Drepturi salariale acordate funcționarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului s. în baza art.1 alin.1 și alin.5 ind.1 din o.u.g. nr.83/2014. Legalitatea dispozițiilor emise de primar.

Drepturi salariale acordate funcționarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului S. în baza art.1 alin.1 și  alin.5 ind.1 din O.U.G. nr.83/2014. Legalitatea dispozițiilor emise de primar.

Potrivit art. 1  alin 1  și alin.5 ind. 1din  OUG nr.83/2014  și în conformitate cu Decizia nr. 23/26.09. 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept,  reclamanta este îndreptăţita sa beneficieze de un salariu brut lunar stabilit la nivelul de salarizare in plata pentru funcţii publice similare,  dacă desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu cele ale celorlalţi funcţionari publici și îndeplinește  aceleași condiții de studii și vechime, neexistând un motiv obiectiv pentru existența unei salarizări diferenţiate.

Secţia de contencios administrativ şi fiscal – Decizia nr.1833/12 decembrie  2016.  În același sens, decizia  nr. 1834/12.12.2016.

Prin sentinţa nr…/CAF/2016  pronunţată de Tribunalul Alba  – Secţia de Contencios Administrativ  Fiscal  și  de  Insolvență a fost respinsă acţiunea reclamantei A.I.

Împotriva acestei sentinţe a  declarat recurs reclamanta A.I. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi, rejudecând cauza,  să se admită acţiunea astfel cum a fost formulată şi modificată.

În susţinerea recursului, înţelege să arate că soluţia de respingere a acţiunii reclamantei a fost fundamentată pe simpla apreciere a instanţei, în sensul că pârâtul ar fi procedat în mod corect prin menţinerea dispoziţiei contestate şi că nivelul de salarizare era acela corespunzător treptei 3 de salarizare.

Apreciază că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a normelor de drept material în cauză, respectiv  a  prevederilor  O.U.G.  nr.103/2013 şi ale O.U.G.  nr.83/2014, motiv de casare prevăzut de art.488 alin.1 pct.8 din Codul de procedură civilă.

Aşa cum s-a arătat şi în modificarea cererii de chemare în judecată, prevederile  alin.3  ale  O.U.G.  nr.103/2013, reţinute ca fiind aplicabile în cauză, reprezintă un text discriminatoriu, care nu putea fi reţinut, câtă vreme prin adoptarea  Legii nr.71/2015 pentru aprobarea  O.U.G.  nr.83/2014 s-a urmărit, între altele, şi eliminarea oricăror discriminări şi inechităţi privind salarizarea funcţionarilor publici.

Instanţa de fond, la pronunţarea hotărârii atacate, nu a avut în vedere incidenţa în speţă a prevederilor art.5  alin.1 din  O.U.G.  nr.103/2013. Mai mult, se arată că instanţa de fond nu a analizat susţinerile reclamantei, referitoare la semnificaţia nivelului de salarizare, instanţa mulţumindu-se a arăta, fără niciun argument, că aceasta este cel corespunzător treptei 3, deşi prevederile legale invocate de reclamantă contrazic acest aspect.

Înţelege să invoce dispoziţiile art.5 alin.1 din O.U.G. nr.83/2014, Legea nr.71/2015 pentru aprobarea  O.U.G. nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015.

Chiar dacă prin dispoziţia atacată nu s-a dispus promovarea în funcţie, ci doar s-a acordat o majorare salarială de 10% faţă de nivelul salariului aferent lunii noiembrie  2015,  apreciază că faţă de motivele avute în vedere şi raportat la scopul avut de legiuitor cu ocazia reglementării noţiunii de nivel de salarizare în plata pentru funcţii similare, nu există niciun  motiv pentru ca intimatul să refuze alinierea salariului recurentei la salariile achitate funcţionarilor publici care au aceleaşi studii, aceeaşi vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii de muncă precum recurenta. De altfel, chiar din răspunsul la interogatoriu rezultă acest aspect, la care instanţa de fond nu face nicio referire şi nici nu se regăseşte vreo motivare a susţinerii recurentei, în sensul înlăturării aplicabilităţii art.5 alin.11.

