Divorţ cu copii

Dosar nr. Divorţ cu copii

Cod operator date:3029

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA  DARABANI

Sentinţa civilă nr.xxx

Şedinţa publică din data de xxxxx

Preşedinte: ( ……..)

Grefier: ( ……….)

La ordine judecarea acţiunii civile având ca obiect „divorţ cu copii", formulată de reclamantul S.M., cu domiciliul în ……., comuna …….., judeţul ….., în contradictoriu cu pârâta S.M, cu domiciliul în sat……, comuna …… , jud. ……...

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă reclamantul-pârât asistat de avocat C.C., lipsă pârâta - reclamantă şi apărătorul din oficiu al acesteia – av.N.I. şi reprezentanţii legali ai autorităţilor tutelare.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei modul de îndeplinire a procedurii de citare, obiectul cauzei, stadiul judecăţii precum şi faptul că a sosit la dosarul cauzei raportul de expertiză medico-legală psihiatrică, după care:

Văzând că nu mai sunt alte probe de administrat, cereri noi de formulat şi că nu se invocă excepţii, instanţa constată procesul în stare de judecată şi acordă cuvântul în fond.

Avocat C.C., pentru reclamantul-pârât, solicită admiterea acţiunii, desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a pârâtei-reclamante, încredinţarea minorilor rezultaţi din căsătorie, spre creştere şi educare şi obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere în beneficiul acestora şi revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei, fără cheltuieli de judecată.

Cu privire la cererea reconvenţională, apărătorului reclamantului solicită respingerea ei, motivat de faptul că pârâta are pensie de handicap.

Reclamantul îşi însuşeşte concluziile apărătorului.

INSTANŢA:

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Darabani în data de xxxxxxxxxxx, sub nr. xxxxxxxx, reclamantul S. M.  a chemat în judecată pe soţia sa, pârâta S.  M., solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceasta şi cu autorităţile tutelare din cadrul Primăriei comunei ….. şi Primăriei comunei ……  să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părţi în data de xxxxxxxxx, din culpa exclusivă a pârâtei, încredinţarea spre creştere şi educare a minorilor rezultaţi din căsătorie, cu obligarea pârâtei la plata unei pensii de întreţinere, în cuantumul prevăzut de lege, raportat la venitul minim pe economie, precum şi revenirea pârâtei la numele avut anterior căsătoriei, fără cheltuieli de judecată. 

În motivarea acţiunii reclamantul arată că s-a căsătorit cu pârâta în anul 1999 şi au împreună trei copii minori. Neînţelegerile dintre părţi au început la scurt timp după naşterea celui de-al doilea copil şi au fost determinate atât de conduita necorespunzătoare a pârâtei, cât şi de starea ei de sănătate, ambele determinând indiferenţa pârâtei faţă de viaţa de familie şi, în special, faţă de îngrijirea copiilor.

Argumenteaza reclamantul că el se ocupă de creşterea şi educarea minorilor, îngrijindu-se ca acestora să nu le lipsească nimic.

În dovedire s-au ataşat copii după certificatul de căsătorie al părţilor(f.5), certificatele de naştere ale minorilor, filele 6,7,8 ; adeverinţa nr.4357 din 06.09.2010 emisă de Primăria comunei Suharău(f.9) şi a solicitat administrarea probei testimoniale.

Acţiunea a fost legal timbrată cu timbru judiciar de 0,30 lei şi s-a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 8 lei.

Pârâta, legal citată,  a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională arătând prin aceasta că nu doreşte desfacerea căsătoriei întrucât, starea ei de boală nu reprezintă un motiv de divorţ şi consideră că nu i se poate reproşa altceva atât timp cât, pe tot parcursul căsătoriei s-a îngrijit de casă şi de copii.

Prin cererea reconvenţională formulată a solicitat pârâta, obligarea reclamantului la plata unei pensii de întreţinere întrucât, nu este în măsură să-şi asigure singură întreţinerea din cauza bolii dobândite în timpul căsătoriei.

În dovedirea acestor cereri, pârâta-reclamantă a depus la dosar o serie de acte medicale şi a solicitat administrarea probei testimoniale, precum şi efectuarea unei expertize medico-legale.

