Ordonanţă preşedinţială

JUDEŢUL BACĂU

JUDECĂTORIA MOINEŞTI

DOSAR NR. 9042/260/2011

SENTINŢA CIVILĂ  NR. 2014

Din  27.06.2012

Judecător ,

Carmen Paţilea

Cod : 134

Constată că prin acţiunea înregistrată sub nr. …/260/2012 pe rolul Judecătoriei Moineşti, jud.Bacău , reclamanta M.F. a chemat în judecată pe pârâta H.P. şi în termenul prevăzut de art.132 alin1 Cod proc. civilă şi pe pârâtul H.V.  solicitând ca pe calea ordonanţei preşedinţiale să fie sistate lucrările de construcţie începute de pârâţi pe terenul în suprafaţă de 1500 mp. situat în sat Bolovăniş, com.Ghimeş Făget, cu cheltuieli de judecată.

Acţiunea a fost timbrată cu 4 lei taxă de timbru prin chitanţa nr.110250058/ 25.01.2012, 7 lei prin chitanţa nr.110250129/25.01.2012 , 0,45 lei timbru judiciar şi în motivare arată reclamanta că pe terenul în suprafaţă de 1500 mp care au fost solicitaţi să se dispună ieşirea din indiviziune în dosarul nr……/270/2011 pe rolul Judecătoriei Moineşti, pârâţii au construit fără drept o construcţie.

În drept au fost invocate prevederile art.581 Cod proc civilă .

H.P. a formulat întâmpinare în care solicită respingerea acţiunii pe excepţia lipsei calităţii procesuale pasive , pe fond respingerea acţiunii , deoarece construcţia edificată a fost realizată de fiul său H.V. prin ocuparea unei suprafeţe din domeniul public iar terenul în litigiu îi aparţine deoarece l-a stăpânit de peste 50 de ani de la părinţii săi.

De asemenea arată pârâta că prezenta cerere nu îndeplineşte nici condiţiile de urgenţă prevăzute de art.581 Cod proc. civilă.

Legal citat,pârâtul s-a prezent în instanţă ,  a depus întâmpinare prin care neagă faptul că ar fi ridicat o construcţie pe terenul în litigiu şi arată că a extins prin construirea unui schelet din lemn a unui şopru ,curtea mamei sale , H.P..

În cauză s-au depus acte, s-a luat interogatorii , au fost audiaţi martori , probatorii din analiza cărora instanţa reţinut următoarele:

În baza dispoziţiilor art.137 Cod pr. civila, instanţa a analizat cu întâietate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor, excepţie de fond, absolută si peremptorie:

Astfel, s-a reţinut că, în drept, calitatea procesuală pasivă este una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile, reclamanta având obligaţia să dovedească identitatea dintre pârâtul chemat în judecată şi subiectul pasiv al raportului juridic dedus judecăţii.

Faţă de faptul că locuinţa pârâţilor este în aceeaşi curte iar terenul în litigiu este în judecată şi cu pârâta H.P. , va fi respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia.

Prin s.c. nr. …/21.09.1998 a Judecătoriei Oneşti, s-a luat act de tranzacţia dintre reclamanta M.F. ,D.V. şi pârâta H.P. şi s-a dispus ca fiecare să primească o serie de imobile(terenuri şi construcţii) situate în sat Bolovăniş, com.Ghimeş Făget.

În aceeaşi curte cu H.P. locuieşte şi fiul său , H.V.

Cu aproximativ 2 ani în urmă , H.V. s-a extins pe terenul public care era o fostă cale de acces în condiţiile în care erau inundaţii , l-a îngrădit şi a construit un garaj .

Răspunsul la interogatoriu al pârâtului constă tot în faptul că deşi nu a avut autorizaţie de construcţie , a ridicat în afara curţii mamei sale , prin ocuparea domeniului public ,o clădire(file 52 dosar).

Martorii pârâtului , L.G. şi N.I. (filele 61,62 dosar) relatează că terenul pe care acesta a construit , nu a aparţinut niciodată autorilor părţilor , că face parte din domeniului public, nu s-au modificat intrările la imobil şi că în vara anului 2011 , H.V.  a ridicat construcţia.

După 8 termene de judecată ,reclamanta printr-un memoriu depus la dosarul cauzei , solicită ca instanţa să facă trecerea cauzei pe drept comun şi conexarea acesteia la dosarul de uzucapiune (dosar 7616/260/2011) şi la cel de partaj (dosar nr.2607/260/2011).

