Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant G I şi pe pârât A U J G G - prin preşedinte G A , având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reclamantul G I , reprezentanta reclamantului avocat N C , reprezentanţii pârâtei preşedinte G A şi avocat B I V , martorii M L E , H , M I , F T .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, reclamantul a fost citat cu menţiunea personal la interogator .
Reprezentantul pârâtei , avocat B I V depune la dosar procesul verbal al Adunării Generale din 28.08.2016, prin care s-a stabilit suprafaţa de teren pe care să păşuneze oile reclamantului , adresa nr. 29/11.04.2016, convocator nr. 29/13.04.2016, proces verbal nr., 32/13.04.2016, procesul verbal nr. 31/13.04.2016, adresa nr. 30/13.04.2016 , procesul verbal nr. 43/25.04.2016, adresa nr. 41 din 25.04.2016, procesul verbal nr. 42/25.04.2016, tabel nominal cu persoanele care şi-au exprimat dreptul de vot în cadrul Adunării Generale Extraordinare din 24.04.2016 , dovezi de comunicare , tabel nominal cu membrii A U J G G care au solicitat delegaţii pentru a fi reprezentaţi în cadrul adunării din 24.04.2016 , adresa nr. 898/03.05.2016 emisă de Primăria Comunei C .
În baza art. 219 NCPC instanţa procedează la verificarea identităţii reclamantului , , iar în baza art. 354 NCPC procedează la luarea interogatoriului acestuia.
Instanţa în baza art. 318 NCPC procedează la verificarea identităţii martorilor M L E , H I , M I , F T , în baza art. 321 NCPC procedează la audierea acestora în mod separat, după ce în prealabil au depus jurământul legal , conform dispoziţiilor art.319 NCPC, declaraţiile lor fiind consemnate în procesele verbale de la dosar .
Reprezentanta reclamantului avocat N C arată că, nu are alte cereri de formulat şi probe de propus .
Reprezentantul pârâtei , avocat B I V depune la dosar, notă privind cheltuielile de judecată , nu are alte cereri de formulat şi probe de propus .
Instanţa , în baza art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile în fond şi acordă cuvântul reprezentanţilor părţilor.
Reprezentanta reclamantului avocat N C solicită admiterea acţiunii. Arată că,va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Arată că, Adunarea Generală a asociaţiei U J G G , nu a respectat dispoziţiile art. 18 din Statut , având în vedere că, la data de 17.04.2016 a avut loc prima convocare pentru adunarea generală ,când şedinţa nu a fost statutară, urmând ca la data 24 .04.2016 să se ţină şedinţa , la 6 zile şi nu la 8 zile cum prevede Statutul. De asemenea, aspectele trecute pe ordinea de zi se discută în adunarea generală ordinară şi nu în cadrul adunării extraordinare , conform art. 54 din Statut. Totodată , interdicţia de păşunat a oilor , s-a dat doar pentru reclamant , deşi sunt mai mulţi deţinători de oi în localitate, Potrivit art. 45 din Statut membrii au drept de folosinţă a terenurilor forestiere şi a întregii averi a asociaţiei în proporţia dreptului de proprietate sau a dreptului real de folosinţă a fiecăruia. Astfel, cu martorii audiaţi a dovedit că, pe lângă cota sa de proprietate, reclamantul mai are un drept de folosinţă şi cotele de proprietate ale membrilor care nu deţine animale şi care le-au cedat reclamantului .
Reprezentantul pârâtei,avocat B I V solicită respingerea acţiunii reclamantului pentru motivele expuse în întâmpinare . În ceea ce priveşte termenul de 8 zile de la prima convocare până la următoarea , acesta nu este un termen expres şi nu atrage nulitatea absolută, cu atât mai mult cu cât , reclamantul a fost prezent la ambele şedinţe ale adunării generale. În ceea ce priveşte interdicţia de păşunat , arată că , aceasta a rămas fără obiect , având în vedere că, a primit teren pentru păşunat lângă staulul de oi . Faţă de cele de mai sus, solicită respingerea acţiunii , cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată .
Reprezentanta reclamantului avocat N C , în replică arată că , există o practică în ceea ce priveşte cele 8 zile de la prima întrunire până la următoarea, în cazul în care nu s-a realizat cvorumul .
Instanţa, în baza art.394 NCPC apreciază cauza lămurită, declară închise dezbaterile şi reţine cauza spre soluţionare, pe baza probelor de la dosar.
INSTANŢA
Prin acţiunea civilă înregistrată la această instanţă la data de 06.05.2016 reclamantul G I a solicitat instanţei , în contradictoriu cu pârâta A U J G G , ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună anularea hotărârii adunării generale a asociaţiei din data de 24.04.2016 exprimată prin procesul verbal din 24.04.2016 ; cu cheltuieli de judecată .
În motivare reclamantul arată că , la data de 24.06. 2016 s-a desfăşurat şedinţa adunării generale extraordinare a Asociaţiei , şedinţă amânată din data de 17.04.2016 , având în vedere că, nu s-a întrunit cvorumul .
În ceea ce priveşte legalitatea şedinţei , reclamantul arată că, nu a văzut nici un convocator şi nu se ştie dacă a acut loc sau nu vreo întrunire la data de 17.04.2016, deoarece nu există nici un proces verbal adus la cunoştinţa publicului .
Pentru ca o şedinţă să fie statutară , actualul preşedinte al asociaţiei stabileşte o dată pentru şedinţă , care , în general nu are nici o şansă să fie statutară , urmând ca după o săptămână , şedinţa să fie statutară, indiferent de prezenţă .
