Drept civil. Fond funciar. Inexistența amplasamentului terenului cerut spre reconstituire.

Deliberând asupra apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. ... din 30.09.2016 pronunţată de Judecătoria ... în dosarul nr. ..., constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. ... din 30.09.2016 Judecătoria ... a admis în parte acţiunea modificată şi precizată formulată de reclamanţii ... ... şi ... ... în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ... şi ... (fostă ...) ....

 A fost obligată Comisia  Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia prealabilă emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctului ... ... (... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... Gh....) pentru suprafaţa de:

-3174 mp, categoria curţi construcţii şi arabil, situată în punctul ..., str.... nr.14, intravilan com...., jud...., cu vecinii: la N- NCP ..., NCP ..., E – str...., S – NCP ..., V – NCP ... şi ..., identificată în raportul de expertiză întocmit de expert ...  în schiţa de la f.46 vol II, care face parte integrantă din hotărâre

-1875 mp, categoria curţi construcţii şi arabil, situată în punctul CFR, intravilan com...., jud...., identificată pe conturul 1-3-4-5-6-14-15-16-19-25-31-33-1 în raportul de expertiză întocmit de expert ...,  în schiţa de la f.85 vol II, care face parte integrantă din hotărâre

-7500 mp, categoria arabil, situată în punctul ..., intravilan com...., jud...., identificată pe conturul A-B-C-D-A în raportul de expertiză întocmit de expert ...,  în schiţa de la f.84 vol II, care face parte integrantă din hotărâre

A fost obligată Comisia  Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să identifice, pentru diferenţa de teren în suprafaţă de 0,9851 ha, un amplasament similar ca valoare şi categorie de folosinţă cu cele în suprafaţă de 7200 mp, 8800 mp şi 5905 mp,  identificate în raportul de expertiză întocmită de expert ..., fila 44 vol II, în schiţele de la f.47-49 vol II, precum şi să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia prealabilă emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctului ... ... ( ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... Gh.... ), pentru suprafaţa menţionată.

A fost obligată Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să elibereze titlul de proprietate pe numele moştenitorilor defunctului ... ... (... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... Gh. ...), pentru suprafeţele menţionate, imediat după primirea documentaţiei prealabile de la Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

A fost obligată Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia prealabilă emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctei ... ... (... ..., ... ..., ... ... şi ... ...) pentru suprafaţa de:

-7500 mp, categoria arabil, situată în extravilan com. ..., jud...., pct.... 2, cu vecinii: la N- ..., E – drum exploatare, S – ... ..., V – drum exploatare, identificată în raportul de expertiză întocmit de expert ...  în schiţa de la f.50 vol II, care face parte integrantă din hotărâre

A fost obligată Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să identifice, pentru diferenţa de teren în suprafaţă de 2300 mp, un amplasament similar ca valoare şi categorie de folosinţă cu cel în suprafaţă de 7500 mp, precum şi să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia prealabilă emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctei ... ... (... ..., ... ..., ... ... şi ... ...), pentru suprafaţa menţionată.

A fost obligată Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să elibereze titlul de proprietate pe numele moştenitorilor defunctei ... ... (... ..., ... ..., ... ... şi ... ...),  pentru suprafeţele menţionate, imediat după primirea documentaţiei prealabile de la Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

S-a respins cererea reclamanţilor de obligare a pârâtelor Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata daunelor cominatorii, ca inadmisibilă.

S-a respins cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Au fost obligaţi reclamanţii să achite, în solidar, pârâtei Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată,  reprezentând onorariu de avocat, aşa cum a fost redus.

A fost obligată pârâta Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să achite reclamanţilor suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, aşa cum a fost redus (1500 lei) şi onorariu expert ( 1500 lei ).

Pentru soluţionarea cauzei, instanţa de fond a reţinut în motivare următoarele:

Ca şi chestiune prealabilă, instanţa de fond a procedat la analiza temeiniciei acţiunii, aşa cum a fost modificată şi precizată, în mod distinct cu privire la cele două suprafeţe de teren în litigiu, respectiv 2,8 ha şi 1,79 ha. Cu privire la aceste suprafeţe de teren, instanţa de fond a reţinut că la termenul din data de 14.08.2014, la solicitarea expresă a instanţei, reclamanţii, prin avocat, au arătat că solicită, pe de o parte, obligarea Comisiei Locale ... să întocmească fişa prealabilă emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 2,8 ha provenită de la defunctul ... ... (în prealabil se precizase deja că se solicită eliberarea titlului de proprietate pentru această suprafaţă pentru moştenitorii lui ... ... –f.47 vol I), iar, pe de altă parte, obligarea  Comisiei Locale ... să întocmească fişa prealabilă emiterii titlului de proprietate pentru suprafaţa de 1,79 ha provenită de la autorii defunctei ... ..., respectiv ... ... şi ..., iar la termenul din data de 10.12.2014, la solicitarea instanţei, reclamanţii, prin avocat, au arătat că cererea privind terenul în suprafaţă de 1,79 ha nu vizează un drept propriu au defunctei ... ..., ci un drept al autorului comun, ... .... Ca urmare, acestea sunt limitele învestirii instanţei, cu respectarea  principiului disponibilităţii părţilor.

