Analizând minuta, dispozitivul hotărârii, dar şi considerentele acesteia se constată că prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins acţiunea ca nefondată.
Ori, în cazul admiterii excepţiei, prima instanţă nu mai putea analiza cererea pe fond. Din acest punct de punct de vedere există o contradicţie, care împiedică instanţa de control judiciar a analiza cererea, a verifica necesitatea ori nu a administrării unui probatoriu în dosar.
Prin sentinţa civilă nr.177/21.04.2016 pronunţată de Judecătoria Dragomirești s-a admis excepţia lipsei calităţii procesual active, acţiunea fiind respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei sentinţe s-a formulat apel la data de 18.05.2016 de către numitul B. D., prin care s-a solicitat admiterea apelului, anularea sentinţei civile şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea apelului se învederează faptul că prima instanţă nu a procedat la cercetarea fondului, prin administrarea de probe, raportat la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesual active.
În esenţă, se critică faptul că prima instanţă nu a solicitat actele din registrul agricol, nu s-a administrat interogatoriul Comisiei Locale de Fond Funciar, nu s-a dispus o expertiză judiciară topografică pentru identificarea terenului din litigiu, nu s-a administrat proba cu martori.
La termenul de judecată din data de 20.09.2016 apelantul a invocat şi existenţa unei contradicţii din minuta, respectiv dispozitivul hotărârii, ca motiv de ordine publică.
Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de control judiciar a reţinut:
Conform art. 480 alin 3 Cod procedură civilă în cazul în care se constată că, în mod greşit, prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, instanţa de apel va anula hotărârea atacată.. şi va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe, în cazul în care părţile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare.
Articolul 32 Cod procedură civilă prevede faptul că cererea de chemare în judecată poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia are, printre altele calitate procesuală, activă în cazul reclamantului şi pasivă, în cazul pârâtului.
Lipsa acestei calităţi, este sancţionată prin respingerea cererii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă (în cazul reclamantului), ori împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă (în cazul pârâtului), potrivit art.40 Cod procedură civilă.
Respingerea cererii, ca nefondată, ori ca neîntemeiată, presupune din partea instanţei analizarea motivelor de fapt şi de drept a cererii, inclusiv interpretarea probelor administrate în dosar.
Analizând minuta, dispozitivul hotărârii, dar şi considerentele acesteia se constată că prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins acţiunea ca nefondată.
Ori, în cazul admiterii excepţiei, prima instanţă nu mai putea analiza cererea pe fond. Din acest punct de punct de vedere există o contradicţie, care împiedică instanţa de control judiciar a analiza cererea, a verifica necesitatea ori nu a administrării unui probatoriu în dosar.
Ori, se impune a se trimite cauza, spre rejudecare, instanţa de fond urmând a proceda, fie la admiterea excepţiei lipsei calităţii procesual active şi respingerea cererii ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesual activă, dacă se impune, fie la respingerea excepţiei, şi analizarea pe fond a cauzei, acţiunea fiind admisă sau respinsă, ca nefondată, dacă se impune aceasta.
Curtea de Apel Oradea
Pretenții
Curtea de Apel București
Recurs. Incidenta cazului de casare prev.de art. 3859 alin. 1 pct. 14 din Codul de procedura penala - care se refera exclusiv la individualizarea pedepsei, prin luarea în considerare a dispozitiilor prevazute de art. 72 din codul penal.
Curtea de Apel Târgu Mureș
Necesitatea îndeplinirii procedurii jurisdicţionale, anterior sesizării instanţei de contencios administrativ
Curtea de Apel București
Cerere în despăgubiri formulată ulterior soluţionării acţiunii civile în procesul penal. Inadmisibilitate.
Curtea de Apel Timișoara
Competenţa în materie de divorţ cu elemente de extraneitate