Reclamantul arată că , a intrat în conflict cu preşedintele asociaţiei , pentru motivul că, acesta nu era de acord ca reclamantul să păşuneze oile pe care le deţine pe proprietatea asociaţiei . În acest sens , preşedintele asociaţiei întruneşte de urgenţă adunarea generală extraordinară, pentru a lua decizii împotriva reclamantului .
Scopul adunării din 24 aprilie 2016 a fost de fapt unul ascuns. Astfel , prin Sentinţa civilă nr. 308/2016 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosar civil nr. 387/187/2016 s-a dispus pe cale de ordonanţă preşedinţială oprirea păşunatului doar pe perioada 20.12.2016- 01.05.2016 . În cadrul unei adunări generale extraordinare , la propunerea preşedintelui asociaţiei , s-a hotărât ca să nu se mai păşuneze pe păşune cu oile , doar pentru reclamant , în sat mai fiind şi alţi deţinători de oi şi capre .
Reclamantul arată că , a încheiat mai multe contracte de comodat cu membrii ai asociaţiei care nu sunt deţinători de animale şi care au cedat în favoarea reclamantului , dreptul de folosinţă a păşunii urbariale . Având în vedere dispoziţiile art. 45 din statutul asociaţiei potrivit căruia membrii au drept de folosinţă a terenurilor forestiere şi a întregii averi a asociaţiei în proporţia dreptului de proprietate sau a dreptului real de folosinţă a fiecăruia , hotărârea adunării generale este nestatutară , adică nulă .
Reclamantul mai arată că , între el şi asociaţia pârâtă au existat mai multe procese şi a avut mai multe conflicte cu privire la păşunatul oilor pe păşune, fiind ameninţat de către preşedintele şi susţinătorii acestuia, reclamantul fiind nevoit să solicite intervenţia agenţilor de poliţie .
Reclamantul mai arată că , asociaţia deţine o suprafaţă mare de păşunat , care însă nu poate fi folosită , deoarece nu este curăţată.
De asemenea susţinerea pârâtei că , există o încărcătură prea mare de animale , nu corespunde realităţii , având în vedere că, în anii anteriori aveau loc pe păşune toţi deţinătorii de animale .
În drept invocă art. 22-23, art. 27 din OG 29/2000 .
În probaţiune depune la dosar copia procesului verbal al şedinţei din data de 24.04.2016 înregistrat la Primăria comunei C sub nr.308/25.04.2016 şi copia statutului Asociaţiei U J G G . Solicită de asemenea încuviinţarea probei cu înscrisurile şi proba testimonială .
La data de 3 iunie 2016 pârâta A U J G G depus la dosar întâmpinare solicitând instanţei să respingă acţiunea reclamantului ca nelegală şi neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată .
În motivare pârâta arată că, la data de 17.04.2016 la Şcoala Generală cu clasele I-IV din J a avut loc adunarea generală extraordinară a A U J G G . Conform celor specificate în convocator , în acord cu art.18 din Statutul asociaţiei , pentru neîntrunirea cvorumului statutar, adunarea generală s-a întrunit în data de 24.04.2016 în acelaşi loc , la a doua convocare adunarea generală putând funcţiona cu oricâţi membrii prezenţi .
Această adunare generală a fost convocată şi s-a ţinut conform prevederilor statutare, iar hotărârile adoptate în cadrul acesteia sunt legale şi statuare şi în interesul bunei desfăşurări a activităţii asociaţiei şi apărării şi promovării intereselor tuturor membrilor săi .
Un prim motiv invocat de reclamant , care vizează legalitatea şedinţei adunării generale este contestarea faptului că, ar fi avut loc o întrunire a adunării generale la data de 17.04.2016 , respectiv că ar fi avut loc prima întrunire a adunării generale în care nu s-a realizat cvorumul impus de statut.
Pârâta arată că , susţinerea reclamantului este falsă , având în vedere că, acesta participă la toate lucrările adunării generale , indiferent dacă este la prima sau la a doua convocare , însă a cărei hotărâri sunt nesocotite şi contestate în mod constant numai de către reclamat .
Reclamantul a participat şi la şedinţa adunării generale din data de 17.04.2016 , şedinţă amânată pentru neîntrunirea cvorumului statutar , în acest sens a semnat alături de membrii prezenţi , procesul verbal încheiat cu ocazia şedinţei adunării generale din 17.04.2016 , încercând să inducă în eroare prin susţineri neadevărate .
În cazul prevederilor statutare nu se poate vorbi despre norme juridice imperative care să ocrotească un interes general , chiar dacă ar putea fi vorba despre ocrotirea a mai multor interese ale unor particulari .
Rezultă astfel că , în cazul încălcării dispoziţiilor statutare , sancţiunea este nulitatea relativă a hotărârilor luate în cadrul adunării generale , iar în cazul nulităţii relative sancţiunea poate fi invocată numai de către cel a cărui interes a fost nesocotit.
Reclamantul participând atât la şedinţa din 17.04.2016 cât şi la cea din 24.04.2016 nu poate invoca motive privind nelegalitatea convocării sau a desfăşurării şedinţei , asemenea obiecţiuni nefiind ridicate în cadrul şedinţelor desfăşurate cu participarea reclamantului .
Cu privire la cele hotărâte de adunarea generală din data de 24.04.2016 şi în acest caz reclamantul încearcă să inducă în eroare instanţa de judecată , susţinând că , prin hotărârile luate de adunarea generală , este privat de drepturile care i se cuvin în calitate de membru asociat , sugerând falsa idee că , i s-a interzis folosirea păşunii urbariale .