De asemenea, în drept, instanţa de fond a reţinut că Legea 165/2013 ( în vigoare la data introducerii acţiunii ) este incidentă în cauză, întrucât în condiţiile în care nu prevede expres că s-ar aplica numai cererilor şi acţiunilor formulate în baza  Legii 18/1991 după intrarea sa în vigoare, dimpotrivă cuprinzând chiar şi dispoziţii expres incidente şi cererilor formulate anterior intrării sale în vigoare. În condiţiile în care dispoziţiile Legii 165/2013, reglementând finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, nu pot fi privite ca având un caracter supletiv, în baza principiului „tempus regit actum”, legea nouă se aplică, de la data intrării ei în vigoare, fără a se considera că ar retroactiva, şi efectelor viitoare ale situaţiilor juridice trecute (facta futura), cât şi, de regulă, situaţiilor juridice care sunt în curs de formare, modificare la data intrării în vigoare (facta pendentia) sau ale căror efecte sunt în curs de a se produce. Ca urmare, rezultă că verificarea condiţiilor legale privitor la acţiunea reclamantului se poate face în prezenta cauză numai prin raportare la Legea 165/2013.

Cu privire la suprafaţa de 2,8 ha teren provenind de la defunctul ... ..., instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, prin cererea formulată de autorul reclamanţilor  (moştenitori testamentari ai defunctei ... ...  -f.50 vol I) şi înregistrată sub nr.... –f.125,  aceasta a solicitat suprafaţa de 2,8 ha, care a fost trecută în CAP de soţul ... .... Suprafaţa de 2,8 ha a fost menţionată ca fiind compusă din 0,10 ha curţi construcţii în ..., 0,91 ha arabil în ... şi 1,79 ha în punctul ..., cu care figura defunctul în registrul agricol din  1959-1962 –f.21 vol I. Instanţa de fond a mai reţinut că defunctul s-a înscris în CAP cu suprafaţa de 2,8 ha (1,01 ha vatra + 1,79 ha arabil) – potrivit menţiunilor din cererea din 1962 –f.124, iar în rolul agricol din anii 1956-1958 suprafaţa de 2,8 ha teren este compusă din: 0,5 ha curţi construcţii şi arabil în Vatra satului, 0,72 ha arabil în punctul CFR, 0,72 ha arabil în punctul Sub Coastă şi 0,88 ha arabil în punctul ... –f.20 vol I. Potrivit înscrisurilor aflate la dosar, cererea a fost soluţionată favorabil, fiind validată şi înscrisă în anexa 3/18 ..., cu suprafaţa de 2,24 ha –f.171 (nu 2,8 ha, cum a susţinut reprezentantul Comisiei Locale ...), iar documentaţia Comisiei Locale fiind validată prin HCJ ... –f.189. Instanţa de fond a mai reţinut că  prin cererea formulată în anul 2005 –f.123 vol I – a fost reiterată de către ... ...  cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenul înscris în rolul agricol, propunerea fiind aceea de respingere, prin HCL nr.40/22.08.2006 – f.126 -127 vol I (cu motivarea să terenul aparţinând defunctului ... ... a fost validat în anexa nr.3/18 cu suprafaţa de 2,24 ha), hotărârea Comisiei Locale ... fiind validată prin HCJ nr.... –f.127-128 vol I, cu motivarea că pentru suprafaţa de teren solicitată a fost reconstituit dreptul de proprietate.  Cu privire la cele două Hotărâri ale Comisiei Judeţene ..., instanţa de fond a reţinut că nu s-a făcut dovada că s-ar fi formulat plângere potrivit dispoziţiilor art.53 din Legea nr.18/1991. Instanţa a mai reţinut că, deşi iniţial a fost întocmit procesul verbal de punere în posesie nr.... din 22.09.2011 pentru suprafaţa de 2,24 ha situată în totalitate pe teritoriul ... –f.204, ulterior, Comisia Locală ... a înaintat Comisiei Locale ... adresa nr.... –f.169 vol I, prin care a solicitat disponibilizarea  suprafeţei de 1,79 ha teren, al cărei vechi amplasament ar fi fost situat pe raza Comunei ....

Sintetizând situaţia de fapt aşa cum a fost expusă, instanţa de fond a reţinut că autorul comun al autorului reclamanţilor şi pârâţilor ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ... şi ... (fostă ...) ... are recunoscută îndreptăţirea la suprafaţa de 2,24 ha, încă din anul 1991, prin HCJ ... şi că până în prezent nu au emis un titlu de proprietate, din varii motive.

Sub un prim aspect, relativ la susţinerile reclamanţilor, care au solicitat a fi emis titlul de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 2,8 ha, instanţa de fond a reţinut că demersul persoanei care a formulat o cerere de reconstituire în baza Legii nr.18/1991 se finalizează cu o hotărâre de validare sau invalidare a cererii formulată de foştii proprietari sau de moştenitorii acestora, emisă de Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. În acest context, singura modalitate de controlul judiciar asupra posibilităţii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unei persoane se poate realiza numai sub forma plângerii, conform art. 53 din Legea nr. 18/1991, formulate împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene. În cauză, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii nu a făcut dovada că autorul ... ... ar fi formulat plângere împotriva HCJ ... sau HCJ nr...., dacă era nemulţumit de soluţia adoptată, respective a validării numai pentru suprafaţa de 2,24 ha şi nu pentru întreaga suprafaţă de 2,8 ha solicitată. Ca urmare, instanţa de fond a reţinut că procedura prealabilă, instituită de dispoziţiile legale incidente, s-a finalizat cu o Hotărâre a Comisiei Judeţene, împotriva căreia nu a fost formulată plângere, iar în aceste condiţii, formularea unei acţiuni având ca obiect diferenţa dintre suprafaţa solicitată şi cea validată, reprezintă un abuz de drept procesual prin care se încearcă eludarea unor norme legale imperative, întrucât premisa pentru solicitările reclamanţilor de întocmire a documentaţiei prealabile, urmată de emiterea titlului de proprietate este ca, în prealabil, autorului acestora să i se fi recunoscut îndreptăţirea şi cu privire la această suprafaţă, or nu este cazul în prezenta cauză.

