Fonf funciar

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău sub nr. --------------, reclamanţii ----------------- au formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene ---------------- nr. --------------------, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea acesteia şi obligarea Comisiei Judeţene ------------------- şi Comisia locală --------------- să emită o hotărâre şi să elibereze titlul de proprietate care să respecte sentinţa civilă nr. -------------- a Judecătoriei -------------. Totodată, reclamanţii au solicitat transformarea daunelor cominatorii prevăzute de sentinţa civilă nr. ----------------, pronunţată de Judecătoria ------------------ în dosarul nr. ------------ în daune interese compensatorii pentru faptul că timp de 24 de ani nu au putut exploata acest teren, daune interese de 100 de lei de la data când a rămas definitivă sentinţa civilă nr. ----------- şi până la punerea în executare întocmai a acestei sentinţe, cu privire la creditori şi la amplasament, precum şi eliberarea titlului de proprietate specificat în sentinţa civilă sus-menţionată.

În motivare, reclamanţii au arătat că deşi au apelat la un executor judecătoresc pentru a fi puşi în posesie conform sentinţei civile nr. ----------, pronunţată de Judecătoria -------------- în dosarul nr. --------------, persoanele responsabile cu respectarea efectivă a sentinţei civile au făcut tot posibilul să împiedice buna desfăşurare a sentinţei judecătoreşti, refuzând în mod nelegal şi abuziv punerea în executare în totalitate a acestei sentinţe. Sentinţa civilă nr. ------------obliga Comisia locală ------------------ să procedeze la punerea în posesie a reclamanţilor cu suprafaţa de 1 ha vegetaţie forestieră conform raportului de expertiză topo-cadastru întocmit de ----------. Sentinţa civilă nr. ------------ a fost dată în urma contestaţiilor depuse împotriva HCJ nr. ----------- şi a HCJ nr. ------------. În procesul-verbal de punere au scris obiecţiunile la punerea în posesie, astfel: punerea în posesie s-a făcut fără respectarea în totalitate a cotelor din raportul de expertiză --------------, nu s-a respectat vechiul amplasament, titlul trebuie dat fără --------------, care nu este trecut în sentinţa civilă nr. ------------------. De asemenea, prin contestaţia nr. ---------------- au comunicat Comisiei locale -------------- că nu s-a respectat întocmai sentinţa civilă nr. ---------------, dar şi baza legală în urma căreia s-a stabilit că ce este în plus, pe vechiul amplasament, le revine reclamanţilor. La adresa executorului judecătoresc nr. -------------- prin care se cere să se respecte sentinţa civilă nr. ------------------ şi să fie puşi în posesie conform raportului de expertiză -----------, Comisia locală ----------a răspuns că pentru diferenţa în plus de teren găsită la măsurătorile efectuate de expertul în cauză, Comisia locală ---------------- a răspuns că pentru diferenţa în plus de teren găsită la măsurătorile efectuate de expertul în cauză trebuie să se adreseze instanţei de judecată, deşi exista deja sentinţa civilă nr. ----------------, pusă în executare  prin care s-a judecat o dată acest lucru, având calitate de lucru judecat.

Mai mult, deşi exista sentinţa civilă nr. ---------------- care a constatat că HCJ nr. -------------- s-a finalizat prin emiterea titlului de proprietate nr. ----------------- pentru suprafaţa de 0,25 ha vegetaţie forestieră, nu pentru 1 ha, ulterior modificat prin HCJ nr. ----------------, nemaifiind emis titlul de proprietate deoarece reclamanţii nu au semnat procesul-verbal de punere în posesie şi asta pentru că suprafaţa de 1 ha era împărţită în 3, în alte locuri, nu pe vechiul amplasament, apoi judecându-se contestaţia împotriva HCJ nr. ----------------- s-a emis sentinţa civilă nr. ----------------- în urma căreia Comisia locală trebuia să se conformeze şi să facă propunerea pentru emiterea titlului în baza acestei sentinţe, Comisia locală abuziv a trimis în „dosarul privind validarea propunerilor făcute de Comisia locală Izvoru Berheciului, copia HCJ nr. --------------, deşi această hotărâre a fost contestată, apoi în urma contestaţiei a fost emis titlul de proprietate nr. ---------------- pentru suprafaţa de 0,25 ha vegetaţie forestieră, nu pentru 1 ha, ulterior modificat prin HCJ nr. -------------, nemaifiind emis titlul de proprietate deoarece reclamanţii nu au semnat procesul-verbal de punere în posesie şi au obţinut sentinţa civilă nr. ------------------, în urma căreia trebuia să se dea ultima hotărâre a Comisiei judeţene doar pentru creditori şi conform raportului de expertiză ----------. Prin HCJ nr. ---------------- se revocă titlul de proprietate nr. --------------, deoarece a fost emis eronat prin HCJ nr. ---------------. Această neconcordanţă este semnalată şi de OCPI --------------  prin adresa nr. -------------- unde se arată că nu s-au corelat moştenitorii din cele două acte – HCJ nr. -------------- şi sentinţa civilă nr. ------------- irevocabilă, deşi HCJ nr. ------------ trebuia dată cum stabilea sentinţa civilă nr. ----------------.