Ori , cu ocazia adunării generale a membrilor asociaţi din data de 24.04.2016 la propunerea membrilor prezenţi , s-a luat hotărârea de interzicere a păşunatului cu oile şi caprele pe păşunea de pe raza localităţii Goila, nu şi cu alte animale, respectiv bovine , cabaline , reclamantul având în continuare tot dreptul să păşuneze pe păşunea aparţinând asociaţiei, în egală măsură cu ceilalţi membrii asociaţi .
Potrivit celor consemnate în procesul verbal al adunării generale , decizia s-a luat un număr de 22 voturi pentru interzicerea păşunatului , 3 voturi împotrivă şi 6 abţineri , membrii prezenţi hotărând cu titlu general inclusiv acţionarea în judecată a membrilor care nu respectă această decizie .
Astfel cum se menţionează în conţinutul procesului verbal al şedinţei, motivul pentru care s-a luat hotărârea interzicerii păşunatului cu oile şi caprele în satul G este că, suprafaţa de păşune este neîndestulătoare raportat la numărul de bovine şi cabaline aparţinând membrilor, încărcătura de animale fiind prea mare .
Organizarea , administrarea şi exploatarea pajiştilor/păşunilor permanente este reglementată prin dispoziţiile OUG 34/2013, folosirea şi exploatarea pajiştilor realizându-se cu respectarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în conformitate cu prevederile legale în vigoare .
Prin HG 1064/11.12.2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG 34/2013 se reglementează încărcătura maximă de animale , exprimată în unităţi vită mare (UVM) la hectar , care se determină prin raportarea producţiei efective la necesarul de furaje pentru 1 UVM, în cazul ovinelor coeficientul de conversie fiind de 0,15, reprezentând 6,6 ovine /UVM.
Păşunea deţinută de asociaţie are valoarea pastorală şi productivitatea slabă mijlocie , cu o productivitate de 3,5-6 t/ha masă verde şi o capacitate de păşunat de 0,4-0,6 UVM/ha . La capacitatea de păşunat de 0,36 UVM/ha , încărcarea cu ovine poate să fie de maxim 3,96 capete/ha , care la suprafaţa de 171,63 ha deţinută în proprietate de asociaţie presupune o încărcătură maximă de 680 oi . Admiterea păşunatului cu un efectiv de peste 250 oi aparţinând reclamantului ar presupune imposibilitatea hrănirii animalelor aparţinând celorlalţi membrii asociaţi , respectiv a bovinelor şi a cabalinelor .
Totodată , raportat la numărul de 102 membrii asociaţie , fiecărui coproprietar i-ar reveni în folosinţă o suprafaţă de 1,68 ha păşune , ceea ce în cazul reclamantului presupune o încărcare maximă legală admisă de 6,2 ovine , mult sub efectivul de animal deţinut de acesta .
Există şi o delimitare a păşunilor deţinute de asociaţie în funcţie de localităţile de domiciliu a membrilor composesori , pentru satul G păşunea deţinută fiind neîncăpătoare pentru turma de oi deţinută de reclamant , prin raportare la încărcătura maximă legală admisă , nemaifiind vorba despre celelalte animale deţinute de membrii composesori .
Important este de subliniat faptul că , adunarea generală din 24.04.2016 a hotărât în sensul interzicerii păşunatului cu oile şi caprele pe păşunea asociaţiei cu titlu general , nu a interzis reclamantului păşunatul cu bovinele şi cabalinele , nefiind astfel îngrădit dreptul acestuia de a folosi păşunea urbarială, în egală măsură cu ceilalţi membrii composesori .
În realitate , nemulţumirea reclamantului a apărut în momentul în care acesta a fost somat să înceteze păşunatul turmei de oi pe care o deţine pe întreaga păşune a asociaţiei , proprietatea comună a membrilor asociaţi . Acesta deţine un efectiv de aproximativ 250 de capete , a aranjat un staul pe terenul asociaţiei şi a ieşit la păscut cu turma de oi pe păşunea asociaţiei , beneficiind ani de zile de întreaga suprafaţă de păşune a asociaţiei de pe raza localităţii G , fără a acorda o redevenţă asociaţiei , fără a exista acordul membrilor asociaţi în acest sens .
Păşunatul nestingherit şi necontrolat , a dus la degradarea păşunii aparţinând asociaţiei pârâte de pe raza localităţii G , reclamantul distrugând inclusiv păşunea comunală aflată în proprietatea unităţii administrativ teritoriale , sens în care a şi fost somat de primărie privind interzicerea păşunatului .
Cu privire la contractele de comodat invocate de reclamant , sunt incidente art. 10 alin. 2 din OUG 34/2013 prin care se stabileşte că , pentru punerea în valoare a pajiştilor /păşunilor în cazul proprietarilor de animale membri ai colectivităţii locale ….şi sunt membri ai unei asociaţii constituite în condiţiile OG 26/2000 … şi exploatează în comun o suprafaţă de pajişti , contractul de închiriere/concesionare se încheie cu asociaţia în baza cererilor crescătorilor de animale , în baza unui centralizator care cuprinde acordul , datele de identificare , numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei însă şi în această situaţie , cu respectarea limitei maxime de încărcare a păşunii .
Cu privire la cele hotărâte , în sensul împuternicirii conducerii asociaţiei privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă , această hotărâre a fost luată în considerarea dispoziţiilor art. 7 alin. 2 ind. 1 din OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agriculturi pentru perioada 2015-2020 , motivele invocate de reclamant privind nesemnarea tabelului centralizator care cuprinde acordul membrilor este nefondată , în condiţiile în care, reclamantul beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi membrii composesori , neexistând nici o discriminare între membrii .
