmpinare şi nu a depus acte în apărare.

La termenul de judecată de astăzi, 02.12.2009, creditorul şi-a precizat cererea, arătând că înţelege să renunţe la solicitarea sa privind obligarea debitoarei la plata penalităţilor de întârziere, astfel cum s-a consemnat în practicaua prezentei sentinţe.

Analizând cererea formulată în raport de motivele arătate şi de înscrisurile depuse în dovedirea ei, instanţa constată şi reţine că:

Potrivit dispoziţiilor art.1 din OG 5/2001, modificată şi completată, instanţa poate emite ordonanţă care să cuprindă somaţia de plată către debitor şi termenul de plată la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanţelor certe, lichide şi exigibile care reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani asumate prin contract, constatate printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris însuşit de părţi prin semnătură.

Textul de lege enunţat prevede imperativ îndeplinirea celor trei condiţii cumulative în ceea ce priveşte creanţa, respectiv să fie certă, lichidă şi exigibilă, adică să aibă o existenţă neîndoielnică, să nu implice contestarea sa de către cealaltă parte, să fie precis determinată şi să fi ajuns la scadenţă.

O altă cerinţă este aceea ca debitul solicitat să fie materializat într-un înscris însuşit de părţi prin semnătură ori într-un alt mod admis de lege.

În speţă, se constată că creanţa pretinsă întruneşte toate cerinţele arătate.

Cu avizul de însoţire a mărfii aflat la fila 7 din dosar, creditoarea a făcut dovada faptului că livrat debitoarei marfa al cărei preţ este înscris în factura fiscală, marfă pe care aceasta şi-a însuşit-o fără obiecţiuni, prin semnarea avizului şi aplicarea pe acesta a ştampilei societăţii de către reprezentantul legal al acesteia.

Cum termenul de plată al facturii a fost în 02.11.2008, iar debitoarea nu a achitat decât parţial preţul înscris, fără să fi dovedit o cauză legală a refuzului său, instanţa va reţine că creanţa pretinsă, în sumă de 4.368,84 lei este certă, lichidă şi exigibilă în sensul prevăzut de art.379 Cod proc.civilă şi a fost însuşită sub semnătură de debitoare.

În temeiul dispoziţiilor art.6 alin.2 din OG 5/2001, instanţa va emite ordonanţa care va conţine somaţia de plată adresată debitoarei pentru suma de 4.368,84 lei, fixând termen de plată la data de 29 decembrie 2009.

În baza dispoziţiilor art.274 Cod proc.civilă, debitoarea căzută în pretenţii va fi obligată şi la plata cheltuielilor de judecată de 39 lei solicitate de creditoare şi dovedite cu înscrisurile depuse la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea aşa cum a fost precizată de creditoarea SC V. în contradictoriu cu debitoarea SC R.P.

Ordonă debitoarei să plătească creditoarei suma de 4368,84 lei cu titlu de debit şi cheltuieli de judecată în sumă de 39 lei.

Fixează termen de plată la data de 29 decembrie 2009.

Cu drept la cererea în anulare în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi 2 decembrie 2009, la sediul Judecătoriei Brezoi, judeţul Vâlcea.