Învederează că încă de la momentul adoptării Legii nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prin art.3 lit.c a fost prevăzut expres  principiul echităţii  şi coerenţei  sistemului de salarizare reglementat de acest act normativ, iar acest principiu constă în crearea de oportunități egale şi remuneraţie egală pentru munca de valoare egală, pe baza principiilor şi normelor unitare privind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar.

Instanţa de fond nu a avut în vedere la pronunţarea sentinţei recurate, faptul că reclamanta se află în faţa unei neîndoielnice discriminări care priveşte sistemul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, reiese şi din Nota privind aplicarea prevederilor  Legii nr.71/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice din 02.06.2015 a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

În drept, recurenta invocă dispoziţiile art. 488 alin.1 pct.6 şi 8 Cod de procedură civilă.

Intimatul Primarul Municipiului S.  a formulat întâmpinare  prin care a solicitat respingerea recursului, ca netemeinic şi nelegal.

Susţine că în mod corect s-a reţinut de către instanţa de fond că reclamanta a fost numită  prin Dispoziţia nr…/28.12.2012 în funcţia publică de execuţie de inspector, clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5 la Biroul Buget – Finanţe – Contabilitate – Salarizare, stabilindu-i-se un salariu brut de 2.044 lei începând cu 01.01.2013 ca urmare a susţinerii examenului de promovare în grad superior.

Instanţa de fond a reţinut că la data promovării erau aplicabile prevederile art. III lit.B din Ordinul nr.42/77 din 13 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru  aplicarea  prevederilor  Legii nr.285/2010.

Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea a constatat următoarele:

Criticile formulate în cauză se circumscriu motivului de casare prevăzut de  art.488  alin.1 pct.8  NCPC, respectiv pronunțarea sentinței  atacate cu greșita aplicare a normelor de drept material.

Astfel, Curtea reţine că  prin Dispoziţia nr…/11.12.2015  emisă de pârâtul  Primarul  municipiului S.  s-a stabilit că, începând cu luna decembrie 2015, reclamanta,  având funcţia  publică  de inspector, clasa I, grad profesional superior, gradaţia 5, la Biroul Buget, Finanţe, Contabilitate, Salarizare, va avea un salariu în cuantum de  2518 lei, în baza dispoziţiilor art. 1 indice 1 din Legea nr.293/2015 de aprobare a dispoziţiilor O.U.G. nr.35/2015 pentru modificarea şi completarea O.U.G.  nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015. Reclamanta a formulat contestaţie administrativă împotriva dispoziţiei, prin care a solicitat să se constate că este îndreptăţită la acordarea unui salariu corespunzător funcţiilor publice similare din cadrul Aparatului de specialitate  al  Primarului, în cuantum de 3099 lei, dar răspunsul pârâtului din data de 12.01.2016  a fost nefavorabil, în sensul că salariul brut de 3099 lei  este stabilit pentru funcţionari publici încadraţi la treapta 1 de salarizare.

Potrivit  art.5  alin.1 din  O.U.G. nr.83/2014, aşa cum a fost modificată şi completată prin  Legea  nr.71/2015,  în anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.

(1/1) Prin nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării.

(1/2) Prevederile alin.(1/1) se aplică şi pentru calculul indemnizaţiei de încadrare pentru persoanele care sunt demnitari, ocupă funcţii publice şi de demnitate publică, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei.

(2) Pentru funcţionarii publici care se transferă, sunt redistribuiţi din corpul funcţionarilor publici sau sunt reintegraţi în funcţie, potrivit legii, în cursul anului 2015, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat.

(3) În cazul funcţionarilor publici nou-încadraţi sau promovaţi, nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare este cel corespunzător treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010.”

În cauză, nu sunt aplicate dispoziţiile art.5 alin.3  din  O.U.G. nr.83/2014, astfel cum susţine intimatul - pârât, deoarece această dispoziţie se referă la funcţionarii publici nou încadraţi sau promovaţi, situaţie  în care nu se  încadrează reclamanta, întrucât aceasta a fost numită în funcţia publică de execuție de inspector, clasa I, grad profesional superior prin  Dispoziţia Primarului nr…/2012, începând  cu data  de  01.01.2013, ca urmare a promovării examenului de grad profesional, astfel că decizia atacată de reclamantă în cadrul prezentului dosar nu vizează încadrarea sau promovarea acesteia, ci așa cum arată și reclamanta, stabilește doar o majorarea salarială de 10% în raport de nivelul acordat pentru luna noiembrie 2015.