În drept invocă art. 205 C.pr.civilă .
În probaţiune solicită încuviinţarea probei cu înscrisuri , interogatoriul reclamantului , proba testimonială privind audierea martorilor M I şi F T , precum şi alte probe considerate concludente şi utile soluţionării cererii , dacă nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească.
În susţinere pârâta depune la dosar procesul verbal din 17.04.2016, procesul verbal din 24.04.2016, tabel nominal - anexă la procesul verbal din 24.04.2016.
La data de 29 septembrie 2016 reclamantul G I depune la dosar completare de acţiune prin care solicită completarea petitului cererii în anulare în sensul că , solicită constatarea nulităţii absolute a Procesului verbal şi a Hotărârii Adunării Generale a Asociaţiei U J G G din data de 24.04.2016 pentru nerespectarea prevederilor statutare şi depune listă cu martorii M L E şi H I .
Pentru termenul de judecată din 3 noiembrie 2016 , la solicitarea instanţei compartimentul Asociaţii şi Fundaţii din cadrul Judecătoriei Beiuş a acvirat dosarul prin care a fost înfiinţată As U J G G , cu modificările ulterioare , ultimul dosar înregistrat sub nr. 773/187/2016.
La termenul de judecată din 3 noiembrie 2016 s-a procedat la luarea interogatoriului reclamantului , care prin răspunsurile date recunoaşte că, a participat la şedinţele adunării generale a asociaţiei atât în 17.04.2016 cât şi în 24.04.2016 la a doua convocare , semnând de prezenţă procesul verbal întocmit cu ocazia şedinţelor . Arată că , nu a păşunat pe toată suprafaţa de păşune aparţinând asociaţiei , iar prin luna mai a fost emisă o ordonanţă preşedinţială , iar după acel moment i s-a dat posibilitate să păşuneze o porţiune din păşune . Reclamantul arată că , nu este real faptul că, hrănirea bovinelor şi a cabalinelor pe păşunea unde s-a aflat anterior o turmă de oi este imposibilă pe o perioadă îndelungată de timp , datorită mirosului specific lăsat în urmă de oi , precum şi datorită degradării covorului ierbos . Reclamantul arată că , nemulţumirile sale au apărut în momentul în care a solicitat Asociaţiei să poată păşuna în locul numit Cândeşte, însă i s-a refuzat acest lucru. În acest sens a fost somat de Asociaţie să nu mai păşuneze oile pe terenul acesteia , dar nu îşi aminteşte dacă înainte sau după ce a făcut solicitarea . Arată că , este adevărat că adunarea generală din 24.04.2016 a stabilit interzicerea păşunatului , doar cu oile şi caprele pe păşunea aferentă satului G ; nu i-a fost interzis păşunatul cu bovinele , dar în prezent le-a vândut şi păşunează doar cu oile . Nu este adevărat că , în repetate rânduri a nesocotit hotărârile luate de adunarea generală a membrilor asociaţi , continuând păşunatul oilor pe terenurile asociaţiei , inclusiv în perioada iernii când era în vigoare interdicţia generală de păşunat cu toate animalele . Recunoaşte că , adunarea generală a membrilor asociaţie desfăşurată în data de 28.08.2016 la care a participat şi el şi s-a hotărât delimitarea unei porţiuni de păşune pentru păşunatul oilor la locul numit Râtul Mutului până la marginea locului numit Valea Scaiului , respectiv până la staulul edificat de reclamant , însă acolo este imposibil de păşunat oile , deoarece vegetaţia este mare şi nu este iarbă . Reclamantul arată că, nu este adevărat că , în repetate rânduri a ieşit cu oile la păşunat pe terenurile asociaţiei noaptea şi a tranzitat cu turma de oi păşunea în timpul nopţii în mod necontrolat , ceea ce a provocat supărarea membrilor asociaţi , fiind surprins de mai mulţi membrii noaptea la păşunatul oilor ci , doar a trecut seara peste păşune pentru a tranzita spre casă .
Din declaraţia martorului M L E , propus de reclamant ,se reţine că , martorul a participat la ședința adunării generale din 24.04.2016 a Asociației U J G , având calitatea de cenzor la acel moment și în acea ședință s-a discutat cu privire la interzicerea pășunatului cu oile și caprele pe pășunea asociației și pășunatul doar cu vacile sau caii deoarece pe unde trecea reclamantul cu oile sale peste pășune, vacile nu mai mănâncă iarba, acesta fiind punctul de vedere al conducerii asociației. Știe că, în acea ședință s-a luat hotărârea interzicerea oilor și caprelor pe toată pășunea urbarială, însă personal a văzut că se pășuna cu oile pe pășunea altor sate care au pășune în cadrul asociației U J G G . Știe că a existat o ordonanță președințială prin care conducerea asociației a fost obligată să pună la dispoziția reclamantului o porțiune din pășune pentru întreținerea oilor sale , fapt ce nu s-a realizat, deoarece adunarea generală nu a fost convocată pentru acest aspect .Arată că, suprafața de pășune aflată în proprietatea asociației, este suficientă raportat la numărul de animale existent, însă nu întreaga suprafața de pășune a fost declarată la APIA, ci doar o cotă, fără a putea preciza motivul. Arată că,obligația curățirii pășunii revine asociației , care primește fonduri de la APIA pentru acest aspect. Arată că, reclamantul a primit dreptul din partea unor persoane membrii ai asociației și chiar din partea soției sale, de a pășuna pe pășunea asociației, conform cotelor cu care sunt înscriși în cărțile funciare .De asemenea , arată că, a văzut că, se pășuna cu oile pe pășunea localității J și G , pășuni separate . La ședință s-a discutat și hotărât interzicerea pășunatului cu oile și caprele pentru întreaga pășune , însă procesul verbal al ședinței nu s-a citit , însă soția martorului l-a semnat. În august 2016 a avut loc o nouă ședință a adunării generale , ocazie cu care s-au discutat aspectele menționate în celelalte ședințe și s-a hotărât în legătură cu acordarea unui drept de pășunat din pășunea asociației, astfel cum s-a dispus prin ordonanța președințială . Știe martorul că, fiecare sat din cadrul asociației pășunează pe pășunea cea mai apropiată de satul respectiv și nu cunoaşte numărul animalelor, acestea fiind cele declarate la Apia , nici din G , J sau G . Arată că , în situația în care o porțiune din pășune este alocată unui membru al asociației sau unui grup de membrii , aceștia au obligația de a curăța pășunea , iar aceștia dobândesc fondurile alocate de Apia , condiția fiind ca această porțiune de teren să fie acordată pe cel puțin 20 ani , sau cât cad de acord părțile și aprobă adunarea generală .