În dovedire, reclamanţii au depus înscrisuri.

Pârâta Comisia Judeţeană ------- a depus întâmpinare prin care au invocat excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului ------------, arătând că cererea de chemare în judecată a fost formulată de numiţii ----------- prin procurator --------------. Procura specială autentificată sub nr. ---------------- nu îi conferă numitului ----------- şi dreptul să formuleze prezenta acţiune, procura fiind dată pentru punerea în executare a sentinţei civile nr. -------- a Judecătoriei --------------------.

Pe fond, pârâta a arătat că susţinerile procuratorului Popa Ioan în sensul că numitul „--------------- nu este creditor, nu este trecut în sentinţa civilă nr. -----------------”, astfel că nu este îndreptăţit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1 ha teren cu vegetaţie forestieră sunt neîntemeiate, dat fiind că şi numitul ------------------- a solicitat prin cererea nr. --------------------- reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1 ha pădure, iar prin H.C.J. nr. ------------------- a fost revocat doar titlul de proprietate nr. ---------------, nu şi H.C.J. nr. ------------ care a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale. De altfel, nici instanţa de judecată nu a dispus anularea acesteia, obligând doar Comisia locală de fond funciar ----------- la punerea în posesie cu suprafaţa de 1 ha teren validat prin HCJ nr. ------------, aşa cum rezultă din considerentele hotărârii judecătoreşti.

Faptul că prin raportul de expertiză întocmit de expert ------------ a fost identificată o suprafaţă mai mare, respectiv 11432 m.p. nu îi îndreptăţeşte pe moştenitorii defunctei ------------ la reconstituirea dreptului de proprietate cu această diferenţă, ci doar la 10.000 m.p. teren validat prin H.C.J. nr. ----------------.

Nici cererea de transformare a daunelor cominatorii în daune compensatorii nu poate fi primită, deoarece prin sentinţa civilă nr. ------------ s-a admis în parte cererea formulată de reclamanţi şi s-a dispus ca punerea în posesie pentru suprafaţa de 1 ha să fie sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de către primar şi nu de către Comisia Judeţeană.

În acelaşi context, nu sunt îndeplinite nici condiţiile cu privire la acordarea de daune interese de 100 de lei pe zi de la data când a rămas definitivă sentinţa civilă nr. ----------- şi până la punerea în executare a acesteia. Astfel, Comisia Judeţeană ---------- şi-a îndeplinit obligaţiile, în sensul că a validat amplasamentul suprafeţei de 1 ha teren cu vegetaţie forestieră, conform H.C.J. nr. ----------, iar Comisia locală a pus în posesie persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate prin procesul-verbal nr. -----------. Reclamanţii nu au făcut dovada culpei sau existenţei unui prejudiciu, iar plângerea formulată dovedeşte reaua-credinţă a acestora, în condiţiile în care punerea în posesie a avut loc conform procesului-verbal nr. -----------, semnat şi de procuratorul ------------. De altfel, în conformitate cu prevederile art. 57 din Legea nr. 18/1991 „plângerea formulată potrivit art. 53-56 suspendă executarea”, astfel că titlul de proprietate nu a fost scris din această cauză.