La termenul din 14.12.2010, pârâta a fost prezentă în instanţă şi deoarece, instanţa a constatat că este dificilă comunicarea cu aceasta, a dispus desemnarea unui apărător din oficiu, pentru ea.

Pentru justa soluţionare a cauzei, instanţa a admis proba testimonială solicitată de ambele părţi, a dispus efectuarea unei anchete sociale la domiciliul comun al părţilor, a solicitat relaţii de la Postul de Poliţie al comunei ……  şi de la instituţiile medicale unde a fost internată pârâta. De asemenea, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, pentru a se verifica capacitatea de muncă a pârâtei, plata acestei expertize fiind dispusă din fondurile Ministerului Justiţiei întrucât, a fost admisă cererea de ajutor public judiciar, formulată de apărătorul pârâtei.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit în data de 12.11.1999, căsătoria lor fiind trecută în Registrul stării civile al Primăriei comunei …… sub nr. 34 din aceeaşi dată. Din căsătoria părţilor au rezultat minorii S. D., născut la data de 25.12.2003; S. T., născut la data de 27.09.2005 şi S.I., născut la data de 13.09.2007 .

Analizând depoziţiile martorilor audiaţi în cauză, instanţa constată că o concluzie se impune fără putinţă de tăgadă şi anume, aceea că, între părţi există reale probleme datorate stării de sănătate a pârâtei-reclamante.

De asemenea, toţi martorii audiaţi confirmă faptul că starea de sănătate a pârâtei s-a deteriorat treptat, pe parcursul căsniciei părţilor, în ultima perioadă fiind atât de gravă încât a determinat separarea în fapt a părţilor, pârâta fiind dusă de către reclamant în gospodăria părinţilor ei, în scopul protejării copiilor.

Este unanim recunoscut de martori şi faptul că prezenţa pârâtei în preajma copiilor constituie un real pericol pentru aceştia deoarece, boala pârâtei se manifestă prin momente de violenţă.

Instanţa reţine faptul că la începutul căsătoriei părţilor relaţiile dintre ele au fost bune şi ambele au depus eforturi importante pentru a-şi crea o gospodărie şi pentru a asigura condiţii bune de viaţă, copiilor. Tocmai voinţa părţilor de a avea mai mulţi copii a determinat şi o agravare a stării de sănătate a pârâtei-reclamante, care a fost nevoită să întrerupă tratamentul pe care-l urma pentru a nu pune în pericol cea de a treia sarcină.

Nu poate reţine instanţa vinovăţia vreunuia din cei doi, în această situaţie, având în vedere gradul lor de instrucţie şi de înţelegere precum şi apartenenţa lor şi a familiilor lor la cultul Baptist, cult care cultivă ideea familiilor numeroase.

Starea de sănătate a pârâtei-reclamante nu poate constitui în sine un motiv de divorţ însă, manifestările violente ale acesteia faţă de copii şi faţă de ceilalţi membri ai familiei, creează însă o stare de pericol susceptibilă de a determina pronunţarea separării părţilor întrucât, sănătatea copiilor şi dezvoltarea acestora fizică şi psihică este mai importantă şi se impune cu prioritate în ceea ce priveşte relaţiile dintre părţi.

Martorii propuşi de către reclamant, L. D.(f.82 dosar) şi S. E.(f.83 dosar), arată că pârâta sub nici o formă nu poate avea grija copiilor, starea ei de sănătate nepermiţându-i nici să se îngrijească pe ea. Aspectul este confirmat şi de fratele pârâtei, care în declaraţia existentă la fila 84 dosar, arată că „în prezent, are perioade de linişte, după care brusc devine violentă. La momentul de faţă ea este incapabilă să se descurce singură, nu-şi poate purta de grijă şi are nevoie de supraveghere permanentă.”

Numeroasele acte medicale depuse de părţi  la dosar relevă faptul că, în decursul căsnicie părţilor, pârâta – reclamantă a fost internată, în nenumărate rânduri, fiind din anul 2008 încadrată în gradul de handicap accentuat.

Expertiza medico-legală efectuată în cauză de către S.M.L. Botoşani confirmă problemele de sănătate ale pârâtei, diagnosticul acesteia fiind de „retard mintal uşor cu tulburări semnificative de comportament”.