Din declaraţia martorului H I , propus de reclamant , se reţine că a participat la ședința extraordinară a asociației urbariale din 24.04.2016, ce a avut ca obiect aprobarea bilanțului, ocazie cu care s-a discutat și în legătură cu faptul că, i s-a interzis reclamatului pășunatul pe pășunea asociației urbariale și trecerea peste această pășune cu oile. Știe că, reclamantul a dobândit dreptul de a pășuna pe pășunea primăriei, iar martorul personal i-a dat acordul reclamantului de a pășuna pe pășunea personală de cca. 2 ha , care nu aparține asociației urbariale, iar pentru a ajunge la aceste suprafețe de teren, reclamantul trebuia să treacă peste pășunea asociației urbariale, deoarece nu avea pe unde să treacă. Arată de asemenea că, i-a dat acordul reclamantului de a pășuna și pe cota de proprietate pe care o deține la asociației și are acordul altor persoane în acest sens .Știe că , după data de 24.04.2016 a avut loc o mediere între reclamant, avocatul acestuia și avocatul asociației , prin care s-a discutat în legătură cu acordarea unei suprafețe de teren, respectiv Râtul lui Dumitru pentru a o pășuna, urmând ca ulterior să aibă loc adunarea generală pentru a se hotărî acest aspect, adunare care s-a convocat, dar care nu s-a mai ținut, acest lucru fiind în perioada rusaliilor . La data de 24.04.2016, știe că, reclamantului nu i s-a dat suprafața de teren solicitată pentru pășunat, dar nu îşi aminteşte ce hotărâre s-a luat cu privire la pășunatul pe pășunea asociației. Numărul animalelor din sat sunt declarate la APIA. Sunt pășuni aparținătoare asociației și care nu au fost curățate și care nu sunt declarate la APIA .Acestea nu au fost declarate la APIA, deoarece nu au fost curățate. Sunt și alți deținători de oi care pășunează pe pășunea asociației, însă nu știe dacă au acest drept, dar crede că dacă pășunează au și acest drept. Deasemenea, dacă se dorește curățarea unei suprafețe mai mari de pășune, chiar și împădurită , se poate. A existat anterior o hotărâre a Adunării Generale de extindere a pășunii și peste suprafața împădurită. Cunoaşte locul numit Râtul lui Dumitru, iar acesta este pășune .
Din declaraţia martorului M I , propus de pârâtă se reţine că, a participat la adunarea generală a asociației din 24.04.2016, ocazie cu care s-a pus în discuție interzicerea dreptului reclamantului de a pășuna cu oile pe pășunea asociației, ca urmare a nemulțumirilor celorlalți membrii ai asociației și a faptului că, există un număr mare de vaci ale membrilor asociației și există un principiu, după care în locul în care pășunează oaia, nu mai paște vaca . De asemenea nu știe dacă în acea ședință reclamantul a solicitat o anumită suprafață de pășune pentru pășunat, însă a afirmat că, nu se supune hotărârilor luate de asociație. Tot la acea dată , s-a luat hotărârea de a i se interzice reclamantului păşunatul pe pășunea asociației , iar la data de 01.05.2016 s-a dat drumul la pășunat, iar reclamantul a pășunat acolo unde i s-a interzis . Doar două persoane mai dețin oi , unul cca.15, iar unul 3, iar în ceea ce îi privește pe aceștia, nu s-a pus în discuție dreptul acestora de a pășuna pe pășunea asociației, deoarece acestea stau pe lângă casă și nu merg peste toată pășunea. Ulterior acestei ședințe , ca urmare a unei întâlniri între conducerea asociației cu reclamantul, s-a hotărât să-i atribuie acestuia o suprafață la locul numit Dâlbe sau Cînipiște pentru a pășuna și i s-a dat dreptul să treacă pe un drum care duce spre terenul proprietatea sa și terenul pe care îl are în arendă, iar oile mai trec și pe pășunea asociației, nu doar pe drum, oamenii fiind nemulțumiți de acest lucru. Pășunea asociației nu este suficientă la numărul de animale deținut de cetățeni, astfel că, o parte din vaci sunt duse la munte în perioada verii. Arată că, pășunea asociației este declarată la APIA, însă nu în totalitate, deoarece sunt locuri care nu corespund, respectiv sunt acoperite cu vegetație, care s-ar putea curăța, sunt denivelări, pășunea fiind pe deal . De asemenea , membrii asociației s-au opus la pășunatul oilor pe pășune în ședința din 24.04.2016.Arată că, iarna – primăvara oile nu pot pășuna deoarece se distruge vegetația . Suprafața primită de reclamant pentru pășunat , Cînipiște este curățată .Din spusele primarului a aflat că, i-a fost interzis reclamantului dreptul de a pășuna pe pășunea comunală. În locul numit Râtul Mutului , în prezent nu este curățat, însă poate fi pășunat și din acest loc a fost scos reclamantul la 1 Mai de către membrii asociației .Din spusele reclamantului și din dezbaterii ședinței , a aflat că, ar fi dobândit acordul proprietarilor asociației de a pășuna pe cota ce le aparține acestora . Arată că, reclamantul deține doi cai și o vacă , care au pășunat pe pășunea asociației, fiindu-i permis acest lucru. Știe că, cei care i-au dat acordul reclamantului pentru a pășuna , sunt din J , B și nu știe dacă sunt din G . Locul numit Chiceră se află în fața casei celor două persoane care dețin oi și pe care le-a menționat mai sus și nu au fost discuții cu privire la acest aspect și nici nu au fost nemulțumiri din partea membrilor asociați cu privire la acestea .Nu știe dacă aceste oi au fost și pe altă suprafață din pășune .