Ca urmare, cu privire la suprafaţa de 0,56 ha, acţiunea reclamanţilor urmăreşte o recunoaştere a îndreptăţirii direct de către instanţă, solicitare care s-a apreciat că nu poate fi primită, prin prisma celor anterior expuse.

Cu privire la suprafaţa de 2,24 ha, instanţa de fond a apreciat că din probatoriul administrat în cauză, respectiv coroborarea înscrisurilor cu depoziţia martorului audiat la termenul din data de 07.09.2016, rezultă că vechiul amplasament este situat pe raza comunei ..., contrar susţinerilor reprezentantului pârâta Comisia Locală .... În acest sens, instanţa de fond a reţinut că iniţial şi Comisia Locală ... a recunoscut îndreptăţirea autorului comun ... ..., prin  întocmirea procesului verbal de punere în posesie nr.... din 22.09.2011 pentru suprafaţa de 2,24 ha situată în totalitate pe teritoriul ... –f.204. Instanţa de fond a mai reţinut şi concluziile raportului de expertiză, respectiv ale obiecţiunilor depuse pentru termenul din data de 09.03.2016, potrivit cărora pe raza teritoriului administrativ ... nu există nici o tarla cu denumirea toponimică .... De asemenea, şi martorul audiat la termenul din data de 07.09.2016 a arătat că terenurile stăpânite de soţii ... şi provenite de la autorii lui ... ... erau situate în comuna .... Ca urmare, instanţa de fond a coroborat toate aceste aspecte şi a reţinut că terenurile aşa cum au fost identificate de expert la punctul 1 din raportul iniţial de expertiză –f.43 vol II şi evidenţiate în schiţele de la f.46-49 vol II reprezintă terenurile care apar menţionate în registrul agricol al defunctului  ... ... din anii 1956-1958, iar cele identificate în anexele 3 şi 4 reprezintă vechiul amplasament din rolul agricol din anii 1959-1962. Cu privire la celelalte două suprafeţe de teren, de 0,7200 ha şi 0,8800 ha, situate, de asemenea, pe teritoriul administrativ al comunei ..., instanţa de fond a reţinut că la pct.2 din raportul de expertiză se explică de către expert diferenţele de amplasament.

Pe de altă parte, din concluziile raportului de expertiză iniţial şi din răspunsul la obiecţiuni depus pentru termenul din data de 16.12.2015, rezultă că în fapt sunt libere următoarele suprafeţe de teren: 3174 mp, categoria curţi construcţii şi arabil, situată în punctul ..., str.... nr…., intravilan com...., jud...., cu vecinii: la N- NCP ..., NCP ..., E – str...., S – NCP ..., V – NCP ... şi ..., identificată în schiţa de la f.46 vol II; 1875 mp, categoria curţi construcţii şi arabil, situată în punctul CFR, intravilan com...., jud...., identificată pe conturul 1-3-4-5-6-14-15-16-19-25-31-33-1 în schiţa de la f.85 vol II şi 7500 mp, categoria arabil, situată în punctul ..., intravilan com...., jud...., identificată pe conturul A-B-C-D-A în schiţa de la f.84 vol II. Cu privire la suprafeţele de 0,5905 mp, 0,7200 mp şi 0,8800 mp, instanţa de fond a reţinut că au fost identificate suprapuneri totale sau parţiale cu terenuri aparţinând unor terţe persoane (aşa cum au fost descrise aceste suprapuneri la pct 3 din raportul de expertiză –f.44 vol II), care au recunoscut dreptul de  proprietate sub o formă sau alta.

Reţinând această situaţie de fapt, instanţa de fond a apreciat că nu poate fi primită în totalitate cererea reclamanţilor, aşa cum a fost formulată iniţial şi reiterată la termenul din data de 07.09.2016,  în condiţiile în care parte din terenul solicitat nu este un teren liber.

În acest sens, în drept, instanţa de fond a reţinut că Legea 165/2013 stabileşte prin art. 12 că: (1) În situaţia în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile judeţene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului Bucureşti, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine: a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar; b) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unităţii administrativ-teritoriale de institute, de staţiuni de cercetare ori de alte instituţii publice;  c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condiţiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de staţiuni de cercetare ori de instituţii publice pe raza localităţilor învecinate, aflate în acelaşi judeţ;  d) pe terenurile ocupate de izlazuri. (3) Atribuirea terenurilor de către comisia locală se face în ordinea de înregistrare a cererilor iniţiale de restituire, cu respectarea strictă a ordinii categoriilor de teren prevăzute la alin. (1).

În aceste condiţii, având în vedere că din varii motive moştenitorii  defunctului ... ..., care au recunoscut dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 2,24  ha încă din anul 1991, nu-şi pot exercita prerogativele care decurg din această calitate, în considerarea şi a jurisprudenţei CEDO cu trimitere la art.6 şi art.1 din Protocolul 1, instanţa de fond a apreciat ca fiind justă soluţia de identificare, în parte, pentru terenurile pentru care a fost semnalată o suprapunere, a unui alt amplasament, cu care să fie pus în posesie persoana îndreptăţită. S-a mai reţinut că persoana îndreptăţită la reconstituire a fost recunoscută ca fiind ... ... şi că atât autorul reclamanţilor (care sunt moştenitori testamentari ai defunctei ... ...), în calitatea de soţie supravieţuitoare, cât şi descendenţii de gradul I: ... ..., ... ..., ... ..., ... ... şi ... Gh. ... au vocaţie succesorală, motiv pentru care ei vor fi nominalizaţi ca şi moştenitori, urmând ca în cadrul dezbaterii succesorale să se stabilească vocaţia succesorală concretă şi cotele succesorale.

