Asigurări sociale - Cereri

Expertiza medicală asupra capacităţii de muncă în vederea obţinerii pensiei de invaliditate se face la cererea persoanei îndreptăţite, care se adresează serviciului de expertiză din cadrul Casei Judeţene de Pensii.

În cazuri neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor judeţene de pensii, poate solicita completarea documentaţiei medicale care însoţeşte cererea sau internarea solicitantului la INEMRCM.

INEMRCM emite aviz favorabil /nefavorabil de încadrare în grad de invaliditate  şi nu decizie medicală asupra capacităţii de muncă .

Conform art. 87 din HG 257/2011 medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Casei Judeţene de Pensii după examinarea bolnavului şi analizarea documentaţiei medicale, completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Lipsa avizului INEMRCM din cauza neprezentării solicitantului la internare nu constituie un impediment pentru Casa Judeţeană de Pensii prin serviciile specializate să emită decizie medicală asupra capacităţii de muncă.

Tribunalul Mehedinţi – sentinţa din 04.05.2017

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinţi – Secţia a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal la data de 10.11.2016,  reclamantul CM în contradictoriu cu CJP Mehedinţi şi INEMRCM, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună : obligarea INEMRCM să procedeze la examinarea dosarului medical în vederea stabilirii gradului de invaliditate, obligarea CJP Mh să emită o decizie de pensionare medicală a reclamantului,  ca urmare a încadrării într-un grad de invaliditate, obligarea pârâţilor  la plata unei sancţiuni de 100 lei pe zi de întârziere, urmare a neîndeplinirii în termenul prevăzut de lege a obligaţiilor menţionate mai sus, obligarea pârâţilor la plata despăgubirilor, reprezentând echivalentul pensiei neîncasate pe perioada de întârziere cuprinsă între data expirării termenului legal de soluţionare a cererii şi data plăţii pensiei de invaliditate conform deciziei şi obligarea pârâţilor  la plata sumei de 10 lei/zi daune morale, ca urmare a informaţiei  cauzate de lipsa resurselor financiare pe perioada menţionată.

A arătat că, urmare a cererii formulate în luna septembrie 2015 şi a întocmirii dosarului medical pentru pensie medicală a primit răspunsul 84244/11.10.2016 prin care a fost înştiinţat că nu a primit aviz de pensionare pentru că nu a fost prezent la convocarea făcută de INEMRCM pentru internare în vederea stabilirii incapacităţii de muncă pentru invalidităţii, în realitate neprimind nicio convocare pentru internare.

A mai arătat că la cererea scrisă din septembrie 2016 a primit răspunsul negativ numărul R.4244/11.10.2016 .

În drept, reclamantul şi-a întemeiat cerere pe dispoziţiile Legii 554/2004.

În susţinerea acţiunii, reclamantul  a depus la dosar în copie : cererea din 02.09.2016, adresa nr. 4244/11.10.2016 adeverinţa de asigurat emisă de CAS Mh, fişe medicale, scrisori medicale, şi bilete de externare din spital.

INEMRCM a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei funcţionale a Secţiei a II-a Civilă, de Contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Mehedinţi, arătând că, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ, actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară.

Art.71 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (lege organică) stabileşte că, evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate se face la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP. Tribunalele sunt competente material de a soluţiona în primă instanţă litigiile având ca obiect refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale, conform art. 153 lit. f) din Legea nr. 263/2010.

Totodată, art. 156 din Legea nr. 263/2010 stabileşte în mod expres faptul că prevederile acestui act normativ referitoare la jurisdicţia asigurărilor sociale se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Aşadar, prin raportare la cadrul procesual, cauza prezentă reprezintă un conflict de asigurări sociale şi nu un conflict în contencios administrativ.

Având în vedere faptul că, raportul juridic dedus judecăţii priveşte refuzul de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale, fiind aplicabile normele de competenţă materială şi funcţională stabilite de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, s-a solicitat admiterea excepţiei de necompetenţă funcţională a Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Tribunalului Mehedinţi şi transpunerea prezentei cauze pe rolul Secţiei conflicte de muncă şi asigurări sociale a acestei instanţe, ţinând cont şi de principiul specializării consacrat de art. 36 din Legea nr. 304/2004.

Pe fondul cauzei, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii ca netemeinică.

A arătat că, din punct de vedere al procedurilor legale aplicabile, art. 71 din Legea nr. 263/2010 stabileşte faptul că, evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, cererea şi documentele medicale ale solicitantului urmând a se depune la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului, iar în situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale dispune efectuarea acestora, situaţii în care termenul de emitere a deciziei se prelungeşte corespunzător.

