Apel. Radiere din registrul comerţului a sc srl.

Decizie 395 din 18.02.2014


Apel. Radiere din registrul comerţului a SC SRL.

480 alin.1 din Noul Cod de procedură civilă, art. unic pct. 2 din Legea nr.428/2002, 237 alin.6  din Legea nr.31/1990.

 Susţinerea recurentei conform căreia hotărârea de dizolvare a societăţii intimate nu i-a fost comunicată nu este de natură să atragă modificarea sentinţei prin care s-a dispus radierea societăţii întrucât potrivit art. 232 din Lege nr. 31/1990 dizolvarea societăţii a fost înscrisă în registrul comerţului astfel cum rezultă din extrasul de registru aflat la fila 4 dosar fond.

Or, înregistrarea în Registrul Comerţului are, potrivit art. 5 din Legea nr. 26/1990 ca şi efect opozabilitatea  faţă de terţi a acestor menţiuni în sensul obligării terţilor să recunoască existenţa unui drept sau unei situaţii juridice, de drept ori de fapt, de a o respecta, ca element al ordinii juridice, acceptându-i efectele.

Neîntemeiate sunt şi susţinerile apelantei în sensul că în cauză radierea este nulă în temeiul art. unic pct. 2 din Legea nr.428/2002 pentru următoarele considerente:

Conform art. unic pct. 2 din textul legal invocat, „Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 181 din 20 decembrie 2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 28 decembrie 2001, cu următoarea completare: la articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins: (4) Radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societăţile comerciale cu datorii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum şi faţă de alţi creditori cu care au litigii, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti."

Decizia civilă nr. 395/18.02.2014 Curtea de Apel Bucureşti Secţia a V-a Civilă

Deliberând asupra apelului civil constată:

Prin sentinţa civilă nr. 7048/06.12.2013 pronunţată de T. B. – S.a VI-a Civ. în dosarul nr. a fost admisă cererea formulată de reclamanta  O.N.R. C.prin O. R. C. T. B., în contradictoriu cu pârâta SC SRL; s-a dispus radierea din registrul comerţului a SC SRL s-a dispus înregistrarea hotărârii în registrul comerţului, comunicarea intimatei  la sediul  social, A.N.A.F.  şi D.G.F.P.M.B., pe cale  electronică şi se afişează  pe pagina de Internet  a  O.N.R.C. şi la sediul  O.R.C.T.B.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a  constatat că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.237 alin.8 din Legea nr.31/1990 pentru a dispune radierea societăţii pârâte.

S-a reţinut, din înscrisurile depuse la dosar şi din referatul întocmit că societatea pârâtă  a fost dizolvată conform hotărârii judecătoreşti pronunţată de Tribunalul Bucureşti, hotărâre rămasă irevocabilă cu mai mult de 6 luni anterior promovării cererii de radiere.  Cum nici societatea şi nici o altă persoană interesată nu au solicitat numirea unui lichidator conform dispoziţiilor art.237 alin.7 din  lege, în cauză  sunt întrunite cerinţele alin.8 ale art.237 din Legea nr.31/1990.

Pentru aceste considerente  Tribunalul a dispus radierea din registrul comerţului a societăţii pârâte şi îndeplinirea formalităţilor prevăzute de art.237 alin.9 din lege.

Împotriva acestei sentinţe a formulat apel D.G.R.F.P. B., ÎN REPREZENTAREA A. S. 3 A F.P., susţinând că hotărârea pronunţată de instanţa de fond este  netemeinică și nelegală, indicând ca şi  temei juridic dispoziţiile art.466  Noul C.proc.civ.

A arătat apelanta că,  în urma  verificării efectuate, s-a constatat că pârâta figurează în evidenţele apelantei cu obligaţii fiscale restante, reprezentând debite neachitate la bugetul  general  consolidat al S..

Apelanta a arătat că  hotărârea judecătorească de dizolvare a societăţii nu i-a fost comunicată, fiind astfel în imposibilitatea de a formula apel şi a solicita numirea unui lichidator, în vederea recuperării creanţei.

A apreciat apelanta că radierea din Registrul Comerţului ar duce la imposibilitatea recuperării debitelor ceea ce ar duce la prejudicierea bugetului S., fiind creată pentru societate o situaţie favorabilă.

De asemenea, a susţinut că potrivit art. unic pct. 2 din Legea nr. 428/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgentă a Guvernului nr. 181/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societăţile comerciale cu datorii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum şi faţă de alţi creditori cu care au litigii, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

 În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile C.proc.civ., C.proc.fiscală, Legea nr.31/1990 (rep).

S-a solicitat judecarea cauzei şi în lipsă conform art.223 alin.3 Noul C.proc.civ.

Intimatul Oficiul Naţional al Registrului Comerţului prin Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a arătat că la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare începe să curgă termenul pentru numirea lichidatorului conform art. 237 alin.7 şi 8 din Legea nr.31/1991. 