Dat fiind tot acest probatoriu administrat în cauză, instanţa consideră că nu mai poate continua căsătoria părţilor, pentru motivele evidenţiate mai sus, drept pentru care va dispune desfacerea căsătoriei părţilor însă, din culpa comună a acestora, motivat de faptul că nu poate fi reţinută vinovăţia unuia dintre ei pentru situaţia creată în prezent însă, nici continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.

Având a se pronunţa cu privire la încredinţarea minorilor rezultaţi din căsătorie, conform disp. art. 42 din C.fam. instanţa va dispune ca cei trei copii rezultaţi din căsătorie, să fie încredinţaţi reclamantului, spre creştere şi educare, din următoarele considerente:

Atât ancheta socială dispusă în cauză, depoziţiile martorilor audiaţi, precum şi înscrisurile depuse de apărătorul reclamantului şi aflate la filele 151, 152,153 dosar, relevă faptul că reclamantul este un tată foarte bun, care se ocupă conştiincios de copii, având şi ajutorul familiei sale.

Reclamantul locuieşte în gospodăria comună a părţilor şi aici are condiţii foarte bune pentru a asigura celor trei minori o dezvoltare armonioasă într-un mediu sănătos şi echilibrat.

Prin art. 86 din Codul familiei, legiuitorul a instituit obligaţia legală de intreţinere dintre părinţi şi copii. Mai mult, dispoziţiile art. 42 alin. 3 din acelaşi cod obligă instanţa ca în cazul pronunţării divorţului să dispună şi cu privire la contribuţia fiecărui părinte la cheltuielile de creştere şi educare a copiilor rezultaţi din căsătorie.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 94 din Codul Familiei întreţinerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere şi cu mijloacele celui ce urmează a o plăti..

 Starea de nevoie a celor trei minori este prezumată, dată fiind vârsta acestora astfel încât, instanţa urmează să analizeze teza a II-a a textului de lege sus menţionat şi anume mijloacele celui ce urmează a o plăti.

 O persoană are obligaţia de a acorda întreţinere dacă dispune de mijloacele materiale necesare şi pentru determinarea acestui lucru instanţa trebuie să ţină seama de veniturile şi bunurile acesteia. În speţa de faţă rezultă că pârâta-reclamantă are o pensie de handicap în cuantum de 234 lei, din înscrisul existent la fila 81 dosar, iar din concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuat în cauză, arată că în raport de diagnosticul pârâtei, aceasta are capacitatea de muncă pierdut în proporţie de 50%, fiindu-i afectate capacităţile cognitive, de vorbire, motorii şi sociale, consecinţele handicapului fiind incapacitatea de a face faţă cerinţelor mariajului, ale creşterii copiilor precum şi dificultăţi de adaptare la cerinţele şi aşteptările culturale. Este evident că faţă de aceste aspecte şi de mediul în care pârâta urmează să-şi desfăşoare viaţa, realizarea unor venituri este imposibilă. Mai mult decât atât, instanţa urmează să ţină cont de internările repetate ale pârâtei, ce conduc la ideea că şi pe viitor aceasta va avea nevoie de îngrijire medicală de specialitate.

 Faţă de toate acestea, instanţa consideră că pârâta este lipsită de mijloacele materiale necesare pentru asigurarea obligaţiei de întreţinere faţă de cei trei minori, neexistând nici posibilitatea realizării altor venituri.

 Suma de 234 lei pe care o primeşte cu titlul de pensie de handicap, este mult inferioară nevoilor ei de întreţinere, care reclamă pe lângă medicamente şi îngrijire medicală, grija permanentă a altor persoane, pe lângă cheltuielile obişnuite(alimente, îmbrăcăminte).

 Faţă de aceste considerente, instanţa va respinge cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata pensiei de întreţinere pentru cei trei minori, nefiind în situaţia de faţă, îndeplinite prevederile art. 94 din C.fam.

În temeiul dispoziţiilor art. 40 alin. 3 din Codul familiei, instanţa va dispune ca reclamanta să revină la numele anterior căsătoriei, respectiv „S.”.