Lipsa dovezii calităţii de reprezentant a numitului --------------- a fost complinită pe parcursul judecăţii, reclamanţii, prezenţi personal în faţa instanţei au semnat cererea de chemare în judecată şi au declarat că înţeleg să dea drept de reprezentare numitului ------------.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Hotărârea Comisiei Judeţene ----------- nr. --------- (fila 32 dosar) a fost validată propunerea Comisiei locale --------------- de modificare a Anexei nr. 15, poziţia nr. 3 de la H.C.J. nr. ------- def. ------------- cu moştenitori ------------------- cu suprafaţa de 1 ha teren cu vegetaţie forestieră după cum urmează: se va înscrie alături de ceilalţi moştenitori şi ---------------, iar amplasamentul suprafeţei de 1 ha teren cu vegetaţie forestieră este Ocolul Silvic --------------, U.P. II, u.a. 91.

Dat fiind că Hotărârea Comisiei Judeţene ---------- nr. -------------------- produce efecte şi cu privire la ----------------------------, instanţa a pus în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză şi a acestuia (respectiv a moştenitorilor), cu atât mai mult cu cât prin cererea formulată părţile urmăresc înlăturarea acestuia de la reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 1 ha teren cu vegetaţie forestieră, în calitate de moştenitor al defunctei Matanie Maria, însă reclamanţii s-au opus.

Procesul civil fiind guvernat de principiul disponibilităţii, intervenţia forţată a terţilor într-un litigiu pendinte poate avea loc, în principiu, doar la iniţiativa părţilor şi numai în mod excepţional, legea permite şi instanţei să dispună introducerea în cauză şi a altor persoane. Astfel, potrivit art. 78 alin. 2 NCPC „în materie contencioasă, când raportul juridic dedus judecăţii o impune, judecătorul va pune în discuţia părţilor necesitatea introducerii în cauză a altor persoane. Dacă niciuna dintre părţi nu solicită introducerea în cauză a terţului, iar judecătorul apreciază că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, va respinge cererea, fără a se pronunţa pe fond.”

În cauză, este evident că trebuie să figureze şi ----- (respectiv moştenitorii acestuia), dat fiind că un drept recunoscut acestuia nu poate fi pus în discuţie decât în contradictoriu cu el, astfel încât să aibă posibilitatea să-şi formuleze apărarea faţă de susţinerile reclamanţilor, între principiul contradictorialităţii, principiul dreptului la apărare şi principiul egalităţii părţilor în procesul civil existând o relaţie indisolubilă, primul constituind o garanţie a respectării celorlalte două principii.

Dat fiind că hotărârea Comisiei Judeţene produce efecte indivizibile nu numai cu privire la titulari, dar şi cu privire la celelalte dispoziţii, instanţa apreciază că nu poate analiza pe fond nici de-al doilea capăt de cerere, decât în măsura în care hotărârea pronunţată ar fi favorabilă şi lui ------------ (prin moştenitorii săi). Cu alte cuvinte, instanţa nu poate verifica decât dacă hotărârea comisiei judeţene trebuia să cuprindă suprafaţa de 1,1432 ha teren cu vegetaţie forestieră şi nu 1 ha, pentru că o hotărâre judecătorească prin care s-ar recunoaşte îndreptăţirea asupra acestei suprafeţe i-ar  profita şi lui ---------------- (respectiv moştenitorii acestuia) nu însă şi amplasamentul acestei suprafeţe, în lipsa tuturor beneficiarilor reconstituirii dreptului de proprietate care ar putea avea pretenţii şi susţineri diferite de cele ale reclamanţilor.

În privinţa întinderii dreptului de proprietate, instanţa reţine că prin Hotărârea Comisiei Judeţene ------------------- nr. -------------- (fila 20 dosar ------------ a fost admisă contestaţia formulată de --------------- şi s-a dispus înscrierea în anexa 15 a moştenitorilor defunctei ------------------- cu suprafaţa de 1 ha teren cu vegetaţie forestieră. În baza acestei hotărâri a fost emis titlul de proprietate nr. ------------------- prin care moştenitorilor defunctei ---------------- li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2500 m.p., titlu de proprietate care a fost revocat prin Hotărârea Comisiei Judeţene ----------- nr. ------------.

