Plângere contravenţională. Utilizarea de către agentul constatator de mijloace şi metode de măsurare inexacte. Consecinţe

Sentinţă civilă 1430 din 03.07.2009


Plângere contravenţională. Utilizarea de către agentul constatator de mijloace şi metode de măsurare inexacte. Consecinţe

Nerespectarea de către agentul constatator a cerinţelor metrologice şi tehnice şi a modalităţile de atestare a legalităţii aplicabile rezervoarelor de stocare pentru lichide. Aplicarea principiului in dubio pro reo

Potrivit procesului-verbal de sancţionare contravenţională aflat la dosar (f. 5), petenta a fost sancţionată cu amendă contravenţională pe motiv că, din verificarea stocului scriptic cu cel faptic la depozitul cu combustibil lichid aparţinând societăţii petente, a rezultat o diferenţă de 1406 kg, diferenţă care nu a putut fi justificată legal.

Obiecţiunile petentei în ceea ce priveşte modul în care au fost efectuate măsurătorile de către reprezentanţii intimatei, măsurători în urma cărora a fost stabilit un plus faptic de 1406 kg faţă de cel scriptic, sunt întemeiate.

Astfel, prin NML nr. 017 din 01/06/2005, publicată în M.Of., partea I, nr. 664bis din 26.07.2005, au fost stabilite cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii aplicabile rezervoarelor de stocare pentru lichide, care sunt utilizate pentru măsurarea volumelor (cantităţilor) de lichid conţinut. Conform acestor norme, ansamblul operaţiilor de măsurare şi calculelor necesare determinării cantităţilor de lichid conţinute în rezervoare fac obiectul unor calcule şi proceduri specifice, iar rezultatele astfel obţinute pot fi  utilizate (…) la determinări oficiale de stocuri în gestiune. Rezultă că, în măsura în care aceste calcule şi proceduri specifice nu sunt respectate, măsurătorile efectuate nu pot fi recunoscute ca valabile.

Printre cerinţele metrologice şi tehnice stabilite de normele NML 017 din 01/06/2005 şi aplicabile modalităţilor de control metrologic legal se află şi aceea prevăzută de art. 3.2.5. din norme. Potrivit acestui articol, rezervoarele trebuie să fie prevăzute cu o placă de identificare a calibrării care să cuprindă inscripţionate datele enumerate în text, calibrarea reprezentând ansamblul de operaţii efectuate pentru determinarea capacităţii unui rezervor pana la unul sau mai multe nivele de umplere.

În speţă, atât din procesul-verbal de efectuare a unei verificări întocmit de intimată (f. 7, 9), cât şi din procesul-verbal întocmit de organismul acreditat de control cu sprijinul căruia petenta a efectuat o nouă măsurătoare (f.13), rezultă că certificatul de calibrare al rezervoarelor este expirat din octombrie 2007, rezervoarele nu dispun de plăcuţă cu cota la punct fix şi nu sunt prevăzute cu placa de identificare a calibrării. Mai mult, însăşi intimata a consemnat, în cuprinsul procesului-verbal întocmit cu ocazia verificării, că ruleta utilizată pentru măsurarea înălţimii combustibilului lichid din cele două rezervoare nu era nici omologată nici calibrată metrologic (f.8).

În consecinţă, existând dubii cu privire la mijloacele şi metodele de măsurare utilizate pentru stabilirea plusului de motorină, ce a constituit temeiul sancţionării petentei, în aplicarea principiului in dubio pro reo, instanţa reţine că elementele constitutive ale contravenţiei reţinute în sarcina petentei nu rezultă dincolo de orice dubiu din probele administrate.

Este adevărat că, din cuprinsul punctului 8 din OMFP 1753/2004 (f.7) se poate deduce faptul că obligaţia de a calibra rezervoarele în vederea obţinerii unor măsurări exacte revine petentei, însă omisiunea de a respecta aceste dispoziţii trebuie să facă obiectul unei sancţiuni specifice, fără a putea fi aplicabile, în această situaţie, dispoziţiile art.1 lit.e) din Legea nr.12/1991.

În consecinţă, procesul-verbal atacat nu este temeinic, astfel că instanţa urmează a admite plângerea formulată şi a dispune anularea acestuia.