Din declaraţia martorului F T , propus de pârâtă, se reţine că , a participat la ședința adunării generale a asociației din 24.04.2016, ocazie cu care s-a discutat în legătură cu interzicerea dreptului reclamantului de a pășuna pe pășunea asociației. Martorul personal a ridicat această problemă în cadrul ședinței împreună cu alte persoane, deoarece vacile nu au loc la pășunat suficient , acestea fiind în număr de 160-170 capete, pe lângă oile reclamantului de 280 oi și 80 capre. Reclamantul mai deține doi cai și o vacă, față de care nu s-a pus problema interzicerii pășunatului. Arată că , s-a pus în discuție interzicerea pășunatului pe pășunea satului G și nu pe întreaga pășune a asociației, respectiv a celorlalte sate . Mai este o persoană în G care deține 12-15 oi , pe care le ține în fața casei , pe locul numit Vârful Chicerii și martorul personal are un număr de 3 oi pe care le-a ținut în fața casei , tot în locul Chicera, dar în prezent nu le mai ține afară la pășunat , doar le scoate la plimbare. Cu acea ocazie s-a hotărât interzicerea pășunatului reclamantului cu oile pe pășunea asociației din satul G , însă nu i s-a interzis pentru vaci și cai. Ulterior acestei ședințe, știe că i s-a acordat reclamantului dreptul de a pășunat cu oile pe pășunea aflată în aproprierea saivanului său în locul numit Valea Malului . În prezent pășunea asociației nu este îndestulătoare pentru pășunatul tuturor animalelor, fiind suprafețe de teren acoperite cu vegetație forestieră . Nu știe ca reclamantul să fi avut acordul membrilor asociați pentru a folosi pășunea , deoarece din ședința din 24 aprilie nu s-a discutat această situație. Arată că , locul ce i-a fost dat reclamantului pentru pășunat poate fi utilizat în acest scop . Reclamantul, când merge la locurile pe care susține că le deține în folosință , trece cu oile peste pășunea asociației și nu peste drum și merge mai lent şi se mai opreşte . Locul de adăpat al oilor este pe terenul asociației , însă sunt mai multe locuri de adăpat, care sunt mai apropriate de saivanul reclamantului , decât cel aflat pe terenul asociației .
Analizând întreg materialul probator de la dosar , instanţa reţine în fapt următoarele :
La data de 17.04.2016 a avut loc adunarea generală extraordinară a Asociaţiei U J G G , convocată în conformitate cu art. 10 din Statut şi care a avut pe ordinea de zi aprobarea bilanţului contabil , aprobarea descărcării de gestiune a comitetului de conducere , aprobarea de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 , diverse(fila 31-32 din dosar) . Cu acea ocazie a fost întocmit procesul verbal înregistrat sub nr. 16/17.04.2016 la care au fost prezenţi un număr de 7 membrii, printre care şi reclamantul G I , iar , datorită prezenţei scăzute a membrilor nefiind întrunit cvorumul necesar şi nefiind statutară şedinţa, s-a menţionat că, se va convoca o nouă adunare generală la data de 24.04.2016 , la aceeaşi oră , în acelaşi loc şi cu aceeaşi ordine de zi .
Şedinţa adunării generale din 17.04.2016 a fost anunţată prin convocatorul înregistrat sub nr. 29/13.04.2016 şi înregistrat la Primăria comunei C sub nr. 263/13.04.2016 , şedinţa urmând să aibă loc în locaţia Ş G cu cls. I-IV din localitatea J . Conform celor specificate în convocator, în acord cu art.18 din Statutul asociaţiei, pentru neîntrunirea cvorumului statutar, adunarea generală urma să se amâne pentru data de 24.04.2016 , în acelaşi loc , la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi , când fără altă convocare , adunarea generală putând funcţiona cu oricâţi membrii prezenţi .
La data de 24.04.2016 , conform procesului verbal aflat la filele 11-15 din dosar , s-a ţinut adunarea generală extraordinară a asociaţiei având aceeaşi ordine de zi specificată în convocatorul şi procesul verbal întocmit la data de 17.04.2016 , la care a fost prezent şi reclamantul G I .