Pentru toate aceste considerente, în condiţiile reglementate de dispoziţiile Legii nr.165/2013 şi ale HG nr.401/2013, instanţa de fond a obligat Comisia  Locală  ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia prealabilă emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctului ... ... (... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... …....) pentru suprafaţa de:

-3174 mp, categoria curţi construcţii şi arabil, situată în punctul ..., str.... nr.14, intravilan com...., jud...., cu vecinii: la N- NCP ..., NCP ..., E – str...., S – NCP ..., V – NCP ... şi ..., identificată în raportul de expertiză întocmit de expert ...  în schiţa de la f.46 vol II, care va face parte integrantă din hotărâre

-1875 mp, categoria curţi construcţii şi arabil, situată în punctul CFR, intravilan com...., jud...., identificată pe conturul 1-3-4-5-6-14-15-16-19-25-31-33-1 în raportul de expertiză întocmit de expert ...,  în schiţa de la f.85 vol II, care va face parte integrantă din hotărâre

-7500 mp, categoria arabil, situată în punctul ..., intravilan com...., jud...., identificată pe conturul A-B-C-D-A în raportul de expertiză întocmit de expert ...,  în schiţa de la f.84 vol II, care va face parte integrantă din hotărâre

Totodată, a fost obligată Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să identifice, pentru diferenţa de teren în suprafaţă de 0,9851 ha (diferenţa dintre 2,24 ha cu privire la care există recunoscută îndreptăţirea şi suprafaţa de 12549 mp – teren liber), un amplasament similar ca valoare şi categorie de folosinţă cu cele în suprafaţă de 7200 mp, 8800 mp şi 5905 mp, identificate în raportul de expertiză întocmită de expert ..., fila 44 vol II, în schiţele de la f.47-49 vol II, precum şi să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia prealabilă emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctului ... ... (... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... …....), pentru suprafaţa menţionată.

Ca urmare, având în vedere cele anterior reţinute, precum şi atribuţiile conferite acestei instituţii, a fost obligată Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să elibereze titlul de proprietate pe numele moştenitorilor defunctului ... ... (... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ..., ... ... ...), pentru suprafeţele menţionate, imediat după primirea documentaţiei prealabile de la Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Cu privire la suprafaţa de 1,79 ha teren provenind de la defuncta ... ..., instanţa de fond a reţinut următoarele:

În fapt, prin cererea formulată de moştenitorii defunctei ... ... ... ..., ... ..., ... Aurica şi ... ... şi înregistrată sub nr.796/11.03.1991 –f.146 vol I, s-a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenul moştenit de la mama ... .... Instanţa de fond a reţinut că în registrul din anii din 1960-1963 defuncta ... ... figura cu suprafaţa de 1,03 ha –f.147 vol I şi că  persoana beneficiară, respectiv ... ..., a fost înscrisă în tabelul anexă 3 la HCL nr.1/15.07.1991, la poziţia 7, cu propunerea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,98 ha, propunere care a fost validată prin HCJ nr..... Instanţa de fond a reţinut că ... ... a formulat în nume propriu o cerere de reconstituire, înregistrată sub nr...., în baza căreia s-a emis TP nr.... ( nr. nou … din 04.12.2012 ) pentru suprafaţa de 2,3880 ha, potrivit registrului agricol din 1959-1961, unde avea în proprietate suprafaţa de 2,34 ha – f.148-150 vol I. De asemenea, şi ... ... a formulat în nume propriu o cerere de reconstituire, înregistrată sub nr.818/11.01.1991, în baza căreia s-a emis TP nr…. din 22.10.2002 ) pentru suprafaţa de 2,2410 ha, potrivit registrului agricol din 1959-1961, unde avea în proprietate suprafaţa de 2,34 ha –f.151-153 vol I.

Sintetizând situaţia de fapt, aşa cum a fost expusă, instanţa de fond a reţinut că, deşi autorul comun al autorului reclamanţilor, respectiv ... ..., are recunoscută îndreptăţirea la suprafaţa de 0,98 ha, încă din anul 1991, prin HCJ nr.... şi  până în prezent nu este emis un titlu de proprietate pentru această suprafaţă, din varii motive.

Sub un prim aspect, lămurit fiind faptul că nu se invocă un drept propriu al autorului ... ..., ci al autorului comun al autorului lor, relativ la susţinerile reclamanţilor, care au solicitat a fi emis titlul de proprietate pentru  suprafaţa de 1,79 ha, instanţa de fond a reţinut că demersul persoanei care a formulat o cerere de reconstituire în baza Legii nr.18/1991 se finalizează cu o hotărâre de validare sau invalidare a cererii formulată de foştii proprietari sau de moştenitorii acestora, emisă de Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. În acest context, singura modalitate de controlul judiciar asupra posibilităţii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unei persoane se poate realiza numai sub forma plângerii, conform art. 53 din Legea nr. 18/1991, formulate împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene. În cauză, instanţa de fond a reţinut că reclamanţii nu a făcut dovada că autorul ... ... ar fi formulat plângere împotriva HCJ nr...., dacă era nemulţumită de soluţia adoptată, respectiv a validării numai pentru suprafaţa de 0,98 ha, şi nu pentru suprafaţa de 1,79 ha la care se considera a fi îndreptăţită ... .... Ca urmare, instanţa de fond a reţinut că procedura prealabilă, instituită de dispoziţiile legale incidente, s-a finalizat cu o Hotărâre a Comisiei Judeţene, împotriva căreia nu a fost formulată plângere, iar în aceste condiţii, formularea unei acţiuni având ca obiect diferenţa dintre suprafaţa solicitată şi cea validată, reprezintă un abuz de drept procesual prin care se încearcă eludarea unor norme legale imperative, întrucât premisa pentru solicitările reclamanţilor de întocmire a documentaţiei prealabile, urmată de emiterea titlului de proprietate este ca, în prealabil, autorului acestora să i se fi recunoscut îndreptăţirea şi cu privire la această suprafaţă, or nu este cazul în prezenta cauză. De asemenea, s-a reţinut că în cauză nu s-a făcut dovada nici că ulterior apariţiei Legii nr.247/2005 s-ar fi făcut o altă cerere, care să vizeze diferenţa până la suprafaţa de 1,79 ha, urmându-se astfel procedura prealabilă instituită de dispoziţiile legale incidente care să se finalizeze cu o Hotărâre a Comisiei Judeţene, de validare sau invalidare,  singura modalitate în care controlul judiciar asupra posibilităţii de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unei persoane se poate realiza fiind  numai sub forma plângerii, conform art. 53 din Legea nr. 18/1991, formulate împotriva Hotărârii Comisiei Judeţene.