Conform art.132 al.1 Cod pr. civilă , la prima de înfăţişare instanţa va putea da reclamantului un termen pentru întregirea sau modificarea cererii, precum şi pentru a propune dovezi noi.

Textul de lege arătat anterior nu poate fi înfrânt de principiul disponibilităţii părţii în cadrul procesului civil şi în condiţiile în care pârâtul s-a opus la modificarea acţiunii , instanţa nu poate primi cererea reclamantului.

În conformitate cu art.163 alin.3  Cod proc. civilă , dosarul se va trimite instanţei care a fost mai întâi investită , cu condiţia să fie primită.

Art.164 Cod proc. civilă , arată că pricinile pentru a fi conexate , trebuie să aibă între obiectele acestora o strânsă legătură.

Din coroborarea între cele 2 texte legale, rezultă că excepţia nu poate fi primită şi va fi respinsă deoarece între sistare construcţii , partaj şi uzucapiune nu există o strânsă legătură.

  Din dispoziţii art. 581 alin 1 C.pr.civ, potrivit cărora ”instanţa va putea să ordone măsuri vremelnice în cazuri grabnice pentru păstrarea unui drept  care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor care s-ar ivi cu prilejul unei executări  „, decurg două condiţii de admisibilitate ale ordonanţei preşidenţiale, respectiv urgenţa şi caracterul vremelnic al măsurii. Cea de-a treia condiţie , care rezultă din caracterul vremelnic al măsurii, este ca instanţa să nu cerceteze fondul dreptului.

  Cu privire la condiţia neprejudecării fondului dreptului şi a cercetării doar a aparenţei de drept, instanţa constată că între părţi există o situaţie litigioasă determinată de reclamarea de către ambele părţi a proprietăţii unui teren.

  Sistarea edificării unor lucrări pe un teren aflat în proprietate comună în indiviziune este admisibilă pe calea ordonanţei preşedinţiale , în temeiul unei practici jurisprudenţiale constante.

Ori, în speţa de faţă se pune în discuţie însăşi natura dreptului de proprietate asupra terenului pe care pârâtul a ridicat construcţia, fiecare dintre părţi invocând un drept de proprietate fie comună ,fie exclusivă asupra terenului.

  Fiind obligată a cerceta aparenţa dreptului, instanţa trebuie să facă un examen sumar al cauzei pentru a constata dacă această aparenţă aparţine reclamantei sau pârâţilor. Ori, stabilirea aparenţei dreptului de partea uneia dintre părţi ar echivala, în speţa de faţă, cu prejudecarea fondului .

Situaţia litigioasă existentă impune verificări de fapt şi de drept în care se vor stabili definitiv limitele juridice şi materiale ale proprietăţii fiecăreia dintre părţi, în cadrul unui litigiu pe fondul dreptului.

  În aceste condiţii, instanţa constată că atât la data introducerii cererii de ordonanţă preşidenţială cât şi pe parcursul judecăţii, reclamanta nu a fost în pericolul de a pierde posibilitatea de a accede la locuinţa sa , neexistând nici un obstacol material în acest sens.

  Deşi urgenţa ca şi condiţie de admisibilitate, poate fi justificată şi de faptul că o eventuală continuare a lucrărilor ar putea să o prejudicieze pe reclamantă, în cauza de faţă instanţa nu poate reţine ca fiind îndeplinită condiţia urgenţei întrucât continuarea lucrărilor urmează să fie făcută fără obţinerea unei autorizaţii de construcţie în acest sens, reclamanta având la dispoziţie posibilitatea de a acţiona pe căi legale pentru a stopa începerea lucrărilor de edificare în lipsa unei astfel de autorizaţii. 

  Pentru aceste motive, instanţa apreciază ca nefiind îndeplinită în cauză condiţia urgenţei.

Având în vedere că cele trei condiţii, respectiv urgenţa, caracterul vremelnic şi neprejudecarea fondului trebuie îndeplinite cumulativ, în lipsa oricăreia dintre ele ordonanţa fiind inadmisibilă şi constatând că în cauză nu este îndeplinită nici condiţia urgenţei şi nici a neprejudecării fondului, instanţa urmează să respingă cererea de ordonanţă preşidenţială formulată de reclamantă.

De altfel nici pe fondul cauzei , reclamanta nu a făcut dovada că terenul pe care a construit pârâtul este acelaşi cu cel care este în indiviziune(litigiu).

În baza art.274 Cod proc civilă va fi obligată reclamanta către pârâţi la plata cheltuielilor de judecată , respectiv onorariu apărător.

2

Domenii speta

Spete similare