Cu acea ocazie numitul F T a propus ca începând cu data de 01.5.2016 să fie interzis păşunatul oilor şi caprelor pe păşunea satului G , iar propunerea a fost votată cu un număr de 22 voturi pentru , 3 voturi împotrivă şi 6 abţineri , inclusiv acţionarea în justiţie pentru ducerea la îndeplinire a hotărârii adunării generale . Motivul pentru care s-a luat această hotărâre , respectiv interzicerea păşunatului oilor în satul G a fost că, suprafaţa de păşune este mică şi încărcătura cu animale este foarte mare . Cu ocazia acestei şedinţe , reclamantul , deşi participant nu a invocat nici un motiv de nulitate a adunării generale a asociaţiei , respectiv lipsa convocatorului sau lipsa întrunirii din data de 17.04.2016 , astfel cum a menţionat în cuprinsul acţiunii . Mai mult decât atât , reclamantul a semnat atât procesul verbal întocmit la 17.04.2016 cât şi procesul verbal întocmit la 24.04.2016 , respectiv tabelul nominal încheiat cu acea ocazie .
În cuprinsul cererii în anulare , reclamantul a invocat faptul că, doar lui personal i s-a interzis păşunatul cu oile pe păşunea asociaţiei , invocând în susţinerea apărărilor sale dispoziţiile art. 45 din statutul asociaţiei .
Or , din cuprinsul procesului verbal întocmit cu ocazia şedinţei adunării generale din data de 24.04.2016 rezultă fără de tăgadă că , hotărârea de interzicere a păşunatului cu oile s-a luat ca urmare a solicitărilor formulate de către membrii asociaţi , fapt menţionat şi de către martorul audiat în cauză F T , fiind de fapt propunerea acestuia şi viza doar păşunea satului G , nu şi a celorlalte sate şi viza doar oile , nu şi celelalte categorii de animale . De asemenea , nu s-a interzis personal reclamantului păşunatul cu oile ci s-a interzis dreptul de a se păşuna cu oile pe păşunea asociaţiei .
Din depoziţiile martorilor audiaţi în cauză instanţa a reţinut că doar două persoane din sat mai deţine oi , o persoană un efectiv de 15 , iar unul un nr. de 3 , care este martorul F T r ,oi care sunt ţinute în faţa caselor celor care le deţin şi care nu păşunează pe întreaga păşune a asociaţiei . Martorul F T a şi specificat cu ocazia declaraţiei dată în faţa instanţei că , oile sale nu au mai fost lăsate pe păşunea asociaţiei .
Cu privire la motivul de nulitate absolută a hotărârii adunării generale a asociaţiei U J G G , precum şi a procesului verbal din data de 24.04.2016 , invocat de reclamant , instanţa constată că , nu există o nulitate absolută
Astfel , din statutul asociaţiei depus la filele 16-20 din dosar , instanţa reţine că , potrivit art.18 adunarea generală se consideră valabil constituită dacă numărul membrilor prezenţi însumează dreptul de proprietate asupra ½ din pădurea urbarială . Dacă în ziua convocării nu se întruneşte numărul de membrii cerut , adunarea se amână pentru 8 zile , când fără altă convocare va putea funcţiona cu oricâţi membrii vor fi prezenţi.
Analizând această dispoziţie din statut reţine instanţa că , nu este menţionat că , în cazul în care nu este respectat termenul de 8 zile , astfel cum a precizat reclamantul , hotărârea adunării generale să fie lovită de nulitate absolută , fapt ce ar fi trebuit menţionat expres în cuprinsul statutului. Se poate vorbi despre o nulitate relativă ce poate fi invocată doar de către cel a cărui interes a fost nesocotit , ori în speţa de faţă reclamantul a fost prezent atât la şedinţa din 17.04.2016 cât şi la cea din 24.04.2016 , ocazie cu care a semnat procesele verbale întocmite , fără a invoca motive de nulitate absolută sau relativă .
Consideră instanţa că , raportat la aceste aspecte , chiar dacă s-ar pune problema unei nulităţi relative aceasta a fost acoperită prin prezenţa reclamantului şi semnarea proceselor verbale întocmite cu acea ocazie .
De asemenea , apărările reclamantului , potrivit cărora nu a văzut nici un convocator şi nu ştie dacă a avut loc sau nu vreo întrunire la data de 17.04.2016 sunt combătute de înscrisurile depuse la dosar , respectiv convocatorul nr. 29/13.04.2016 înregistrat la Primăria comunei C sub nr. 263/13.04.2016 şi procesul verbal de afişare nr. 32/13.04.2016 întocmit cu ocazia afişării la sediul asociaţie a convocatorului mai sus arătat , procesul verbal nr. 31 din 13.04.2016 înregistrat sub nr. 263 din 23.04.2016 cu ocazia afişării la avizierul Primăriei C a convocatorului mai sus arătat , precum şi procesul verbal întocmit la 17.04.2016 pe care reclamantul l-a semnat fără obiecţiuni .
În ceea ce priveşte celălalt motiv de nulitate invocat de reclamant , respectiv faptul că i-a fost interzis păşunatul pe păşunea asociaţiei cu oile şi caprele , fiind încălcat astfel prevederile art. 45 din statut , nu pot fi luate în considerare de către instanţă , deoarece interzicerea păşunatului s-a luat din raţiuni economice , respectiv faptul că suprafaţa de păşune este mică , iar încărcătura cu animale este foarte mare , măsură ce s-a dispus doar în ceea ce priveşte satul G . Nu se poate pune problema unei răzbunări din partea conducerii asociaţiei , astfel cum a dorit reclamantul să sugereze în cuprinsul acţiunii , fiind o decizie pe care membrii asociaţiei au votat-o cu un număr de 22 voturi pentru , 3 voturi împotrivă şi 6 abţineri. Martorii audiaţi în cauză , propuşi de către reclamant au menţionat faptul că i s-a interzis personal reclamantului păşunatul cu oile şi caprele pe păşunea asociaţiei şi că alţi cetăţeni din sat păşunează cu oile , fapt care însă nu a fost confirmat de înscrisurile depuse la dosar , iar martorii propuşi de către pârâtă au menţionat faptul că în sat mai sunt două personale care deţin oi , una are un nr. de 15 , iar una un număr de 3 , pe care le ţin în faţa casei şi nu păşunează pe întreaga păşune a asociaţiei . Mai mult decât atât , interzicerea păşunatului a privit doar oile şi caprele nu şi bovinele şi cabalinele, cu care de altfel reclamantul a şi păşunat pe păşunea asociaţiei .
