Uzucapiune

Prin cererea (f.5-7) înregistrată pe rolul Judecătorie Bacău sub nr.9071/180/2014 la data de 19.06.2014 reclamantul DI a solicitat înscrierea dreptului de proprietate dobândit în temeiul uzucapiunii asupra imobilului compus din: locuinţă, alcătuită din două camere şi chiler, bucătărie de vară şi teren curţi-construcţii în suprafaţă de 649 mp, situat în intravilanul judeţul Bacău cu următoarele vecinătăţi: la N – VC, la V – moştenitorii PCI; la S – DV; la E – drum judeţean.

În motivare a arătat că vechii proprietari ai imobilului au fost BV, decedată, cu moştenitori necunoscuţi, PCI, decedat cu următorii moştenitori: PC– soţie supravieţuitoare şi PM, fiu, iar imobilul nu este înscris în cartea funciară.

În motivarea în fapt a cererii reclamantul arată că în data de 01.05.1979 a încheiat cu BV şi PCI o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare a unei case şi a unui şopron. Prin această convenţie părţile s-au înţeles ca la data de 14.07.1979 să se prezinte la notar pentru încheierea în formă autentică a actului de vânzare-cumpărare. Din totalul de 11.000 lei a achitat la data încheierii convenţiei suma de 8.000 lei, urmând ca diferenţa să fie achitată în faţa notarului. Pe această  convenţie s-a întemeiat posesia reclamantului asupra întregului imobil. Mai arată că terenul ce face obiectul prezentei cereri era, încă de la data convenţiei, împrejmuit cu garduri de lemn şi plasă.

Apreciază că posesia întruneşte toate elementele unei posesii utile fiind continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Mai arată că imobilul nu face parte din domeniul public al statului sau UAT şi că apreciază că doar vânzarea încheiată în formă autentică ar fi avut ca efect trecerea dreptului de proprietate asupra terenului din patrimoniul vânzătorilor în domeniul public, iar termenul de prescripţie a curs doar împotriva vechilor proprietari, nu şi împotriva UAT.

În drept au fost invocate dispoziţiile art.1847 şi următoarele Cod civil 1864, art.1049 şi următoarele Cod proc. civ.

În dovedirea cererii au fost depuse înscrisuri (f.9-) şi a solicitat proba testimonială.

La solicitarea instanţei reclamantul a apreciat la suma de 27.214 lei valoarea obiectului cererii (f.30) şi a precizat că imobilul nu face parte din domeniul public al UAT şi a depus certificat de rol fiscal (f.31).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1425 lei (f.3 bis – 535 lei, f.20 bis – 890 lei).

La termenul din data de 21.10.2014 numita RM a depus cerere de intervenţie în interes propriu (f.42,43) prin care a arătat cu privire la admisibilitatea în principiu a cererii că reclamantul a chemat în judecată doar pe mama sa, PC, actualmente decedată, şi pe fratele ei, PM, deşi era obligat să cheme în judecată pe toţi moştenitorii lui PCI, având în vedere obiectul acţiunii.

Pe fondul cauzei a susţinut că reclamantul nu poate invoca drept temei a uzucapiunii o convenţie constând într-o promisiune de vânzare deoarece acţiunea este inadmisibilă atât timp cât are la dispoziţie acţiunea în realizare, motiv pentru care invocă excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

În subsidiar a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată motivat de faptul că atât intervenienta, cât şi autorii acesteia au plătit impozit pe terenul a cărui uzucapiune se solicită şi au formulat în termen legal cerere de reconstituire a dreptului pentru aceste terenuri, primind titlul de proprietate în anul 1995, fapt ce întrerupe orice fel de prescripţie achizitivă.

În dovedire au depus înscrisuri (f.44-53).

La termenul din data de 18.11.2014 instanţa a calificat cererea ca fiind o cerere având ca obiect „înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate dobândit prin uzucapiune”, temeiul legal fiind Titlul XII din noul Cod de procedură civilă, calitate de parte având doar reclamantul DI, iar cererea de intervenţie în interes propriu a fost calificată ca fiind opoziţie conform aceloraşi dispoziţii legale.

