Anulare act

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA ONEŞTI

JUDEŢUL BACĂU

DOSAR NR. 6040/270/2012 anulare act

SENTINŢA CIVILĂ NR. 1044

Şedinţa publică din data de 26.03.2013

COMPLETUL DE JUDECATĂ FORMAT DIN :

 PREŞEDINTE –

GREFIER –

Astăzi a fost pe rolul instanţei soluţionarea cauzei civile formulată de reclamantul --- în contradictoriu cu pârâţii ----,  având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică se prezintă curatorul reclamantului, personal şi asistat de avocat --- şi --- care îi reprezintă pe pârâţii persoane fizice.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de grefierul de şedinţă, după care: 

Avocat ---precizează că nu poate prezenta actul pentru că părţile nu au mai luat legătura cu ea. Întrebată fiind, precizează pârâţii nu au reziliat contractul de asistenţă juridică. Lasă proba cu expertiză la aprecierea instanţei.

Avocat Dinga Claudiu precizează că instanţa se poate edifica cu privire la viabilitatea semnăturii. Expertiza nu se poate face pe o fotocopie.

Faţă de susţinerile apărătorilor părţilor, instanţa constată că proba cu expertiza nu poate fi efectuată.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond:

 Avocat --- precizează că este clar că --- era în incapacitate din punct de vedere juridic, între timp fiind declarat şi interzis judecătoresc. Pârâţii au profitat de această stare de incapacitate a sa şi deşi era doar un uzufructuar, au încheiat cu acesta un contract de comodat şi s-au făcut şi nişte chitanţe. Cu privire la chitanţe s-a făcut înscriere în fals şi s-a constatat că semnătura lui --- era o imitaţie. Instanţa, analizând semnăturile de pe chitanţe şi semnătura de pe contractul de comodat, va putea constata că este identică cu semnăturile de pe chitanţele pe care Parchetul de pe lângă Judecătoria Oneşti le-a declarat ca fiind false. Contractul şi chitanţele au fost întocmite pro causa. Există două ipoteze, într-o primă variantă instanţa poate aprecia că acest contract este iscălit de ---, contract încheiat aşadar cu un incapabil, incapacitate vădită şi contemporană datei încheierii contractului, fie instanţa va constata că semnătura nu îi aparţine. Obiectul contractului este imposibil, uzufructul nu poate face obiectul unui contract de comodat. --- nu era proprietar. Solicită în principal, admiterea acţiunii pe una din cele două teze arătate anterior şi anularea contractului de comodat, iar în subsidiar, a se constata inopozabilitatea contractului faţă de reclamant, obligarea pârâţilor să lase reclamantului liniştita exercitare a dreptului de uzufruct. Solicită ca instanţa să aibă în vedere că pârâţii nu s-au prezentat şi nu au depus înscrisuri. Cu cheltuieli de judecată, depunând în acest sens chitanţă onorariu avocat.

Avocat --- solicită respingerea acţiunii ca nefondată. Pentru ca instanţa să se pronunţe asupra veridicităţii semnăturii, era necesară efectuarea unei expertize. Prin simpla comparaţie nu se poate declara o semnătură adevărată sau falsă. Iar faptul că reclamantul nu putea să încheie un contract de comodat, solicită respingerea pentru că nu a făcut obiectul cererii de chemare în judecată. Reclamantul păstrând dreptul de uzufruct, putea să facă acte de dispoziţie privitor la acest dezmembrământ al dreptului de proprietate. Solicită a se constata că între data încheierii contractului şi data pronunţării hotărârii judecătoreşti prin care reclamantul a devenit interzis judecătoresc este un interval de mai mult de doi ani. Incapacitatea există din momentul pronunţării hotărârii judecătoreşti. Contractul a fost încheiat la o dată la care reclamantul putea încheia astfel de acte. Solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată.

Avocat ---, având cuvântul în replică, precizează că instanţa nu poate respinge pentru că nu s-a făcut expertiza, viabilitatea raportului juridic trebuia dovedită de pârâţi, li s-a pus în vedere acestora să depună actul în original, dar aceştia nu s-au conformat.

Dezbaterile fiind terminate, cauza a rămas în pronunţare.