Prin sentinţa civilă nr. --------------, pronunţată de Judecătoria ---------- în dosarul nr. --------------, a fost admisă în parte acţiunea reclamanţilor ------------- în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală de fond funciar ---------, Comisia Judeţeană ------- şi a fost obligată Comisia locală ------------- să procedeze la punerea în posesie a reclamanţilor cu suprafaţa de 1 ha teren vegetaţie forestieră conform raportului de expertiză topocadastrală întocmit de către ing. -------------- omologat în cauză. În raportul de expertiză amintit (fila 20 dosar) se menţionează că există o suprafaţă în plus (1432 m.p.) faţă de hotărârea comisiei judeţene, care poate fi lăsată celor care nu deţin terenul înscris în acte. Deşi la fila 298 dosar nr. ----------------, reclamanţii precizează că solicită admiterea acţiunii aşa cum fost formulată cu lăţimea de 25 X 462 = 11.550 m.p. conform planului parcelar al comisiei locale, nu au formulat cerere de majorare a petitului acţiunii, iar instanţa prin sentinţa civilă nr.--------------- a admis în parte acţiunea şi a obligat Comisia locală -------------- să procedeze la punerea în posesie a reclamanţilor cu suprafaţa de 1 ha teren vegetaţie forestieră.

Împotriva acestei sentinţe, reclamanţii au declarat recurs, arătând că instanţa nu a avut în vedere decât parţial planul parcelar al terenului cu vegetaţie forestieră, iar tarlaua 36, parcela 498/15 are o suprafaţă de 11.607 m.p. Prin decizia civilă nr. -------- a Tribunalului -------- a fost respins recursul reclamanţilor ca neîntemeiat, reţinându-se cu putere de lucru judecat că recurenţii nu au formulat plângere împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene ---------- nr. ---------- – act administrativ care beneficiază de prezumţia de legalitate şi veridicitate, astfel încât această hotărâre a dobândit putere de lucru judecat cu privire la suprafaţa reconstituită şi persoanele îndreptăţite.

E adevărat că potrivit art. 6 alin. 22 din Legea nr. 1/2000 (astfel cum a fost introdus prin Legea nr. 247/2005) prevede că „diferenţele între suprafeţele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativă, în actele de donaţie către stat, în arhivele statului din perioada 1945-1990 şi situaţia de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea foştilor proprietari”, însă textul (în vigoare la data pronunţării celor două sentinţe) nu este aplicabil atunci când printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a stabilit întinderea dreptului de proprietate şi a statuat asupra diferenţei de teren solicitate. O concluzie contrară ar duce la eludarea dispoziţiilor cuprinse în hotărârea judecătorească a cărei executare se cere, dat fiind că potrivit art. 34 alin. 1 din H.G. nr. 890/2005, punerea în posesie se face ţinându-se seama de dispoziţiile hotărârii judecătoreşti.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea capăt de cerere privind transformarea daunelor cominatorii prevăzute de sentinţa civilă nr. ---------, pronunţată de Judecătoria ----------- în dosarul nr. -------------- în daune interese compensatorii, instanţa reţine că prin hotărârea judecătorească menţionată a fost admisă în parte cererea formulată de reclamanţi în contradictoriu cu pârâţii primarul com. ------------, Comisia Judeţeană ------------- şi s-a dispus ca punerea în posesie prevăzută de sentinţa civilă nr. ------------- a Judecătoriei -------------- să fie sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii de către primar în cuantum de 50 de lei /zi de întârziere începând de la data pronunţării sentinţei – 08.03.2013. Prin sentinţa civilă nr. ----------------- a Judecătoriei ----------------- instanţa a respins cererea reclamanţilor de acordare a daunelor cominatorii şi pentru perioada 18.10.2011 – 08.03.2013, deoarece caracterul sancţionator al acestei măsuri nu poate produce efecte şi retroactiv, ci doar de la data la care instanţa învestită cu o astfel de cerere constată incidenţa în cauză a prevederilor art. 64 din Legea nr. 19/1991.

Daunele cominatorii reprezintă un mijloc de constrângere, prin ameninţarea pe care o reprezintă pentru debitor, spre a-l determina să-şi execute obligaţia asumată. Aceste daune au un caracter provizoriu, iar instanţa are îndatorirea, după executarea obligaţiei, dat fiind caracterul incert şi nelichid al unei asemenea creanţe, să transforme daunele cominatorii în daune compensatorii. De altfel, prin Decizia nr. XX /12.12.2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un recurs în interesul legii s-a stabilit că hotărârea prin care s-au acordat daune cominatorii este susceptibilă de executare silită, la cererea creditorului, numai în limita daunelor-interese compensatorii, dovedite ulterior, în faţa instanţei, cu ocazia transformării în astfel de daune a daunelor cominatorii.