Având în vedere calificarea dată cererii de chemare în judecată instanţa a procedat la emiterea somaţiei prevăzute de art.1051 Cod proc. civ..

La data de 20.11.2015 UAT a depus înscrisuri privind istoricul de rol fiscal al imobilului.(f.111-114).

La data de 12.01.2015 numiţii RM, PC şi PI au formulat, în temeiul art.1051 Cod proc. civ., opoziţie la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii în contradictoriu cu reclamantul Duţu Ion reiterând excepţia inadmisibilităţii cererii şi motivele prezentate în cererea de intervenţie în interes propriu formulată de numita RM.

În dovedirea cererii au depus înscrisuri (f.130136).

La termenul din data de 13.01.2015 instanţa a constatat că s-au îndeplinit formalităţile de publicare şi afişare a somaţiei şi că termenul de 6 luni prevăzut de art.1051 alin.1 lit.e Cod proc. civ. începe la data de 23.12.2014 şi se împlineşte la data de 23.06.2015.

La data de 15.07.2015 reclamantul a depus întâmpinare (f.149-150) prin care a solicitat respingerea opoziţiei formulate.

A invocat excepţia lipsei de interes în promovarea opoziţiei faţă de intervenienţii PC şi PI motivat de faptul că prin actul de partaj înfăţişat de oponenţi terenul a cărui uzucapiune o solicită ar reveni numitei RM, o eventuală respingere a acţiunii neprofitând în nici un fel celor doi oponenţi.

Reclamantul solicită respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii invocate de oponenţi. Arată că temeiul juridic al cererii este posesia utilă exercitată de reclamant, iar nu existenţa promisiunii de vânzare-cumpărare, documentul înfăţişat fiind doar înscrisul constatator al actului juridic pe care reclamantul îşi întemeiază posesia, înscris care atestă data la care reclamantul a luat în posesie imobilul şi a început să se comporte ca un veritabil proprietar.

Promisiunea de vânzare la care fac referire opozanţii nu a avut ca obiect terenul a cărui uzucapiune o solicită, deci reclamantul nu ar avea o acţiune în realizare.

Mai arată că reclamantul este înscris pe rolul fiscal al UAT cu suprafaţa de teren care face obiectul prezentei acţiuni contrar celor susţinute de opozanţi.

Apreciază că formularea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate şi obţinerea titlului nu au efect întreruptiv asupra posesiei utile a reclamantului. În fine arată că din actul de partaj nu rezultă că opozanta R ar fi dobândit vreo construcţie.

La termenul din data de 22.09.2015 instanţa a calificat excepţia inadmisibilităţii invocată de opozanţi ca o apărare de fond urmând a se pronunţa asupra acesteia odată cu soluţionarea fondului cauzei. la acelaşi termen instanţa a unit excepţia lipsei de interes a opozanţilor P fondul cauzei.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, proba cu expertiză topo (f.195-201) şi proba testimonială cu martorul VC.

La termenul din data de 16.02.2016 reclamantul a depus la dosar precizări (f.29) prin care a apreciat că, având în vedere decizia pronunţată în recurs în interesul legii de ICCJ nr.19/05.10.2015 şi caracterul obligatoriu al efectelor acesteia, litigiul urmează să se desfăşoare în continuare în procedura contencioasă de drept comun.

Prin încheierea din data de 19.04.2016 instanţa a apreciată că precizările depuse de reclamant nu reprezintă  o modificare a acţiunii, că urmare a interpretării date de ICCJ prin decizia dată în recurs în interesul legii nr.19/2015 procedura aplicabilă prezentei cauze este cea de drept comun şi a calificat opoziţia formulată de pârâţi ca fiind întâmpinare şi întâmpinarea la opoziţie formulată de reclamant ca fiind răspuns la întâmpinare.

Instanţa a încuviinţat şi administrat proba cu înscrisuri, expertiză topo-cadastru (f.195-201) şi proba testimonială cu martorul VC.

