Infracţiuni

Constată  că  prin  acţiunea  înregistrată  sub  nr/260/2010  pe  rolul

Judecătoriei Moineşti, jud. Bacău , reclamanţii F.G. şi F.D. au chemat în

judecată pe pârâţii Statul Român prin administrator(fila 115), s-a solicitând

obligarea acesteia să-i lase în deplină proprietate şi liniştită posesie suprafaţa de aproximativ 4000 mp teren cu vegetaţie forestieră , să-şi ridice gardul edificat tară drept pe proprietatea acestora , să se dispună grăniţuirea proprietăţilor. , cu cheltuieli de judecată.

Cererea a fost motivată în drept conform art.480 şi următoarele Cod civil şi art.620 şi următoarele Cod civil.

Acţiunea a fost timbrată cu 129 lei prin chitanţa nr/  ...., 1 leu timbru

judiciar şi în motivare arată reclamanţii că pârâtul îi ocupă fără drept o suprafaţă de teren asupra căreia are drept de proprietate şi pe care în anul 2009 , s-a construit un gard , astfel că suprafaţa de 4000 mp teren vegetaţie forestieră este folosit în prezent de acesta , motiv pentru care se impune ridicarea lui.

In baza art.115 Cod proc. civilă pârâtul a formulat întâmpinare în care solicită respingerea acţiunii motivat că pentru terenul revendicat are titlu de proprietate încă din anul 1947, este înscris în cartea în cartea funciară iar gardul a fost ridicat conform autorizaţiei de construcţie în vederea protejării proprietăţii de cei care sustrăgeau fructe din livadă.

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a formulat întâmpinare prin care invocă excepţiile lipsei calităţii procesuale a acestui minister şi lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor.

Aceeaşi excepţie a lipsei calităţii procesuale pasive a ridicat şi Ministerul Finanţelor Publice (filele 167-169).

Prin încheierea din data de 01.03.2012 , s-a stabilit cadrul procesual în sensul că reclamanţii au înţeles să se judece cu Statul Român şi Muzeul Naţional George Enescu .

In cauză s-au depus acte , s-au luat interogatorii,s-au audiat martori ,s-a efectuat o expertiză de specialitate, probatorii din analiza cărora instanţa a reţinut următoarele:

Prin contractele  de  vânzare-cumpărare  autentificate  sub  nr/,

nr(fila 6-7 dosar) la BNP...., F.G. şi F.D. au devenit proprietari asupra a

7.839 mp teren cu vegetaţie forestieră , situat în extravilanul satului T. , sola 17 ,

parcela .../l , învecinat cu şi asupra 10.000 mp teren pădure situat în

extravilanul corn. B., sat T., sola ..., parcele .... , cu vecinii

Terenurilor li s-a făcut documentaţia cadastrală fiind  intabulate  sub

nr.450/N conform încheierii nr ...12.2005  şi nr.549/N şi a încheierii

nr/2006 a Biroului de Carte Funciară Moineşti.

Statul Român a devenit proprietarul pe lângă alte imobile şi pe terenul de

33 ha aşa cum rezultă din actul de donaţie făcut în anul 1947 de către şi

Monitorul Oficial nrdin 1947(filele 53-58).

în anul 1949 din totalul de 33 ha , au fost preluate de 30,39 ha de către GAS S. din care: 21,67 ha teren arabil, 0,94 ha păşune şi fâneţe , 5,63 ha livada , 2,15 ha drum de exploatare.

Până în anul 1989 ca urmare a Decretului nr. 151/1951 , terenul agricol a ajuns în patrimoniul fostei C.A.P. B. .

In anul 1997 s-a predat către Muzeul Naţionalterenul de 30,39 ha , pe

vechile amplasamente , aşa cum reiese din adresa nr/ 31.03.1997 a Oficiului

de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Bacău(fila 60 dosar).

în urma reorganizării conform HG nr.288/2007 , proprietar al imobilului a

devenit Muzeul Naţionalcare şi-a intabulat dreptul de proprietate în cărţile

funciare nr.60036, 60037 şi 60038 , conform încheierilor nr.7223, 7224 şi 7225

din 21.10.2009 emise de Biroului de Carte Funciară

Martorul propus de reclamanţi(fila 226 dosar), C.G., arată că aceştia au cumpărat o suprafaţă de 1 ha teren pădure de la numitul ....şi pe care s-a construit de către pârât un gard de sârmă nepermiţându-i-se să folosească terenul. Menţionează că are cunoştinţă de limitele terenului de la tatăl său decedat în anul 2005.

în acelaşi sens dă declaraţie şi martorul CD. (fila 227) care consideră că prin construirea gardului s-a luat de către pârât o suprafaţă destul de mare aparţinând reclamanţilor.

Martorul CC. (fila 228) propus de pârât care are calitatea de tehnician silvic în localitate ştie că s-a construit un gard dar în limitele proprietăţii

Muzeului şi care se află în interiorul demarcaţiei cu vopsea pe care fiecare

proprietar şi reprezentanţii Romsilva le-a aplicat.

I.M. (fila 229) , fost administrator al muzeului declară ca într-adevăr există demarcaţia cu vopsea roşie şi că gardul care se află în prezent ridicat , se află pe acelaşi amplasament pe vechile hotare existente.