În consecinţă, Curtea apreciază că în cauză se aplică prevederile art. 1 alin.1 şi alin.5 indice 1 din O.U.G.  nr.83/2014.

Potrivit art.1  alin.1  din O.U.G. nr.83/2014 „ (1) În anul 2015, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2014 în măsura în care personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii şi nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru  nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, iar potrivit  alin. 5 indice 1 „Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului şi din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, precum şi personalul din cadrul Consiliului Concurenţei şi al Curţii de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituţii, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.

În acelaşi sens,  prezintă relevanţă în soluţionarea cauzei şi Decizia nr. …/26.09. 2016, pronunţata de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a decis în sensul în care ”În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5 indice 1) din Ordonanţa de urgenţă a  Guvernului nr.83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma „salarizat la acelaşi nivel” are în vedere personalul din cadrul aparatului de lucru al Parlamentului, personalul din cadrul Consiliului Concurenţei, al Curţii de Conturi, precum şi din cadrul celorlalte autorităţi şi instituţii publice enumerate de art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; nivelul de salarizare ce va fi avut în vedere în interpretarea şi aplicarea aceleiaşi norme este cel determinat prin aplicarea prevederilor art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a  Guvernului nr. 83/2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.71/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul aceleiaşi autorităţi sau instituţii publice”.

Pârâtul  menţionează, în apărarea sa, împrejurarea ca salarizarea reclamantei se  realizează potrivit dispoziţiilor cuprinse in art. III  litera B din Ordinul nr.42/2011, art.5 al.3  din O.U.G.  nr.103/2013  și art.5 al. 3 din O.U.G. nr.83/2014, dar  faţă de normele legale aplicabile mai sus, fata de probele administrate in cauza, se apreciază ca  reclamanta este îndreptăţita sa beneficieze de un salariu brut lunar stabilit la nivelul de salarizare in plata pentru funcţii publice similare,  daca desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii cu cele ale celorlalţi funcţionari publici, neexistând un motiv obiectiv pentru existenta unei salarizări diferenţiate pentru funcţionarii publici care îşi desfăşoară activitatea în condiţii identice.

Cum din răspunsul pârâtului la interogatoriul administrat în fața primei instanțe reiese că în cadrul aparatului de specialitate al  Primarului există funcționari publici de execuție care îndeplinesc aceleași condiții de studii, vechime și își desfășoară activitatea în aceleași  condiții  ca și reclamanta, dar care beneficiază de un salariu brut de 3.099 lei, în mod greșit a apreciat prima instanță că acțiunea reclamantei este nefondată.

În consecinţă, sentinţa tribunalului este netemeinica şi nelegala, fiind incident în cauză motivul de recurs invocat de reclamantă și prevăzut de  art. 488 pct.8 din Codul de procedură civilă, astfel că, în temeiul  art.496  alin.2 NCPC, curtea a fost admis recursul declarat în cauză și drept urmare, casată sentința atacată  și rejudecând cauza a fost admisă în parte acţiunea formulată şi modificată de reclamanta A.I.  în  contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului S.  şi, în consecinţă s-a dispus anularea Dispoziţiei nr…/11.12.2015 emisă de pârât. A fost obligat pârâtul să emită o nouă dispoziţie prin care să stabilească salariul brut de care urmează să beneficieze reclamanta la nivelul sumei de 3.099 lei. S-a dispus obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale de care reclamanta a fost privată începând cu data de 29.12.2015 şi până la data încadrării corespunzătoare potrivit prezentei sentinţe. Au fost respinse celelalte cereri.

În temeiul art. 453 Cod procedură civilă,  Curtea  a  obligat  pârâtul la plata în favoarea reclamantei a  sumei  de 240 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în fața instanței de fond, reprezentând onorariu avocat justificat cu chitanţă la dosar.

Domenii speta

Spete similare