Plangere contraventionala

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 645

Şedinţa publică de la 02 Martie 2009

INSTANŢA

Prin plângerea înregistrată pe rolul instanţei la data de 30.01.2009, sub nr. 679/327/2009, petentul _ a contestat procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria AA nr.03692 din data de 22.01.2009 întocmit de intimat _, solicitând anularea acestuia.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că, la data de 22.01.2009, pe str. Mahmudiei, a oprit auto TL 02 TLS în dreptul poliţiei comunitare. După cinci minute a revenit la autoturism şi a găsit roata stângă faţă blocată, fapt pentru care poliţia comunitară i-a întocmit proces verbal seria AA nr.03697, stabilind şi suma de 500 lei pentru deblocare. Se mai arată că la data de 29.01.2009 a primit un alt proces verbal, arătând că pentru aceeaşi faptă a primit trei sancţiuni.

Pentru dovedirea plângerii, petentul a înţeles să se folosească de procesul-verbal seria AA nr.03692,  procesul-verbal seria AA nr.03691.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale, arătând că în data de 22.01.2009, în jurul 13,30, în apropierea sediului Direcţiei Poliţie Comunitară, a fost depistat prin sistemul de monitorizare video autoturismul cu nr. de înmatriculare TL 02 TLS, staţionând neregulamentar, în dreptul indicatorului oprirea interzisă, cu semnul adiţional atenţie se blochează roţile. La sosirea conducătorului auto, agentul constatator  solicitând documentele acestuia, a devenit nervos, a adresat injurii. Acesta a refuzat sub pretextul că nu le are asupra sa, declarând trei identităţi diferite, cu scopul de a induce în eroare agentul constatator.

În dovedirea celor reţinute în actul de constatare, în conformitate cu dispoziţiile art. 132 alin. 1 Cod procedură civilă, intimatul a depus la dosar un raport al agentului constatator care a întocmit actul sancţionator contestat, în completarea actului de constatare, fotografii.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

La data de 22.01.2009 petentul a fost surprins cu autoturismul TL-02-TLS staţionând în faţa direcţiei poliţiei comunitare lângă semnul de oprire interzisă cu menţiunea „atenţie se blochează roţile”, iar în momentul în care acesta a fost somat să se legitimeze a refuzat să-şi decline identitatea, declarând trei nume diferite până a putut stabilită identitatea.

În ceea ce priveşte fapta, astfel cum a fost descrisă de agentul constatator, instanţa reţine că aceasta se circumscrie dispoziţiilor legale – respectiv art.2 alin pct.33 din  Legea nr.61/1991 şi sancţionată de art. 3 lit. a) din Legea nr.61/1991.

Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce priveşte temeinicia actului sancţionator, instanţa reţine că petentul nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în sarcina sa în procesul-verbal de contravenţie, instanţa urmând să menţină procesul-verbal ca legal şi temeinic.

De asemenea, agentul constatator a perceput "ex propriis sensibus" faptele consemnate în procesul-verbal contestat, fiind îndeplinite exigenţele impuse de principiul nemijlocirii în constatarea faptei contravenţionale, rezultă că procesul verbal de constatare a  contravenţiei face dovada deplină a situaţiei de fapt până la proba contrară, aplicându-se prezumţia de legalitate şi temeinicie a procesului-verbal.

Instanţa nu poate reţine apărarea petentul că datorită faptului că nu avea asupra sa actele de identitate, agentul constatator nu a reţinut de prima dată datele sale astfel că a fost nevoit să îl întrebe de mai multe ori, deoarece această nu  a fost confirmate prin alte probe. Petentul, deşi legal citat, la termenul pentru încuviinţarea probelor, nu a solicitat administrarea vreunei probe din care să rezulte o altă situaţie de fapt decât cea reţinută în sarcina sa de agentul constatator.

Cât priveşte însă individualizarea sancţiunii, instanţa va avea în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 7 alin.3 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, sancţiunea contravenţională constând în avertisment poate fi aplicată chiar şi în cazul în care actul normativ care reglementează respectiva contravenţie nu ar prevedea o astfel de sancţiune.

Deşi petentul se face vinovat de săvârşirea contravenţiei, instanţa apreciază că nu există indicii pentru existenţa unui grad deosebit de pericol social, astfel că faţă de pericolul social redus al faptei, de faptul că petentul mai fusese sancţionat cu aceeaşi ocazie şi pentru că parcase neregulamentar, se impune înlocuirea sancţiunii amenzii contravenţionale cu avertismentul, dispoziţie întemeiată pe prevederile art.7 şi art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001.

Instanţa urmează să atragă atenţia petentului asupra pericolului social al faptei sale şi asupra necesităţii de a respecta dispoziţiile legale.

Având în vedere cele expuse mai sus instanţa,

Domenii speta

Spete similare