Persoana care trebuie să plătească daunele compensatorii nu poate fi decât debitorul în sarcina căreia a fost stabilită obligaţia sub sancţiunea daunelor cominatorii şi nu alte persoane, chiar dacă sunt implicate sau au o legătură cu obligaţia debitorului. În cauză, prin sentinţa civilă nr. ------------- a Judecătoriei ---------------, obligat la punerea în posesie sub sancţiunea de daune cominatorii este Primarul com. ---------------- şi nu Comisia locală de fond funciar --------------, astfel că aceasta nu poate suporta consecinţele neîndeplinirii obligaţiei de către Primar, chiar dacă primarul este preşedinte al Comisiei locale, motiv pentru care instanţa va respinge acest capăt de cerere ca nefondat.

Referitor la ultimul capăt de cerere, instanţa apreciază că reclamanţii au solicitat în fapt contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în suprafaţă de 1ha pădure, de la data la care a rămas definitivă sentinţa civilă nr. ------------ a Judecătoriei --------------- şi până la punerea în executare efectivă a acestei sentinţe. Pentru a fi admisibilă o astfel de cerere, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) în favoarea reclamanţilor să se fi recunoscut un drept de proprietate; b) reclamanţii să nu poată exercita prerogativele acestui drept din culpa celor două comisii prin neîndeplinirea obligaţiilor ce le revin; c) să fie produs un prejudiciu în patrimoniul reclamanţilor.

În ceea ce priveşte prima condiţie, instanţa reţine că dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra suprafeţei de 1 ha pădure a fost recunoscut prin Hotărârea Comisiei Judeţene ----- nr. -----, prin H.C.J. nr. --------------- fiind revocat doar titlul de proprietate nr. ----------------, nu şi dreptul de proprietate al reclamanţilor asupra respectivei suprafeţe de teren, drept a fost recunoscut şi prin sentinţa civilă nr.------------------, pronunţată de Judecătoria ---------------------în dosarul nr. --------------.

Deşi sentinţa civilă nr. --------------- prin care a fost obligată Comisia locală să procedeze la punerea în posesie a reclamanţilor cu suprafaţa de 1 ha teren vegetaţie forestieră a rămas irevocabilă la data de 29.03.2012, abia în 2014 pârâtele au demarat procedurile pentru eliberarea titlului de proprietate, la data de 24.07.2014 fiind emis procesul-verbal de punere în posesie nr. ----------------, iar la data de 11.06.2014 a fost emisă Hotărârea Comisiei Judeţene ------------------ nr. ---------------- prin care s-a validat propunerea Comisiei locale. Potrivit art. 36 alin. 5 din H.G. nr. 890/2005 titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plângeri la judecătorie în baza prevederilor legilor fondului funciar se vor completa şi se vor elibera după pronunţarea hotărârii judecătoreşti irevocabile. Prin urmare, câtă vreme reclamanţii au formulat plângere împotriva H.C.J. nr. ------------------, plângere care urmează a fi respinsă, chiar dacă a fost analizată pe fond doar în parte, nu se poate reţine culpa pârâtelor pentru neeliberarea încă a titlului de proprietate, astfel că acestea nu pot fi obligate la contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului de 1 ha vegetaţie forestieră pe anul 2015, ci doar pentru perioada decembrie 2011-decembrie 2014.

Pentru această perioadă însă, din adresa nr. --------------- a Direcţiei Silvice ----------------------- a reieşit că proprietatea în cauză nu deţine amenajament silvic, astfel că în conformitate cu prevederile art. 19 alin. 1 coroborat cu cele ale art. 59 din Legea nr. 46/2008 nu pot fi recoltate decât produse accidentale şi de igienă, respectiv arbori doborâţi de vânt, uscaţi sau rupţi de fenomene naturale, condiţii în care nu se poate stabili o cotă anuală de lemn ce ar putea fi recoltată de pe suprafaţa în cauză.

În aceste condiţii, instanţa apreciază că nu este îndeplinită cea de-a treia condiţie, referitoare la dovada existenţei unui prejudiciu, motiv pentru care va respinge şi acest capăt de cerere ca nefondat.

Domenii speta

Spete similare