Analizând cererea de chemare în judecată, actele şi lucrările dosarului instanţa reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, aşa cum a fost modificată şi precizată procedural, reclamantul DI a solicitat constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului locuinţă, alcătuită din două camere şi chiler, o bucătărie de vară şi teren curţi construcţii în suprafaţă de 649 mp situat în intravilanul satului Buhoci, comuna Buhoci, judeţul Bacău în contradictoriu cu moştenitorii foştilor proprietari, pârâţii din prezenta cauză.

Autorul reclamantului DD a intrat în posesia imobilului casă şi bucătărie de vară în temeiul unei convenţii sub semnătură privată încheiată la data de 14.07.1979 cu autorii pârâţilor, respectiv, BV şi PI, convenţie care urma să fie autentificată notarial (f.9).

Din raportul de expertiză rezultă că reclamantul deţine o suprafaţă de 650 mp teren cu categoria curţi construcţii şi arabil pe care sunt edificate mai multe construcţii indicată pe anexa la raport prin poligonul punctelor 18-19-10-11-12-13-14-15-1-2-3-4-5-6-7-8-9-17-20-18.

Pe numele autoarei reclamantului DV a fost emis la data de 19.11.1993 Titlul de proprietate nr.... pentru suprafaţa de 440 mp teren intravilan curţi construcţii cu numerotarea topografică T48 P 1209 + 1210, identificat în raportul de expertiză prin poligonul punctelor 10-11-12-13-14-15-1-2-3-4-5-6-7-8-9-10, care se suprapune peste suprafaţa de 650 mp teren descrisă mai sus (f.162).

Instanţa nu va stabili dacă prin hotărârea comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor nr.1071/1994 (f.208) s-a anulat/diminuat suprafaţa de teren atribuită autoarei reclamantului prin acest titlu de proprietate, nefăcându-se probe suficiente pentru a se putea soluţiona acest aspect şi nici nu este util pentru soluţionarea cauzei având ca obiect uzucapiune.

La data de 31.05.1995 pe numele autorului pârâţilor, PCI, este emis titlu de proprietate nr.94556 (f.49) pentru o suprafaţă de 2148 mp curţi construcţii cu numerotarea topografică T 48, P 1209 + 1210 + 1210/2, identificată în teren conform raportului de expertiză cu o suprafaţă efectivă de 2002 mp prin poligonul punctelor 1-2-3-4-5-6-7-8-9-16-17-20-21-22-23-24-25-26-18-19-10-11-12-13-14-15-1 care se suprapune peste cele două suprafeţe de teren identificate mai sus.

Prin actul de partaj succesoral autentificat sub nr.... de BNP încheiat între pârâţi, pârâtei RM i-au revenit suprafeţele de 1708 mp teren arabil, sola 48, parcela 1210/2, 320 mp teren arabil, sola 48, parcela 1210 şi 120 mp teren curţi construcţii, sola 48, parcela 1209 (f.134-136).

În ceea ce priveşte legea aplicabilă instanţa constată că dispoziţiile art. 6 alin. (4) din Noul Cod civil prevăd că „prescripţiile, decăderile şi uzucapiunile începute şi neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispoziţiilor legale care le-au instituit.”

În plus art.82 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind noul Cod civil cuprinde norma tranzitorie privind uzucapiunea, conform căreia “dispoziţiile art.930-934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliară se aplică numai cazurilor în care posesia a început după data intrării în vigoare a acestuia. Pentru cazurile în care posesia a început înainte de această dată, sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul Civil din 1864”.

Conform disp. art. 1890 Cod civil,  posesorul unui imobil care l-a posedat, în condiţiile legii, timp de 30 de ani, poate cere intabularea dreptului de proprietate în favoarea sa, în temeiul uzucapiunii.

Astfel, condiţiile cerute de lege pentru a se putea constata uzucapiunea sunt:

-posesia să fie utilă, adică o posesie propriu-zisă şi neviciată;

-posesia să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună-credinţă sau de rea-credinţă.