Ca urmare,  cu privire la suprafaţa de 0,81 ha, s-a apreciat că acţiunea reclamanţilor  urmăreşte o recunoaştere a îndreptăţirii direct de către instanţă, solicitare care nu poate fi primită, prin prisma celor anterior expuse, motiv pentru care nu au fost analizate apărările care au vizat faptul că ... ... ar fi deţinut o suprafaţă de teren pe teritoriul com...., primită ca zestre de la mama ... ..., în contextul şi al precizării că nu se invocă un drept propriu al acesteia. 

În analiza temeiniciei acţiunii reclamanţilor, sub acest aspect, instanţa de fond a reţinut că, deşi pârâta Comisia Locală ... a arătat că terenul disponibil în vederea reconstituirii în natură este de aproximativ 7870 mp, din care 370 mp intravilan şi 7500 extravilan arabil, la pct...., achiesând în parte la solicitările acestora, reclamanţii au arătat că solicită  suprafaţa de 7500 mp, ca reprezentând vechiul amplasament. Instanţa de fond a mai reţinut şi că şi expertul a identificat suprafaţa de 7500 mp ca fiind liberă, motiv pentru care,  în condiţiile reglementate de dispoziţiile Legii nr.165/2013 şi ale HG nr.401/2013, a obligat Comisia Locală  ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia prealabilă emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctei ... ... (... ..., ... ..., ... ... şi ... ...) pentru suprafaţa de 7500 mp, categoria arabil, situată în extravilan com. ..., jud...., pct.... 2, cu vecinii: la N- ..., E – drum exploatare, S – ... ..., V – drum exploatare, identificată în raportul de expertiză întocmit de expert ...  în schiţa de la f.50 vol II, care a face parte integrantă din hotărâre. S-a mai reţinut că persoana îndreptăţită la reconstituire a fost recunoscută ca fiind ... ... şi că atât autorul reclamanţilor (care sunt moştenitori testamentari ai defunctei ... ...) cât şi  ceilalţi descendenţi de gradul I: ... ..., ... ... şi ... ... au vocaţie succesorală, motiv pentru care ei vor fi nominalizaţi ca şi moştenitori, urmând ca în cadrul dezbaterii succesorale să se stabilească vocaţia succesorală concretă şi cotele succesorale.

În considerarea dispoziţiilor art.12 din Legea nr.165/2013, având în vedere că din varii motive moştenitorii defunctei ... ..., care au recunoscut dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 0,98  ha încă din anul 1991, nu-şi pot exercita prerogativele care decurg din această calitate, în considerarea şi a jurisprudenţei CEDO cu trimitere la art.6 şi art.1 din Protocolul 1, în condiţiile în care deşi Comisia Locală ... a arătat că ar fi liberă şi suprafaţa de 370 mp, în mod concret nu a identificat acest amplasament, care eventual să fi fost acceptat de reclamanţi, instanţa de fond a apreciat ca fiind justă soluţia de identificare pentru  diferenţa de 2300 mp (9800 mp – 7500 mp) a unui alt amplasament, cu care să fie pusă în posesie persoana îndreptăţită. Ca urmare, a fost obligată Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să identifice, pentru diferenţa de teren în suprafaţă de 2300 mp, un amplasament similar ca valoare şi categorie de folosinţă cu cel în suprafaţă de 7500 mp, precum şi să întocmească şi să înainteze Comisiei judeţene ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor documentaţia prealabilă emiterii titlului de proprietate pe numele moştenitorilor defunctei ... ... (... ..., ... ..., ... ... şi ... ...), pentru suprafaţa menţionată.

Având în vedere cele anterior reţinute, precum şi atribuţiile conferite acestei instituţii, a fost obligată Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să elibereze titlul de proprietate pe numele moştenitorilor defunctei ... ... (... ..., ... ..., ... ... şi ... ...),  pentru suprafeţele menţionate, imediat după primirea documentaţiei prealabile de la Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtelor Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata daunelor cominatorii, instanţa de fond a reţinut dispoziţiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, republicată care, la data introducerii acţiunii, avea următorul cuprins: (1) În cazul în care comisia locală refuză înmânarea titlului de proprietate emis de Comisia Judeţeană sau punerea efectivă în posesie, persoana nemulţumită poate face plângere la instanţa în a cărei rază teritorială este situat terenul. (2) Dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată înmânarea titlului de proprietate sau, după caz punerea efectivă în posesie, sub sancţiunea plăţii de penalităţi în condiţiile prevăzute de art. 894 din Codul de procedură civilă. Anterior datei de 15 februarie 2013(când a intrat în vigoare noul Cod de procedură civilă) textul art. 64 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată prevedea sancţiunea (…)condamnării la daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere (…). Modificarea sancţiunii aplicabile în caz de neîndeplinire a obligaţiei de înmânare a titlului de proprietate sau de punere în posesie a avut loc în temeiul dispoziţiilor art. 11(cap.II) din Legea nr. 76/ 24 mai 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă care prevedea:  Dacă legea specială prevede obligarea debitorului la plata de daune cominatorii ori, după caz, a unei amenzi civile pentru nerespectarea unei obligaţii de a face sau de a nu face ce nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, se vor putea aplica penalităţi în condiţiile prevăzute de art. 894 din Codul de procedură civilă. Este de menţionat şi că prin republicarea Codului de procedură civilă, în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2014, art. 894 a primit o nouă numerotare, devenind art. 905.