Ca urmare a existenţei acestui conflict între conducerea asociaţiei pârâte şi reclamant au existat pe rolul Judecătoriei Beiuş şi alte cauze civile generate ca urmare a acestui conflict şi înregistrată sub dosarul nr. 386/187/2016 al Judecătoriei Beiuş , care a avut ca obiect stabilire drept de servitute în favoarea reclamantului pe păşunea urbarială şi delimitarea unei porţiuni de păşune la dispoziţia acestuia la locul numit Râtul lui Dumitru . Pentru acest fapt s-a convocat o nouă adunare generală extraordinară la data de 28.08.2016 .
Astfel cum rezultă procesul verbal încheiat la 28.08.2016 şi înregistrată sub nr. 22, cu ocazia Adunării Generale Extraordinare a Asociaţiei U J G G , pe ordinea de zi a adunării generale , la punctul 1, au fost pretenţiile formulate de reclamantul G I , pe calea cererii reconvenţionale din dosarul cu nr. 386/187/2016 a Judecătoriei Beiuş , privind stabilirea unui drept de servitute , pe păşunea urbarială şi delimitarea unei porţiuni de păşune , la dispoziţia acestuia la locul numit „Râtul lui Dumitru „ . În acest sens s-a aprobat propunerea de acordare a locului de păşunat pentru oi în favoarea reclamantului în locul numit „Râtul Mutului” până la marginea locului numit „Valea Scaiului „ , respectiv până la locul unde reclamantul are edificat staulul pentru oi , care a fost adoptată cu un număr de 24 voturi pentru , 2 împotrivă şi 6 abţineri , şedinţă la care a fost prezent şi reclamantul , semnând procesul verbal încheiat .
Depoziţiile martorilor propuşi de reclamant , care au menţionat că , în urma litigiilor purtate între părţi s-a hotărât să fie întrunită adunarea generală a asociaţiei pentru a-i acorda reclamantului o porţiune de păşune pentru păşunat , însă adunarea generală nu s-a mai ţinut , sunt combătute de procesul verbal întocmit la data de 28.08.2016 , mai sus analizat şi care a fost depus la dosar .
Acest aspect rezultă atât din recunoaşterea reclamantului prin interogatoriul luat, potrivit răspunsului la întrebarea 8 , cât şi din declaraţiile martorilor audiaţi .
Dispoziţiile art. 194 lit. c) NCPC se referă atât la definiţia obiectului, cât şi la obiectul material al dreptului pretins: „obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare”.
Obiectul unei cereri reprezintă pretenţia concretă dedusă judecăţii, pretenţia concretă a reclamantului , fiind aceea de a avea posibilitatea de a păşuna cu oile sale pe păşunea urbarială , în prezent constată instanţa că , aceasta a rămas fără obiect, având în vedere că , ceea ce s-a dedus judecăţii a fost deja executat de către pârâtă de bunăvoie, înainte de finalizarea procesului , respectiv s-a aprobat propunerea de acordare a locului de păşunat pentru oi în favoarea reclamantului în locul numit „Râtul Mutului” până la marginea locului numit „Valea Scaiului „ până la locul unde reclamantul are edificat staulul pentru oi , la data de 28.08.2016 , chiar dacă reclamantul nu a formulat această solicitare sub forma unei cerinţe adresată instanţei , însă a menţionat-o ca o apărare în cuprinsul acţiunii şi ca un motiv de nulitate absolută a hotărârii adunării generale şi a procesului verbal din 24.04. 2016.
Astfel consideră instanţa că, la momentul de faţă pretenţiile reclamantului au fost soluţionate de către pârâtă , acesta primind loc de păşunat , motiv pentru care va respinge cererea în anulare formulată de reclamant .
În baza art. 453 NCPC , urmează a obliga reclamantul să plătească pârâtei suma de 1200 lei cu titlu cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocat , conform notei de cheltuieli de judecată depusă la dosar .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE
Respinge cererea în anulare formulată de reclamantul G I în contradictoriu cu pârâta ASOCIAŢIA U J G G , - PRIN PREŞEDINTE G A - având ca obiect anularea hotărârii adunării generale a Asociaţiei U J G G din data de 24.04.2016 şi exprimată prin procesul verbal din aceeaşi dată .
Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 1200 lei cu titlu cheltuieli de judecată .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare , care se depune la Judecătoria Beiuş .
Pronunţată în şedinţă publică azi 3 noiembrie 2016 .
Judecătoria Brăila
Radiere înscriere
Judecătoria Constanța
7473 obligatie de a face asociatii de proprietari spatii comune
Judecătoria Balș
Obligaţia de a face
Tribunalul Maramureș
Aplicabilitatea dispoziţiilor art. 23 din O.G. nr. 26/2000
Curtea de Apel București
Dizolvare asociatie si nulitatea hotarârilor adunarii generale