I N S T A N Ţ A

Deliberând,

Asupra cauzei civile de faţă, constată că:

Prin cererea adresată instanţei la data de 30.10.2012 şi înregistrată sub nr. 6040/270/2012 reclamantul ---, interzis judecătoresc, domiciliat în --- prin curator --- a chemat în judecată pe pârâţii ---, solicitând:

-anularea Contractului de comodat din 16.11.2010;

-în subsidiar, să se constate inopozabilitatea actului juridic faţă de reclamant întrucât nu a fost semnat de către acesta;

-obligarea pârâţilor să lase reclamantului liniştita exercitare a dreptului de uzufruct asupra imobilelor situate în---

-obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare se arată că reclamantul --- a fost pus sub interdicţie prin sentinţa civilă nr. 742/06.03.2012 a Judecătoriei Oneşti, irevocabilă, pronunţată în dosarul nr. 398/270/2012; prin aceeaşi hotărâre a fost desemnat ca tutore al interzisului, ---Prin actul de donaţie nr. ---, ---a donat imobilele situate în ---, păstrând uzufructul viager. Contractul de comodat a fost încheiat într-o perioadă contemporană ivirii stării de incapacitate a reclamantului, iar pârâţii au profitat de starea de slăbiciune psihică a acestuia şi au ocupat imobilele.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 44, 705 Cod Civil şi art. 274 Cod Procedură Civilă.

Acţiunea a fost timbrată cu 100 lei şi 710 lei taxe judiciare de timbru şi 6 lei timbru judiciar.

Pârâţii nu au depus întâmpinare.

Reclamantul a depus la dosar: sentinţele civile nr. 742/06.03.2012  şi nr. 2045/15.06.2012 ale Judecătoriei Oneşti, contractul de donaţie autentificat sub nr. ---, contractul de comodat încheiat la data de 16.11.2010, înscrisuri sub semnătură privată numite „Declaraţii”, ordonanţa nr. ---din data de 19.12.2012. A solicitat şi proba cu expertiza grafoscopică.

Pârâţii, prin apărător, au solicitat probele cu înscrisuri, cu martori, cu interogatoriu, însuşindu-şi şi proba cu expertiza grafoscopică.

În temeiul art. 167 Cod Procedură Civilă instanţa a încuviinţat în parte probele în sensul că a încuviinţat ca fiind utile, pertinente şi concludente probele cu înscrisuri şi cu expertiza grafoscopică şi a respins proba cu martori ca nepertinentă şi proba cu interogatoriu ca inadmisibilă deoarece s-a cerut chemarea la interogatoriu a interzisului judecătoresc.

La termenul din 05.03.2013 instanţa a solicitat părţilor să prezinte originalul contractului de comodat încheiat la data de 16.11.2010 pentru a se efectua expertiza grafoscopică, însă niciuna din părţi nu a depus acest act. În aceste condiţii, instanţa a fost în imposibilitate de a administra această probă.

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

Reclamantul --- a fost pus sub interdicţie prin sentinţa civilă nr. 742/06.03.2012 a Judecătoriei Oneşti, irevocabilă, pronunţată în dosarul nr. 398/270/2012; prin aceeaşi hotărâre a fost desemnat ca tutore al interzisului, ---

Prin actul de donaţie nr. -- a donat imobilele situate în ---, păstrând uzufructul viager.

La data de 16.11.2010 reclamantul ---, în calitate de comodant a încheiat cu Întreprinderea Individuală ---, în calitate de comodatar, un contract de comodat, având ca obiect folosinţa gratuită a spaţiului situat în --- spre a fi folosit drept punct de lucru pentru comodatar pe o durată de 5 ani.

Prin înscrisurile sub semnătură privată numite „Declaraţii” (filele 14-16) pârâtul --- susţine că i-a dat reclamantului --- chiria pe 5 ani, astfel: la data de 24.08.2011 – 4000 lei, la data de 28.09.2011 – 2000 lei şi la data de 27.11.2011 – 4000 lei. Înscrisurile poartă semnătura pârâtului, a reclamantului şi a martorilor.

Curatorul ---a formulat plângere penală împotriva pârâţilor, contestând că interzisul judecătoresc ---ar fi semnat aceste înscrisuri.

La urmărirea penală s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice care să stabilească dacă declaraţiile sunt sau nu semnate de ---

Potrivit Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. --- din data de 23.10.2012, semnăturile ce completează cele trei declaraţii, în dreptul menţiunilor „---” nu reprezintă imaginea unor semnături executate de către acesta. Pentru efectuarea acestei constatări expertul criminalist autorizat a aplicat metodologia specifică de lucru PSL 01.01 privind examinarea înscrisului de mână şi a semnăturilor cu menţiunea că documentele copiate (realizate cu ajutorul unui aparat tip Xerox, cameră foto, scanner, fax, hârtie copiativă) nu conţin toate detaliile prezente în documentul original, iar calitatea acestor copii variază în funcţie de modalitatea realizare. Din aceste considerente, expertizele şi constatările tehnico-ştiinţifice grafice având ca obiect examinarea unor documente realizate prin copiere, se pot efectua doar cu titlu de excepţie în cazul înscrisurilor în litigiu (când documentele originale au fost distruse sau sunt imposibil de procurat) dar nu şi în cazul scriptelor de comparat.

Reclamantul a solicitat efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice asupra contractului de comodat încheiat la data de 16.11.2010 şi a depus fotocopia contractului (filele 12, 13 dosar). La solicitarea instanţei, nicio parte nu a depus originalul acestui înscris, astfel că, în lumina metodologiei de mai sus, instanţa nu  a mai administrat această probă.