Totodată, în aplicarea dispoziţiilor art. 7 ind.1 din anexa la H.G. nr. 1229/2005, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita comisiilor de avizare şi control din cadrul INEMRCM analiza şi avizarea documentaţiilor medicale întocmite în vederea încadrării în grade de invaliditate.

Astfel a arătat că, documentele medicale depuse de reclamant la cabinetul de expertiză a capacităţii de muncă de pe lângă CJP Mehedinţi au fost transmise către INEMRCM, în luna septembrie 2015, fiind solicitată avizarea acestora în vederea emiterii unei decizii asupra capacităţii de muncă şi, întrucât acestea nu au fost complete s-a procedat la convocarea pentru internare a reclamantului, în vederea efectuării tuturor investigaţiilor medicale necesare, pe baza cărora să se facă încadrarea în gradul I, II sau III  de invaliditate, conform HG 155/2011, convocare căreia reclamantul nu i-a dat curs, INEMRCM fiind pus în imposibilitatea de a emite un aviz. În această situaţie, dosarul medical al reclamantului a fost restituit cabinetului de expertiză asupra capacităţii de muncă de pe lângă CJP Mehedinţi potrivit adresei nr. 5524 av/09.12.2015.

A mai arătat că, potrivit HG 257/2011, reclamantul nu avea obligaţia de a da curs convocării, având în vedere că, legal avea posibilitatea de a-şi completa dosarul medical, la solicitarea cabinetului de expertiză a capacităţii de muncă, cu acte medicale din alte unităţi sanitare de specialitate, urmând ca după completarea documentaţiei să se procedeze la programarea reclamantului pentru expertizarea capacităţii de muncă.

De asemenea, pârâtul a arătat că, potrivit dispoziţiilor procedurale aplicabile, pentru obţinerea avizului medical al INEMRCM, în aplicarea art.7 ind.1 din Anexa la HG 1229/2005, reclamantul fie se prezenta la internare în cadrul institutului, fie prezenta toate documentele medicale  în condiţiile art.84-86 din HG 257/2011.

Pentru aceste considerente, a arătat că în lipsa îndeplinirii acestor condiţii, INEMRCM nu poate emite aviz favorabil de încadrare în grad de invaliditate a reclamantului, solicitând respingerea acţiunii reclamantului faţă de institut.

În susţinerea apărărilor, pârâtul a depus la dosar adresa nr. 5524 av/09.12.2015, convocarea nr. 5524/20.10.2015, dovada comunicării reclamantului, răspunsul nr. 4244/11.10.2015 către reclamant,  adresa nr. 5153/29.11.2016 , avizul de încadrare în grad de invaliditate  şi referatul de prezentare  din 15.10.2015.

CJP Mh a formulat şi depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantului ca neîntemeiată.

A arătat că, reclamantul şi-a întocmit dosarul medical şi a solicitat expertizarea medicală în septembrie 2015 si ulterior, în octombrie 2015 a primit răspunsul cu nr.84244/11.10.2015 prin care a fost înştiinţat că nu a primit avizul de pensionare întrucât nu s-a prezentat la convocarea făcuta de INEMRC Bucureşti pentru internare.

Reclamantul a invocat faptul că nu a primit nici o convocare pentru a fi investigat de INEMRC Bucureşti, fapt ce nu corespunde realităţii având în vedere  înscrisurile depuse de INEMRC .

Pârâta a mai învederat că, medicul expert din cadrul compartimentului de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă din cadrul instituţiei a considerat că, pentru încadrarea într-un grad de invaliditate sunt necesare investigaţii suplimentare trimiţând dosarul medical la INEMRC cu adresa cu nr.2732/30.09.2015, dosar medical care a fost însă restituit la cabinetul de expertiza medicala prin adresa cu nr.5524/09.12.2015, deoarece reclamantul nu a fost prezent la convocarea făcuta de institut pentru internare.

Potrivit art.80 din Legea 263/2010, INEMRC poate convoca pentru expertizare pensionarul iar institutul a dat eficienta acestor dispoziţii legale si a convocat pe reclamant, astfel încât motivele din acţiune sunt neîntemeiate.

A  precizat şi faptul că, situaţia reclamantului este „reparabilă" în sensul că acesta poate cere o noua expertizare, situaţie în care procedura prevăzută de lege va fi reluată, astfel încât nu-şi găseşte temei legal cererea acestuia prin care solicita diferenţe de drepturi băneşti.

