Obligarea la plata unei sume

Sentinţă civilă 18 din 18.02.2017


Constată că prin actiunea  inregistrată pe rolul acestei instante  sub nr. 10.764/180/2013, reclamanta S.C.  S…. PRIN LICHIDATOR JUDICIAR SIERRA QUADRANT S.P.R.L., cu sediul in ………..a chemat in judecată pe pârâta C. H. , cu sediul in  ……, solicitând obligarea acestei  la  plata sumei de 14.000 lei reprezentând daune interese cu titlu de clauză penală  pentru neexecutarea  culpabilă  a antecontractului de vânzare – cumpărare intervenit intre părti.

 Analizând actele dosarului,  instanta retine următoarele:

Constată că prin sentinţa  civilă nr. 1693/2014,  instanta a admis cererea reclamantei  si a obligat societatea pârâtă  la 14.000 lei cu titlu de debit.

Prin decizia  civilă nr.  954/2015,  s-a admis apelul pârâtei, s-a anulat sentinta si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare,  apreciindu-se ca  insuficiente  probele instrumentate,  in dosarul de  faţă instanta urmând  să  administreze si probele solicitate de societatea pârâtă. 

In fapt:  intre părti s-a incheiat un antecontract de vânzare – cumpărare  a unui spatiu comercial pentru preţul de 140.000 lei,  avansul fiind de 14.000 lei,  iar in cazul in care vânzarea nu se perfectează  din motive imputabile promitentului cumpărător, acesta datorează  daune interese reprezentând suma arătată - 14.000 lei.

In  rejudecare,  partea pârâtă a solicitat proba cu martori, fiind audiati in cauză  B.P.si  I.V. persoane  ce au lucrat la societatea  pârâtă şi care arată  instantei că  au fost trimişi pentru a  efectua lucrări de separare a unui spatiu comercial si de delimitare a acestui spatiu,  dar că nu li s-a permis acest lucru de către societatea  vânzătoare intrucât spatiul era ocupat la această dată  de un magazin de mobila apartinând unei alte societăti, respectiv D Com.

Intrucat nu s-a perfectat actul de vânzare -  cumpărare şi ulterior spatiul a  fost instrăinat de  reclamanta  către SC D Com, reclamanta a solicitat pârâtei  suma de 14.000 lei  reprezentând 10 %  din avansul la pretul vânzării ce a fost catalogat drept daune interese - clauze penale, cumpărătoarea  urmând  a pierde aceşti bani  in cazul in care nu se perfecta intelegerea  intre părţi.

Pârâta se apără  arătând instantei că  nu ea este vinovată  de neîndeplinirea  intelegerii,  ci partea reclamantă, care nu a  pus la dispozitie spatiul pentru care  s-a incheiat intelegereaşsi nici nu a retinut suma de 14.000 lei,  ce i-a fost înaintată  conform filei CEC in data de 7.12.2012.

Probatoriul cauzei arată că  după  incheierea antecontractului de vânzare – cumpărare din data de 29.112012,  până la termenul indicat in contract din 8.12. 2012,  pârâta  a pus la dispozitia reclamantei prin fila CEC suma de 14.000 lei  la data de 7.12. 2012 si a trimis 2 muncitori pentru identificarea spatiului si delimitarea acestuia prin panouri de separare de restul spaţiului întrucât era vorba de un spaţiu mai mare şi doar o parte din acesta face  obiectul vânzării-cumpărării.

Reclamanta nu a  tras de la bancă  suma de 14.000 lei,  iar in  prezenta celor 2 muncitorii ai pârâtei  audiaţi  ca martori,  operaţiunea de delimitare nu s-a putut efectua  întrucât spatiul comercial era deţinut de societatea D Com SRL,  cu care reclamanta ulterior, respectiv pe 18.12. 2012,  a încheiat contractul de inchiriere  si mai apoi a înstrăinat  acestei societăţi tot  spatiul comercial conform actului notarial  nr. 980/ 2014.

Din  succesiunea de fapte si probe  raportat la aceste fapte, instanta retine faptul că pârâta a incercat să-si indeplinească  obligatiile contractuale  punând la dispozitia reclamantei suma de bani reprezentând clauza penală - avansul şi făcând demersuri pentru a identifica spatiul comercial  asupra căruia urma să intre in posesie la data perfectării actelor.

Instanta apreciază că  in cauză  culpabilă  de neîndeplinirea obligatiilor conform antecontractului  nu este pârâta,  ci respectiv reclamanta vânzătoare.

Faţă  de aceste motive,  apreciază că  actiunea reclamantei pentru recuperarea sumei de1 4.000 lei reprezentând daune interese cu titlu de clauză penală  este nefondată  si urmează  a fi respinsă.

Instanta apreciază că  pentru  reclamată  ar fi o îmbogăţire  fără justă  cauză  in situatia  in care ea este cea care a determinat neîncheierea actului notarial şi respectiv finalizarea procedurilor de vânzare-  cumpărare  demarate prin antecontractul de vânzare - cumpărare  din 29.11. 2012.

In cauză s-a pus in discutie si exceptia inadamisibităţii actiunii de faţă  de către  pârâtă  prin intâmpinare, exceptie pe care instanta o va respinge ca nefondată  întrucât  actiunea de recuperare a cauzei penale este  posibilă raportat la actele initiale incheiate de părti,  respectiv antecontractul de vânzare – cumpărare, aspectele legate  de culpa uneia sau alteia dintre  părti fiind de analiza fondului relatiilor dintre părti.

Intrucât s-a respins actiunea introductivă,  instanta va respinge si cererea reclamantei privind  plata cheltuielilor  de judecată  intrucât aceasta nu a  căzut in pretenţii.

Pe ideea culpei procesuale,  instanta va obliga pe reclamantă către pârâtă  la plata cheltuielilor  de judecată reprezentând onorariu  apărător  conform  art.  451 C.p.c. atât  de la prima judecată  cât si de la a  doua  judecată  a cauzei,  respectiv 1000 lei  la judecata in prima instanţă  si in apel.

Instanta va constata că  in rejudecare pentru partea pârâtă s-a depus doar delegatie de către avocatul ce a asigurat asistenta juridică,  fără a se depune  insă si chitanţa  cu onorariul de apărător.