Admiterea contestaţiei formulate de persoana condamnată împotriva sentinţei penale prin care a fost respinsă propunerea de liberare condiţionată

Hotărâre 341 din 09.11.2016


Prin sentinţa penală nr.1943/06.09.2016 pronunţată de Judecătoria Ploieşti, în baza art. 587 Cod procedură penală, raportat la art. 100 Cod penal, a fost respinsă propunerea de liberare condiţionată formulată de Comisia privind acordarea liberării condiţionate din cadrul Penitenciarului Ploieşti privind pe condamnatul XXX din executarea pedepsei de 2 ani şi 8 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală XXX a Judecătoriei Ploiești, ca nefondată.

În baza art. 587 alin. 2 Cod procedură penală, s-a stabilit termen pentru reiterarea cererii 4 luni de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 274 alin. 1, raportat la art. 272 Cod procedură penală onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 130 lei a fost avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat contestaţie persoana condamnată, solicitând desfiinţarea sa, cu consecinţa admiterii cererii de liberare condiţionată, considerând că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de disp. art.100 Cod penal, obligaţiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare nefiind achitate deoarece nu a avut posibilitatea să le îndeplinească.

Contestaţia a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 17 octombrie 2016.

Examinând contestaţia formulată prin raportare atât la susţinerile contestatorului, cât şi la actele dosarului şi dispoziţiile legale incidente, tribunalul constată că aceasta este fondată, urmând să fie admisă pentru următoarele considerente:

Contestatorul se află în executarea unei pedepse de 2 ani şi 8 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr.1017/2015 a Judecătoriei Ploieşti, executarea pedepsei începând la data de 31.10.2014 şi urmând să expire la data de 29.06.2017, până la data discutării situaţiei sale de către comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Ploieşti (31.08.2016), acesta executând efectiv 693 zile din pedeapsă, astfel că fracţia obligatorie de 2/3 din pedeapsă este îndeplinită.

Din cuprinsul procesului-verbal nr.388/31.08.2016 întocmit de Penitenciarul Ploieşti existent la fila 7 dosar fond, reiese că persoana condamnată se află la a doua analiză în faţa comisiei, fiind discutată la data de 27.07.2016 şi amânată  la data de 26.08.2016 pentru că nu a îndeplinit obligaţiile civile  stabilite prin hotărârea de condamnare şi nu a făcut dovada imposibilităţii achitării acestora.

Din acelaşi proces verbal reiese că pe perioada amânării a avut un comportament pozitiv şi a participat la activităţile socio-educative şi lucrative.

Cu toate acestea, membrii comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Ploieşti au apreciat, cu majoritate, că XXX poate fi liberat condiţionat (considerând că a primit deja amânare pentru neachitarea obligaţiilor civile, că nici un text de lege nu stipulează că trebuie ţinut până la executarea în termen a pedepsei în situaţia în care se află în imposibilitate să achite aceste obligaţii, iar la dosar a fost depusă adeverinţă de venit de la ANAF că nu figurează în evidenţele fiscale cu venituri impozabile), opinie separată făcând consilierul de probaţiune (care a propus o lună amânare pentru neîndeplinirea obligaţiilor stabilite prin hotărârea de condamnare şi nici nu a depus eforturi de a le achita, deşi pe parcursul detenţiei a avut sume de bani disponibile în cont).

În acord cu judecătorul fondului, şi cel din cadrul tribunalului apreciază că nu sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune liberarea condiţionată a persoanei condamnate.

Astfel, adeverinţa de venit pe anul 2016 eliberată de A.N.A.F. nu face dovada imposibilităţii achitării de către condamnat a despăgubirilor civile la care a fost obligat, deoarece în evidenţele fiscale ale acestei instituţii se înregistrează doar veniturile persoanelor fizice autorizate (avocaţi, notari, medici etc.), precum şi veniturile obţinute din închirierea unor bunuri, în urma depunerii declaraţiilor privind venitul estimat pe anul în curs. Mai mult, în anul 2016 condamnatul se afla încarcerat.

Or, pentru a face dovada unei reale imposibilităţi de achitare, condamnatul ar trebui să facă dovada că nu a obţinut niciun venit de la momentul condamnării sale (inclusiv prin munca prestată în perioada de detenţie) şi nici că nu are bunuri pe numele său, întrucât acestea pot fi valorificate şi astfel pot fi obţinute diferite sume de bani din care să fie achitate despăgubirile civile.

De aceea, apreciind că în două luni de la data rămânerii definitive a hotărârii, persoana condamnată poate obţine adeverinţe în sensul celor precizate în paragraful precedent, iar amânarea de 4 luni propusă de prima instanţă este nerezonabilă în comparaţie cu celelalte argumente care pledează în favoarea liberării condiţionate a contestatorului înainte de executarea în întregime a pedepsei închisorii (interesul manifestat pe parcursul executării pedepsei pentru activităţile cu caracter educaţional, comportamentul adoptat şi recompensele obţinute pe parcursul executării pedepsei), tribunalul va admite contestaţia formulată de persoana condamnată XXX împotriva sentinţei penale nr.1943/06.09.2016 pronunţată de Judecătoria Ploieşti, pe care o va desfiinţa în parte, în sensul că va reduce termenul de reiterare a cererii de liberare condiţionată la 2 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Vor fi menţinute în rest dispoziţiile sentinţei contestate, iar în baza art.275 alin.3 Cod proc. penală, cheltuielile judiciare avansate de către stat se va dispune să rămână în sarcina acestuia, onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 130 lei, urmând să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Domenii speta