Pentru considerentele anterior expuse,  instanţa de fond a reţinut că legiuitorul a exclus în mod expres posibilitatea acordării daunelor cominatorii reglementând alte căi pentru constrângerea debitorului să aducă la îndeplinire o obligaţie de a face, motiv pentru care a respins acest capăt de cerere, ca inadmisibil.

În baza dispoziţiilor art.451 şi urm Cod de procedură civilă, având în vedere dezlegarea dată acţiunii, respectiv de admitere în parte, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte cererea reclamanţilor de obligare a pârâtei Comisia judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor la plata cheltuielilor de judecată, instanţa de fond a apreciat-o ca nefondată şi a respins-o ca atare, apreciind că nu se poate reţine nici o culpă procesuală în persoana acestei pârâte.

Reţinând, în parte, culpa pârâtei Comisia Locală ... (raportat la poziţia procesuală pentru diferenţa de la 7870 mp până la 0,98 ha), cea de achiesare la suprafaţa de 7870 mp – relativ la precizarea acţiunii de la termenul din 10.12.2014, precum şi, în parte, culpa reclamanţilor raportat la poziţia procesuală pentru diferenţa între 0,98 ha până la 1,79 ha, coroborat cu lipsa de culpă a reclamanţilor privitor la solicitarea vizând suprafaţa de 0,98 ha, instanţa de fond a obligat reclamanţii să achite, în solidar, pârâtei Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor suma de 1800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, apreciind că este justă soluţia de reducere a onorariului la suma menţionată, având în vedere cele anterior expuse.

Reţinând, în parte, culpa pârâtei Comisia Locală ..., raportat la dezlegarea dată acţiunii în ceea ce o priveşte, însă şi în parte culpa reclamanţilor atât faţă de pârâta Comisia Locală ... (raportat la poziţia procesuală vizând suprafaţa de 2,8 ha şi nu 2,24 ha, cu privire la care acţiunea a fost găsită întemeiată, precum şi la raportat la soluţia dată capătului de cerere vizând daunele cominatorii), cât şi faţă de pârâta Comisia Locală ..., instanţa de fond a apreciat că este justă reducerea onorariului de avocat de la suma de 3000 lei la suma de 1500 lei şi suportarea, în parte, de către reclamanţi a onorariului de expert (respectiv 750 lei din suma de 2250 lei achitată cu acest titlu). Ca urmare, a obligat pârâta Comisia Locală ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să achite reclamanţilor suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, aşa cum a fost redus (1500 lei) şi onorariu expert (1500 lei).

Împotriva hotărârii instanţei de fond au declarat apel reclamanţii ... ... şi ... ..., pârâta Comisia Locală ... pentru aplicarea legilor fondului funciar şi Comisia Locală ... pentru aplicarea legilor fondului funciar.

Reclamanţii ... ... şi ... ... au criticat hotărârea instanţei de fond pentru următoarele motive:

- în mod greşit instanţa de fond i-a recunoscut dreptul de proprietate doar pentru 2,24 ha teren în loc de 2,8 ha teren pe raza Comunei ..., întrucât nu s-a avut în vedere faptul că hotărârea comisiei judeţene nr. ... prin care s-a validat doar suprafaţa de 2,24 ha nu i-a fost comunicată, astfel că a fost în imposibilitatea de a o contesta şi solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafaţă de 2,8 ha.

- nu au fost respectate prevederile arz. 14 şi următ. din Legea nr. 18/1991 republicată, cu privire la obligaţia punerii în posesie pe vechiul amplasament, în acest sens arătând că este culpa Comisiei Locale ..., care a atribuit altor persoane vechile amplasamente, deşi au formulat cerere de reconstituire în termen legal;

- în mod greşit s-a recunoscut dreptul de proprietate doar pentru 9800 m.p. în loc de 1,79 ha pe raza comunei ..., deoarece Hotărârea nr. ... a Comisiei Judeţene ... nu i-a fost comunicată, astfel că nu a avut posibilitatea să o conteste, şi solicită reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 1,79 ha;

- suprafaţa de 2300 m.p. trebuie să-i fie restituită pe un amplasament învecinat cu terenurile deţinute deja pe vechile amplasamente;

- în mod greşit s-a redus de la 3000 lei la 1500 lei onorariul pe care l-au plătit avocatului, deoarece complexitatea dosarului nu justifică această reducere, iar instanţa de fond nu a expus în motivare vreun argument în acest sens;

- în mod greşit au fost obligaţi să plătească Comisiei Locale ... onorariul în cuantum de 1800 lei, deoarece nu li se poate imputa vreo culpă pentru nefinalizarea procedurii de reconstituire pe care au declanşat-o prin depunerea cererii de reconstituire în anul 1991.

În drept, invocă prevederile art. 466 şi următ. Cod de procedură civilă.