In  cazul în care judecătorul delegat nu a fost sesizat cu o cerere pentru numirea lichidatorului societatea urmează a fi radiată din oficiu din Registrul Comerţului.

A mai arătat că sentinţa civilă nr. 7048/06.12.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă în dosarul nr. 33031/3/2013a fost înscrisă în registrul comerţului prin înregistrarea din oficiu nr. 1817/07.01.2014.

Intimatul a lăsat la aprecierea instanţei soluţia ce urmează a fi pronunţată în soluţionarea recursului.

În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Noul C.proc.civ., Legea nr. 31/1990.

Intimata  SC A. C. SRL, legal citată nu a formulat întâmpinare.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor invocate, Curtea  reține următoarele:

 Prin sentinţa civilă nr. 7048/06.12.2013 pronunţată de T.B. – S.a VI-a Civ. în dosarul nr. , a fost admisă cererea formulată de O.N.R.C. prin O.R.C.T.B.,  şi s-a dispus radierea din registrul comerţului a SC A. C. SRL.

Potrivit art. 237 alin.6  din Legea nr.31/1990, privind societăţile comerciale, „ La data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare, persoana juridică intră în lichidare, potrivit prevederilor prezentei legi.” Conform alin.7 „Dacă în termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de dizolvare nu se procedează la numirea lichidatorului, judecătorul delegat, la cererea oricărei persoane interesate, numeşte un lichidator(…)” Iar potrivit alin.8 „ Dacă judecătorul delegat nu a fost sesizat, în condiţiile alin. (7), cu nici o cerere de numire a lichidatorului în termen de 3 luni de la expirarea termenului prevăzut la alin. (7), persoana juridică se radiază din oficiu din registrul comerţului, prin încheiere a judecătorului delegat, pronunţată la cererea O.N.R.C., cu citarea părţilor, conform dreptului comun.”

Potrivit dispoziţiilor legale menţionate judecătorul delegat la O.R.C.T.B.  poate dispune radierea din Registrul comerţului a societăţii comerciale dizolvate, fără ca legea să distingă în funcţie de situaţia datoriilor înregistrate de societatea debitoare către bugetul de stat consolidat.

Mai mult decât atât, conform prevederilor articolului 237 alin.7 din Legea nr.31/1990 pentru recuperarea creanţelor bugetare ale societăţii comerciale aflate în dizolvare judiciară, recurenta putea solicita judecătorului delegat numirea unui lichidator dar din înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu rezultă că ar fi formulat o astfel de cerere.

Susţinerea recurentei conform căreia hotărârea de dizolvare a societăţii intimate nu i-a fost comunicată nu este de natură să atragă modificarea sentinţei prin care s-a dispus radierea societăţii întrucât potrivit art. 232 din Lege nr. 31/1990 dizolvarea societăţii a fost înscrisă în registrul comerţului astfel cum rezultă din extrasul de registru aflat la fila 4 dosar fond.

Or, înregistrarea în Registrul Comerţului are, potrivit art. 5 din Legea nr. 26/1990 ca şi efect opozabilitatea  faţă de terţi a acestor menţiuni în sensul obligării terţilor să recunoască existenţa unui drept sau unei situaţii juridice, de drept ori de fapt, de a o respecta, ca element al ordinii juridice, acceptându-i efectele.

Neîntemeiate sunt şi susţinerile apelantei în sensul că în cauză radierea este nulă în temeiul art. unic pct. 2 din Legea nr.428/2002 pentru următoarele considerente:

Conform art. unic pct. 2 din textul legal invocat, „Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 181 din 20 decembrie 2001 privind modificarea şi completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 28 decembrie 2001, cu următoarea completare: la articolul 5, după alineatul (3) se introduce alineatul (4) cu următorul cuprins: (4) Radierea este nulă de drept în toate cazurile privitoare la societăţile comerciale cu datorii faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, la datoria publică internă, precum şi faţă de alţi creditori cu care au litigii, aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti."

O.U.G 181 din 20 decembrie 2001 a fost adoptată pentru  modificarea şi completarea Legii nr. 314/2001 pentru reglementarea situaţiei unor societăţi comerciale, această din urmă lege privind, conform art. 1, „Societăţile comerciale care în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi nu îşi vor fi majorat capitalul social la nivelul minim stabilit de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 29 ianuarie 1998, sunt dizolvate de drept şi intră în lichidare pe această dată.”

Rezultă astfel, că textul legal invocat ca fiind incident în cauză, în temeiul căruia radierea societăţii intimate pârâte ar fi nulă de drept nu  este incident în cauză,  acesta reglementând o situaţia în care societatea pârâtă nu se regăseşte.

Pentru acestea considerente, Curtea constată că hotărârea  instanţei de fond este legală şi temeinică, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor articolului 480 (1) Noul Cod de procedură civilă., urmează să respingă ca nefondat apelul declarat de către reclamanta  D.G.R.F.P., ÎN REPREZENTAREA A.S.3 A F. P..