Conform art. 4 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul Civil, la data intrării în vigoare a Codului Civil, actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate, prevăzute de Codul Civil din 1864, precum şi de alte acte normative, rămân supuse dispoziţiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile, ori, după caz, eficace, potrivit Codului Civil sau dispoziţiilor prezentei legi.

Prin urmare, ineficacitatea contractului de comodat încheiat la data de 16.11.2010 va fi analizat din perspectiva Codului Civil din 1864.

Nulitatea relativă este sancţiunea ce intervine în cazul de nerespectare, cu ocazia încheierii unui act juridic, a unei norme de drept care ocroteşte un interes particular, privat.

Capacitatea de a încheia acte juridice civile este o stare de drept, iar incapacităţile au caracter de excepţie şi sunt stabilite expres de lege.

Se aplică sancţiunea nulităţii relative, ca măsură obişnuită în cazul încălcării normelor privind capacitatea, în cazul actelor juridice civile încheiate de interzisul judecătoresc.

Aşa cum am arătat, capacitatea de a încheia acte juridice civile este o stare de drept. Spre deosebire de aceasta, discernământul este o stare de fapt - de facto. Discernământul poate exista distinct, poate fi prezent chiar la o persoană incapabilă juridic, după cum o persoană capabilă se poate afla într-o situaţie în care, trecător, nu are discernământ.

Cu toate acestea, între capacitate şi discernământ există o strânsă şi indisolubilă legătură, fără ca ele să se identifice.

Corelaţia dintre capacitate şi discernământ este evidenţiată, faptul că stabilirea valabilităţii unui act juridic este condiţionată atât de existenţa capacităţii, cât şi a discernământului. Această corelare este reflectată în mod constant în practica judecătorească, după care pot fi anulate pentru lipsă de discernământ nu numai actele încheiate de minorii sub 14 ani sau de persoane puse sub interdicţie, ci şi cele încheiate de orice altă persoană. Valabilitatea unui act juridic civil este, deci, influenţată nu numai de incapacităţile legale, ci şi de incapacitatea naturală, adică de lipsa unei voinţe conştiente în momentul încheierii actului, indiferent dacă aceasta se datorează unei cauze trecătoare sau permanente. Pentru a constata, însă, nulitatea actului, este necesar să se dovedească în mod neechivoc lipsa de discernământ a autorului în momentul încheierii actului.

Prin urmare, capacitatea nu trebuie confundată cu  discernământul. Nu este mai puţin adevărat că existenţa sau inexistenţa discernământului sunt luate în considerare de legiuitor în reglementarea capacităţii de exerciţiu care priveşte încheierea actelor juridice civile personal şi singur.

Legătura dintre capacitate şi discernământ apare ca deosebit de importantă pe plan probator; capabilul trebuie să dovedească lipsa de discernământ (raportat la momentul încheierii actului juridic civil) pe care o invocă, pe când incapabilul (persoana lipsită de capacitate de exerciţiu) este prezumată a fi fără discernământ (prezumţie relativă, cel ce pretinde că a existat discernământ trebuind să facă dovada lui).

Fără dubiu, pârâţii au profitat de starea de slăbiciune psihică a reclamantului --- la încheierea contractului de comodat. Chiar dacă hotărârea de punere sub interdicţie este ulterioară încheierii contractului, nu s-a dovedit că reclamantul era în deplinătatea facultăţilor mintale la momentul încheierii contractului, ştiut fiind că simptomele alienaţiei mintale sau a debilităţii mintale nu apar instantaneu, ele fiind precedate de o stare de sănătate instabilă.

Raportat la diagnosticul care a fost avut în vedere la instituirea interdicţiei (psihosindrom organic cerebral cu elemente demenţiale) instanţa va constata că actul contestat a fost încheiat de o persoană incapabilă, motiv pentru care îl va anula.

Pe cale de consecinţă, pârâţii, care ocupă imobilele ce fac obiectul contractului de comodat, vor fi obligaţi să lase reclamantului liniştita exercitare a dreptului de uzufruct asupra acestora.

Pârâţii fiind în culpă procesuală, vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar, onorariu de avocat.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

H O T Ă R Ă Ş T E :

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul --- împotriva pârâţilor --

Anulează contractul de comodat din data de 16.11.2010, încheiat între ---, în calitate de comodant şi Întreprindere Individuală ---, în calitate de comodatar.

Obligă pârâţii să lase reclamantului --- liniştita exercitare a dreptului de uzufruct asupra imobilelor situate în ---

Conform art. 274 Cod de procedură civilă obligă pârâţii să plătească reclamantului suma de 1816 lei cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 26.03.2012.

PREŞEDINTE,  GREFIER,

Domenii speta

Spete similare