Reclamantul a formulat şi depus răspuns la întâmpinare, prin care a mai arătat că, întrucât din octombrie 2015 şi până în octombrie 2016 nu a primit nici un răspuns referitor la  dosarul său medical înaintat la Bucureşti, în septembrie 2015 a formulat o petiţie către CJP Mh nr. S/484/05.09.2016, la care a primit răspunsul nr. R/4244/11.10.2016.

Referitor la convocarea INEMRCM a arătat că aceasta nu i-a fost comunicată, pe dovada comunicării nefiind semnătura de primire, iar adresa la care i-a fost comunicată este lapidară, fiind menţionată doar localitatea, cu atât mai mult cu cât la depunerea dosarului la comisia de expertiză a depus şi copia actului de identitate, cu o nouă adresă , precum şi numărul de telefon.

De asemenea, a mai arătat că, potrivit dispoziţiilor art.71 alin.2 din Legea 263/2010, în urma examinării clinice şi analizând documentele medicale, medicul  expert al asigurărilor sociale completează un raport de expertiză medicală asupra capacităţii de muncă, fapt ce în cazul său nu s-a întâmplat, urmând ca în termen de 45 de zile, să fie emisă o decizie medicală asupra capacităţii de muncă, care trebuie comunicată şi care poate fi contestată la Comisia superioară de contestaţii.

A mai arătat că, în cazul său nu a fost emisă o astfel de decizie.

Analizând acţiunea în raport de actele şi lucrările dosarului şi de dispoziţiile legale incidente în materie, Tribunalul constată şi reţine următoarele:

Prin Sentinţa nr. 252/10.02.2017 a Secţiei a II-a Civilă de Contencios Administrativ şi Fiscal a Tribunalului Mehedinţi a fost declinată competenţa de soluţionare în favoarea Secţiei Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale din cadrul Tribunalului Mehedinţi.

Verificând competenţa în conformitate cu art. 131 alin.1 Cod procedură civilă instanţa actual învestită a constatat că este competentă general, material şi teritorial cu soluţionarea cauzei, având în vedere dispoziţiile art. 154, 155 din Legea 263/2010.

Evaluarea capacităţii de muncă în vederea stabilirii gradului de invaliditate, conform art. 71 din Legea 263/2010 se face la cerere, de către medicul specialist în expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit medic expert de asigurări sociale iar pentru evaluarea capacităţii de muncă cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetele de expertiză a capacităţii de muncă din cadrul CTP competente în funcţie de domiciliului solicitantului.

Procedura de încadrare în grad de invaliditate este reglementată în capitolul IV din HG 257/2011 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010.

De asemenea prin Ordinul 1418/2010 emis de MMFPS a fost aprobată procedura de încadrare în grad de invaliditate în vedere înscrierii la pensie de invaliditate.

Conform art. 3 din Ordinul 1418/2010 expertiza medicală a capacităţii de muncă în vederea pensionării de invaliditate se face la cerere. Persoana care solicită evaluarea capacităţii de muncă în vederea încadrării într-un grad de invaliditate va depune o cerere la serviciul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii. Cererea de expertizare a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad de invaliditate va fi însoţită de documente medicale care atestă faptul că persoana care solicită expertizarea prezintă afecţiuni cronice pentru care a urmat tratament recuperator.

În conformitate cu dispoziţiile legale de mai sus, în luna septembrie 2015 reclamantul CM domiciliat în localitatea Ş, judeţul Mh a depus la CTP Mh – Serviciul de E CM cererea nr. 2564 de expertizare a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad de invaliditate, însoţită de documente medicale.

În conformitate cu art. 84 din HG 257/2011 şi art.4, pct. 2 din Ordinul 1418/2010 pentru cazuri neconcludente, medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita completarea documentaţiei medicale sau internarea la INEMRCM.

În acest sens dosarul medical al reclamantului a fost transmis de CJP Mh – Serviciul de EMRCM, la INEMRCM, conform adresei nr. 2732/30.09.2015 şi înregistrată la acesta din urmă sub nr. 5524AV/15.10.2015.

 Prin adresa nr. 5524/20.10.2015 INEMRCM l-a convocat pe reclamant pentru internare în vederea verificării expertizei medicale a capacităţii de muncă la data de 02.11.2015, Secţia S2, însă adresa a fost restituită cu menţiunea că destinatarul este necunoscut la adresa indicată, respectiv localitatea Ş, judeţul Mh.