În ceea ce priveşte posesia, art.1847 Cod civil dispune ca să se poată prescrie, se cere o posesie continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Potrivit deciziei nr.IV din 16 ianuarie 2006 pronunţată în Secţii Unite de ICCJ s-a stabilit că în cazul posesiilor începute înainte de adoptarea legilor nr.58/1974 şi nr.59/1974, prescripţia achizitivă asupra terenurilor nu a fost întreruptă prin intrarea în vigoare a acestor legi, astfel că, după abrogarea lor prin Decretul nr.1/1989 şi Decretul – lege nr.9/1989, posesorii acelor terenuri pot solicita instanţelor de judecată să constate că au dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor respective. Per a contrario pentru posesiile începute sub imperiul legilor nr.58/1974 şi nr.59/1974 termenul de prescripţie achizitivă nu a început să curgă posesia nefiind utilă.

Reclamantul ar putea invoca cel mult o posesie utilă începând cu anul 1990, dar în acest caz nu este îndeplinită condiţia temporală de 30 de ani pentru a putea uzucapa.

În al doilea rând instanţa observă că deşi prin adresele trimise de UAT se afirmă că terenul nu a fost cooperativizat pentru suprafaţa de 440 mp teren a fost emis titlul de proprietate nr. 93887/1993 pe numele autoarei reclamantului DV, iar pentru întreaga suprafaţă care se cere uzucapată a fost emis titlul de proprietate 94556/1995 pe numele autorului reclamanţilor, de unde rezultă că întreaga suprafaţă de teren s-a aflat la dispoziţia comisiei locale pentru aplicarea legilor fondului funciar, aceasta dispunând emiterea unor titluri de proprietate pe această suprafaţă.

Mai mult decât atât conform dispoziţiilor art.8 alin.1 din Legea nr.18/1991 Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.

Prin urmare emiterea unui titlu de proprietate asupra suprafeţei de teren care se cere a fi uzucapată nu putea fi făcută decât dacă s-a considerat că terenul face parte din patrimoniul cooperativei agricole de producţie, iar în acest caz deoarece în perioada cooperativizării agriculturii dreptul de proprietate era imprescriptibil, în sensul că nu se stingea prin neuz, oricât de îndelungată ar fi fost starea de pasivitate a organizaţiei titulare, iar decizia nr.IV din 16.01.2006 a Secţiilor Unite ale ICCJ le recunoaşte calitatea de posesori (...) celor care au stăpânit şi folosit terenurile altor persoane fizice o perioadă (...) îndelungată de timp, nicidecum celor care au stăpânit şi folosit terenuri proprietate cooperatistă.

Un al treilea argument în sensul celor două de mai sus constă în faptul că însăşi autoarea reclamantului a solicitat şi obţinut un titlu de proprietate în temeiul legii nr.18/1991 cu privire la cel puţin o parte din suprafaţa de teren ce se solicită a fi uzucapată, astfel încât, cel puţin cu privire la suprafaţa de 440 mp teren nu se poate susţine că acesta ar fi posedat sub titlu de proprietar, ci, cel mult de detentor precar.

Pentru toate aceste motive constatând că nu este îndeplinită condiţia exercitării unei posesii utile de 30 de ani asupra imobilului teren asupra căruia se afirmă că s-a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune instanţa urmează să respingă cererea în întregime atât cu privire la imobilul tren, cât şi cu privire la imobilul casă nefiind îndeplinite condiţiile cu privire la accesiunea imobiliară.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii acţiunii, calificată de instanţă ca fiind o apărare de fond instanţa urmează a o aprecia ca neîntemeiată având în vedere că reclamantul nu a invocat ca temei al cererii existenţa convenţiei bilaterale constând în promisiunea de vânzare, ci doar ca moment al începerii curgerii cursului prescripţiei achizitive.

Având în vedere că, prin încheierea din data de 19.04.2016 instanţa a admis cererea expertului topo cadastru de majorare a onorariului de expert la suma de 1.000 lei în sarcina reclamantului, urmează să oblige reclamantul la plata diferenţei de onorariu de expert în sumă de 300 lei către expertul .

Instanţa va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de pârâţi având în vedere că nu s-a făcut dovada efectuării unor cheltuieli, singura chitanţă depusă la dosar cu titlu de onorariu avocat fiind emisă pe numele Popa Nicoleta, această persoană nefiind parte în acest dosar.

Domenii speta

Spete similare