Pârâta Comisia Locală ... pentru aplicarea legilor fondului funciar a adus hotărârii instanţei de fond următoarele critici:

- în mod greşit a fost obligată la punerea în posesie pe un alt amplasament a suprafeţei de 2300 m.p., deoarece instanţa de fond nu a fost învestită de reclamanţi cu o astfel de cerere;

- această dispoziţie a instanţei de fond nu poate fi pusă în aplicare, deoarece la nivelul Comisiei Locale ... nu există teren disponibil, fapt constatat în urma inventarierii care s-a efectuat în baza Legii nr. 165/2013;

- singura soluţie posibilă cu privire la acest teren este acordarea de măsuri compensatorii.

În drept, invocă prevederile art. 466 – 482 Cod de procedură civilă.

Pârâta Comisia Locală ... a criticat hotărârea instanţei de fond sub următoarele aspecte:

- reclamanţilor li se cuvine pe raza Comunei ... doar suprafaţa de 1,2549 ha, care este înscrisă în rolul agricol deschis pe anii 1959-1962, compusă din 3174 m.p., 7500 m.p. la punctul „...” şi 1875 m.p. curţi-construcţii, restul terenului fiind pe raza comunei ...;

- conform expertizei efectuate la fond, în rolul agricol al autorului ... ..., deschis pe anii 1959-1963, figurează suprafaţa de 0,10 ha curţi, 0,91 ha arabil şi 1,79 ha arabil, acest din urmă teren fiind situat la pct. „...”, care se află pe raza comunei ...;

- nu s-au avut în vedere neconcordanţele din rolurile deschise pe anii 1956-1958 şi 1959-1962 şi nici constatările expertului conform cărora există suprapuneri cu terenurile care au aparţinut unor rude ale defunctului, frate şi nepoţi de frate, suprapuneri care dovedesc transferul între fraţi a unor suprafeţe din registrul deschis pe anii 1956-1958;

- recunoaşterea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1,79 ha pe raza comunei ... are drept consecinţă o dublă recunoaştere a dreptului de proprietate pe acest teren asupra căruia s-a dispus punerea în posesie, şi pe raza comunei ...;

- nu au fost avute în vedere cererea de reconstituire pentru suprafaţa de 1,79 ha la ... – punct aflat pe raza comunei ..., identificat în raportul de expertiză ca fiind în extravilanul comunei ..., tarlaua „...”, faptul că a efectuat punerea în posesie doar pentru suprafeţele aflate pe raza comunei ... şi faptul că a fost ignorată cererea de disponibilizare adresată Comisiei Locale ....

Toate apelurile sunt scutite de plata taxei de timbru conform prevederilor art. 42 din Legea nr. 1/2000 republicată.

Reclamanţii ... ... şi ... ... au formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea apelurilor formulate de Comisia Locală ... şi Comisia Locală ....

Cu privire la apelul declarat de Comisia Locală ..., arată că autoarea ... ... a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 1,79 ha, prin cererea nr. 796/1991, i s-a recunoscut dreptul de proprietate doar pentru 9800 m.p. printr-o hotărâre care nu i-a fost comunicată, astfel că sunt îndreptăţiţi la restituirea în natură a întregii suprafeţe de 1,79 ha. Nu sunt de acord cu acordarea de despăgubiri pentru acest teren.

Cu privire la apelul declarat de Comisia Locală ..., reclamanţii arată că sunt îndreptăţiţi la restituirea întregii suprafeţe de 2,8 ha  cerută de autoare prin cererea nr. ....

A mai formulat întâmpinare şi pârâta Comisia locală ..., în motivarea acesteia arătându-se că reclamanţii au cerut restituirea întregii suprafeţe de 1,79 ha după autoarea ... ..., însă, în perioada cooperativizării, toţi copiii defunctei aveau rol agricol propriu, fiind posibil ca din rolul autoarei să se efectueze transferuri de teren în rolurile copiilor, fără ca aceste transferuri să fie operate.

Mai arată că , în urma inventarierii care a avut loc conform prevederilor Legii nr. 165/2013, a rezultat un deficit de 37,8 ha, astfel că nu există posibilitatea restituirii în natură a suprafeţei de 2300 m.p..

În ceea ce priveşte reconstituirea în nume propriu în favoarea defunctei ... ..., arată că în rolul agricol deschis pe anii 1959-1963 figura ca titular ... ... cu suprafaţa de 2,8 ha pe raza comunei .... Comisia Locală ... nu a cerut disponibilizarea terenului în cauză până în anul 2013. Zona denumită „...” este situată pe raza mai multor comune, pe raza Comunei ... fiind doar terenurile din intravilan a satului .... Mai mult, în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, Comisia Locală ... recunoaşte existenţa pe teritoriul Comunei ... a punctului  „...” sau „...”, iar, faţă de cele arătate, sunt aplicabile prevederile art. 14 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 şi Legea nr. 247/2005, potrivit cărora beneficiarii procedurilor de reconstituire nemulţumiţi de amplasamentele terenurilor pot formula o nouă cerere. Susţine, în acest sens, că procedura nu a fost urmată şi că prin prezenta acţiune reclamanţii urmăresc eludarea prevederilor legilor fondului funciar.

Analizând apelurile declarate de părţi, în raport cu motivele invocate şi cu probele administrate, tribunalul constată că acestea nu sunt fondate pentru considerentele ce vor fi expuse mai jos, considerente care vor viza într-o modalitate unitară toate motivele de apel invocate de părţi.

Din economia tuturor motivelor invocate de părţi în cauza de faţă, rezultă că se contestă întinderea dreptului de proprietate reconstituit conform prevederilor legilor fondului funciar, amplasamentele terenurilor care au fost restituite şi atribuirea efectivă a terenurilor pe raza comunelor ... şi ....