 Referitor la cererea reconvenţională ce are ca obiect solicitarea pârâtei-reclamante de obligare a reclamantului-pârât, la plata unei pensii de întreţinere în favoarea acesteia, instanţa va pronunţa o soluţie de respingere, pentru următoarele motive:

 Obligaţia de întreţinere există între foştii soţi, a căror căsătorie a fost desfăcută prin divorţ, după cum rezultă din conţinutul dispoziţiilor art. 86 alin.1 şi art.41 alin.1 C.fam. însă, doar dacă se face dovada existenţei stării de nevoie a celui ce o solicită şi a mijloacelor materiale de către cel ce urmează a o plăti.

 Starea de nevoie este situaţia în care se găseşte o persoană care nu-şi poate procura cele necesare traiului. Se află în stare de nevoie, persoana care nu are venituri – fie dobândite prin muncă, fie produse de bunurile sale - ori alte bunuri de valoare sau ce depăşesc ceea ce îi este necesar existenţei, care eventual, ar putea fi vândute pentru a-şi putea procura cele necesare întreţinerii.

 Este drept că, în situaţia de faţă, pârâta- reclamantă se află într-o situaţie care poate fi apreciată ca o stare de nevoie, având în vedere că în afara pensiei de handicap şi a bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, nu are alte mijloace de supravieţuire şi nici posibilităţi, în viitor, de a-şi ameliora această stare.

 Trebuie însă ţinut cont, în aprecierea necesităţii acordării de sprijin din partea fostului soţ şi de  situaţia specială a acestuia.

 Observăm că reclamantul-pârât nu are un loc de muncă stabil, întreţinându-şi familia din munca câmpului şi din creşterea animalelor. Foarte important este faptul că instanţa i-a încredinţat spre creştere şi educare cei trei copii rezultaţi din căsătorie, copii care au nevoi destul de mari şi cărora trebuie să le asigure toate condiţiile, prin contribuţia lui exclusivă întrucât, i-a fost respinsă cererea de obligare a prâtei-reclamante la plata pensiei de întreţinere pentru minori.

 Soluţia în sine se impune şi ca o compensare faţă de soluţia adoptată la cererea având ca obiect obligarea pârâtei-reclamante la plata pensiei de întreţinere pentru cei trei minori, instanţa considerând că i s-ar crea reclamantului-pârât o situaţie cu totul nedreaptă şi extrem de împovărătoare prin admiterea acestui capăt de cerere.

 Întrucât, din oficiu s-as dispus numirea unui apărător car să asigure asistenţă juridică pârâtei-reclamante, instanţa va dispune plata onorariului corespunzătăr, conform  delegaţiei nr.25 din 20.01.2011 (f.74 dosar), din fondurile Ministerului Justiţiei.

Văzând că cererea a fost legal timbrată şi că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

 ÎN NUMELE LEGII

 HOTĂRĂŞTE:

Admite, în parte, acţiunea civilă având ca obiect „divorţ cu copii”,  formulată de reclamantul S. M., cu domiciliul în sat …… comuna ……. , judeţul ….., în contradictoriu cu pârâta S.  M., cu domiciliul în sat ….., comuna ……,  jud. …...

Desface din culpă comună căsătoria părţilor încheiată la data de 12.11.1999 şi înregistrată în Registrul stării civile al comunei ……… sub nr.34 din aceeaşi dată.

Dispune ca pârâta să revină la numele purtat anterior căsătoriei şi anume „S.”.

Încredinţează reclamantului spre creştere şi educare minorii  rezultaţi din căsătorie: S. D., născut la data de 25.12.2003, S. T., născut la data de 27.09.2005 şi S. I, născut la data de 13.09.2007.

Respinge, capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la plata pensiei de întreţinere pentru minori.

Respinge, cererea reconvenţională  formulată de pârâta – reclamantă S. M. în contradictoriu cu reclamantul –pârât S. M..

Ia act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

Dispune achitarea din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariului pentru asistenţa juridică din oficiu acordată pârâtei – reclamante pentru avocat N. I. în sumă de 300 RON, conform  delegaţiei nr.25 din 20.01.2011 (f.74 dosar).

Cu drept de apel în termen de 30 de zile  de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de xxxxxxxxx.

Preşedinte, Grefier,

Red.xxxxxxxxx.

Thred. xxxxxxxx.

Ex.xxxxxxxxxx

4

Domenii speta

Spete similare