Răspunsurile la interogatorii ale reclamanţilor(filele 230-231) , nu conţin date relevante în ceea ce priveşte poziţionarea terenului revendicat şi nici categoria , respectiv dacă pârâtul are teren vegetaţie forestieră în folosinţă.

Expertiza efectuată în cauză concluzionează că reclamanţii au suprafaţa de

10.000 mp pădure , aflat în sola 37 , parcela , cu numărul cadastral ,

conform contractului de vânzare cumpărare nr/2006 iar terenul muzeului

care se învecinează cu acesta este în suprafaţă de 276658 mp , cu număr cadastral 60036 .

 Astfel , suprafaţa care ar fi în litigiu, 2730 mp are categoria de fâneaţă şi atunci când s-a întocmit documentaţia cadastrală nr..,.. , aparţinând terenului

reclamanţilor nu s-a ţinut cont de planul parcelar nr/l8.06.2012 a punerii în

posesie de către Comisia Locală pentru Aplicarea Legii 18/1991 B. şi s-a inclus respectivul teren.

Din analiza planului parcelar de la fila 260 dosar , rezultă că terenul reclamanţilor şi numărul cadastral aferent nu include şi terenul aparţinând pârâtului.

Din adeverinţa de la fila 263 dosar , prin care Comisia locală B. a adus la cunoştinţa instanţei lista de posesori de pădure în tarlaua ... şi parcela ... , aşa cum figurează în contractele de vânzare-cumpărare a reclamanţilor , vânzătorii R.P. şi M.I. nu posedă terenuri pădure.

La solicitarea instanţei , expertul face o completare a raportului de expertiză iniţial (fila 283 ), respectiv schiţa aferentă (fila 284 dosar), rezultă cu certitudine că limita proprietăţii pârâtei este pe conturul 22-11-.12-12-5-13-14-15-2-16-17-19-18-20 şi aceasta nu ocupă din terenul reclamanţilor cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate , din punct de vedere al amplasamentului în mod eronat.

Pe cale de consecinţă nu se poate vorbi de două titluri de proprietate pentru acelaşi teren care să impună o comparare a acestora , situaţia urmează să fie rezolvată de reclamanţi prin refacerea documentaţiei cadastrale şi intrarea în proprietate asupra terenurilor categoria pădure , conform actelor acestora de proprietate.

Lipsa calităţii procesuale active a reclamanţilor derivând din lipsa calităţii de proprietari urmează să fie analizată prin prisma întregului probatoriu .

Noţiunea de calitate procesuală constă în justificarea dreptului şi obligaţiei unei persoane de a participa ca parte în proces, prin împrejurări de fapt şi de drept expusă în cererea de chemare în judecată, ceea ce înseamnă că de fapt, calitate procesuală are oricine, şi numai de el depinde dacă şi-o asumă într-un proces concret prin afirmarea faptului că i s-a încălcat un drept de către pârât.

Calitatea procesuală, în această ordine de idei, nu are o existenţă de sine stătătoare, obiectivă, în afară şi independent de atitudinea subiectivă a unei persoane, astfel că ea nici n-ar mai trebui considerată o condiţie cerută pentru a fi parte în proces, oricine putându-şi-o asuma printr-o manifestare de voinţă proprie.

In legislaţia românească, condiţia calităţii procesuale nu este reglementată în mod expres.

Această condiţie este elementară şi se află în strânsă legătură cu scopul procesului civil, acela de soluţionare a conflictelor sociale, în acest sens fiind evidentă conexiunea dintre calitatea procesuală şi accesul liber la justiţie. Ceea ce este esenţial în orice proces civil este legitimarea procesuală, care trebuie să existe indiferent de obiectul acestuia.

Legitimarea procesuală nu se raportează cu necesitate la raportul juridic dedus judecăţii, ci la dreptul de a reclama în justiţie şi la obligaţia de a răspunde faţă de pretenţiile formulate prin cererea de chemare în judecată sau prin orice act de investire a instanţei.

Pe cale de consecinţă va fi respinsă excepţia arătată.

Acţiunea în revendicare este acea acţiune reală-petitorie prin care proprietarul, care a pierdut posesia bunului său, cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar.

Reclamanţii nu s-au conformat prevederilor art. 1169 Cod civil în sensul „ că cel ce face o propunere înaintea judecăţii trebuie să o dovedească", respectiv faptul că au făcut dovada proprietăţii exclusive asupra terenului revendicat şi că pârâtul le ocupă fără drept o suprafaţă din acesta.

Art. 480 Cod civil arată că proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut , însă în limitele prevăzute de lege iar art. 481 Cod civil statuează că nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa , afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire.

In calitatea sa de proprietar , pârâtul avea dreptul să-şi împrejmuiască terenul iar grăniţuirea dintre cele două proprietăţi nu se poate realiza decât după clarificarea în teren a întinderii lor , în funcţie de măsurătorile cadastrale corecte.

Faţă de cele arătate anterior, va fi respinsă acţiunea reclamanţilor ca nefondată.

Se va lua act că pârâta nu a făcut dovada la dosarul cauzei despre cheltuielile de judecată efectuate.

Domenii speta

Spete similare