Din cauza neprezentării reclamantului în vederea internării şi în lipsa completării documentelor medicale pârâtul INEMRCM a fost în imposibilitatea de a emite aviz favorabil/ nefavorabil de încadrare în grad de invaliditate motiv pentru care dosarul medical al reclamantului a fost restituit serviciului medical din cadrul CJP Mh conform adresei nr 5524AV/09.12.2015.

În conformitate cu art. 87 din HG 257/2011 medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul Casei Judeţene de Pensii după examinarea bolnavului şi analizarea documentaţiei medicale, completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Ori,  pârâta de CJP Mh nu a respectat aceste dispoziţii legale, deşi decizia asupra capacităţii de muncă se emite în 30 zile de la data depunerii cererii de expertizare, termen care se poate prelungi corespunzător dacă se solicită completarea cu investigaţii paraclinice, analize medicale suplimentare, examinări de specialitate sau dacă bolnavul este trimis la INEMRCM pentru investigaţii sau internare.

La solicitarea reclamantului din data de 02.09.2016, pârâta CJP Mh a susţinut că neprezentarea reclamantului la INEMRCM  a determinat „suspendarea altor termen legale” iar prin răspunsul la interogatoriu a susţinut că INEMRCM se putea pronunţa asupra capacităţii de muncă printr-o decizie medicală.

Ori, conform dispoziţiilor legale, INEMRCM emite avize de specialitate de încadrare în grad de invaliditate şi nu decizii medicale, acest atribut avându-l CJP.

De remarcat este că reclamantul nu era obligat să se prezinte la internare şi în conformitate cu art. 7 din HG 1229/2005 putea prezenta alte acte medicale.

Ori cum, nici acest lucru nu l-a făcut, dosarul medical a fost restituit fără aviz.

În această situaţie medicul din cadrul cabinetului de expertiză medicală al CJP Mh. trebuie să solicite reclamantului completarea documentaţiei medicale şi în funcţie de actele existente să se pronunţe prin decizi medicală asupra capacităţii de muncă.

În lipsa avizului INEMRCM de încadrare în grad de invaliditate CJP nu era în imposibilitatea de a emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Prin acţiunea introductivă reclamantul a solicitat ca pârâta CJP să emită decizie de pensionare medicală asupra capacităţii de muncă iar prin răspunsul la întâmpinare a solicitat conform motivării să soluţioneze, de fapt, cererea de expertizare a capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad de invaliditate.

Instanţa constată că acest petit al acţiunii este întemeiat şi ca atare va fi obligată pârâta CJP să emită decizie medicală asupra capacităţii de muncă.

Reclamantul a solicitat plata despăgubirilor reprezentând echivalentul pensiei neîncasate  pentru perioada cuprinsă între data expirării termenelor legale de soluţionare a cererii şi data emiterii deciziei de pensionare medicală, ori acest petit al acţiunii nu este fondat deoarece reclamantul nu a solicitat prin cerere acordarea pensiei de invaliditate ci expertizarea capacităţii de muncă în vederea încadrării în grad de invaliditate.

A solicitat şi plata de daune morale pentru lipsa resurselor financiare, însă cum nu a făcut dovada acestor pretenţii nici acest petit al acţiunii nu este fondat.

Reclamantul a solicitat ca pârâtul INEMRCM să fie obligat la examinarea dosarului medical însă aşa cum s-a arătat mai sus pârâtul INEMRCM a respectat întocmai procedura legală în vederea emiterii avizelor de specialitate de încadrare în grad de invaliditate, astfel că acest petit al acţiunii reclamantului este nefundat.

Reclamantul a susţinut că nu a fost convocat pentru completarea dosarului medical, deoarece a intervenit o schimbare de domiciliul şi a anunţat acest fapt, după depunerea cererii de expertizare a capacităţii de muncă însă acest aspect nu este dovedit, iar convocarea a fost făcută la domiciliul indicat în cerere, respectiv localitatea Ş, jud Mh.

Pentru aceste considerente a fost respinsă acţiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâtul INEMRCM şi a fost admisă în parte acţiunea reclamantului în contradictoriu cu pârâta CJP Mh, fiind obligată  pârâta să emită decizie medicală asupra capacităţii de muncă a reclamantului.

Celelalte petite ale acţiunii reclamantului în contradictoriu cu CJP Mh au fost respinse.

Domenii speta

Spete similare