În ceea ce priveşte întinderea dreptului de proprietate recunoscut în favoarea reclamanţilor, tribunalul constată că acesta este de 2,24 ha după autorul ... ... şi 9800 m.p. după autorul ... ..., conform Hotărârilor nr. ..., nr. ... şi nr. ..., emise de Comisia Judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Aceste hotărâri nu au fost atacate cu plângere în instanţă conform procedurii reglementată de art. 53 din Legea nr. 18/1991, republicată, astfel că au intrat în putere de lucru judecat în virtutea calităţii de autoritate publică cu activitate administrativ-jurisdicţională conferită comisiei judeţene de art. 52 alin. 1 din acelaşi act normativ. Prin urmare, reclamanţii nu pot pretinde o suprafaţă mai mare de teren, peste ceea ce a statuat Comisia Judeţeană ... pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, prin hotărârile mai sus arătate, fără eludarea prevederilor legilor fondului funciar, aşa cum a arătat instanţa de fond. Puterea de lucru judecat astfel dobândită de hotărârile Comisiei Judeţe ... mai sus amintite este opozabilă şi celor două comisii locale ce au calitatea de pârâte în prezenta cauză, consecinţa fiind că acestea nu pot cere diminuarea suprafeţelor asupra cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate.

În ceea ce privesc amplasamentele suprafeţelor de 2,24 ha şi 9800 m.p., tribunalul constată că acestea au fost corect identificate de instanţa de fond pe raza comunei ... şi respectiv pe raza comunei ....

Astfel, procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,24 ha a fost iniţiată la nivelul Comisiei Locale ..., care a înaintat Comisiei Judeţene ... propuneri de validare sau de invalidare, soluţionate prin hotărârea nr. ... şi hotărârea nr. ..., şi în niciuna din aceste propuneri nu se invocă inexistenţa amplasamentului terenului cerut spre reconstituire pe raza comunei .... Mai mult, recunoaşterea amplasamentului pe raza acestei comune rezultă atât din procesul-verbal de punere în posesie, cât şi din solicitarea de disponibilizare a suprafeţei de 1,79 ha înaintată Comisiei Locale ... prin adresa nr. ..., iar, câtă vreme prin hotărârile Comisiei Judeţe ... se recunoaşte în favoarea reclamanţilor un drept de proprietate asupra terenului în suprafaţă totală de 2,24 ha pe raza comunei ..., pârâta Comisia Locală ... nu poate pretinde un amplasament pe raza altei comune. Pârâta trebuia să analizeze aspectele privitoare la menţiunile din registrul agricol în procedura de reconstituire, fiind fără eficienţă juridică invocarea lor în cauza de faţă, în care se solicită punerea în posesie, şi, oricum, în urma probatoriului amplu administrat la judecata în fond, probatoriu care cuprinde evidenţe agricole, declaraţia unui martor, expertiză topometrică, acte întocmite în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, rezultă că amplasamentul terenului este pe raza comunei ....

Tribunalul constată că instanţa de fond a dispus în mod temeinic şi asupra atribuirii efective a terenurilor pe raza comunei ... şi a comunei ..., cu luarea în considerare a prevederilor Legii nr. 165/2013.

Astfel, conform concluziilor raportului de expertiză întocmit la fond, suprafeţele de 9851 m.p. şi 2300 m.p. nu pot fi atribuite pe vechile amplasamente situate pe raza comunei ... şi pe raza comunei ..., deoarece pe aceste terenuri sunt eliberate deja, în favoarea altor persoane, titluri de proprietate care se bucură de prezumţia de legalitate conform prevederilor art. II din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 18/1991, nefiind atacate în instanţă de către reclamanţi conform prevederilor art. III din acelaşi act normativ. Această stare de fapt îşi găseşte reglementarea în prevederile art. 12 şi art. 16 din Legea nr. 165/2013 referitoare la atribuirea terenurilor pe alte amplasamente şi acordarea de măsuri compensatorii, prevederi obligatorii pentru comisiile locale şi comisiile judeţene competente în materia fondului funciar.

Prin urmare, în condiţiile în care pe suprafeţele mai sus amintite există titluri de proprietate eliberate legal în favoarea unor terţe persoane, reclamanţii pot obţine restituirea doar în raport de prevederile legale arătate.

În privinţa cheltuielilor de judecată, conform prevederilor art. 463 alin. 2 Cod de procedură civilă, „Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată…”. În aplicarea acestor prevederi, instanţa de fond a avut în vedere soluţia dată acţiunii modificate a reclamanţilor, care a fost admisă în parte, astfel că în mod corect au fost reduse onorariile plătite expertului şi avocatului. Este de arătat că instanţa de fond a reţinut culpa procesuală a reclamanţilor din perspectiva capetelor de cerere prin care se solicită obligarea celor două comisii locale la punerea în posesie şi eliberarea documentaţiei prealabile eliberării titlurilor de proprietate pentru suprafaţa de 2,8 ha şi respectiv 1,79 ha, cereri care au fost admise în parte, consecinţa acestei soluţii fiind reducerea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanţi.

Pentru considerentele arătate, se apreciază ca fiind corectă şi dispoziţia de obligare a reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată către pârâta Comisia Locală ..., a cărei poziţie procesuală a determinat reducerea onorariului plătit de aceasta avocatului ales.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 480 alin. 1 Cod de procedură civilă, tribunalul va respinge ca nefondate toate apelurile, soluţie în raport de care se apreciază că nu se cuvine niciuneia dintre părţi cheltuielile de judecată cerute în această cale de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondate apelurile declarate de reclamanţii ... ... şi ... ..., pârâta Comisia Locală ... de aplicare a legilor fondului funciar şi pârâta Comisia Locală ... de aplicare a legilor fondului funciar, împotriva sentinţei civile nr. ... din data de 30.09.2016, pronunţată de Judecătoria ....

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare