Anulare act, anulare certificat de moştenitor

Dosar nr. 1518/183/2016  - anulare act -

JUDECĂTORIA BĂILEŞTI JUDEŢUL DOLJ

SENTINŢA CIVILĂ nr. 2272

Şedinţa publică de la 08 decembrie 2016

Preşedinte – M. Ş.

Grefier – V.M.

Pe rol, pronunţarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în şedinţa din 23.11.2016, consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, privind pe reclamanta P. D. şi pe pârâţii P. J., P. E. B., C. C. şi C. M., având ca obiect anulare act.

INSTANŢA,

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele :

Prin acţiunea înregistrată la data de 13.05.2016, sub numărul 1518/183/2016, pe rolul Judecătoriei Băileşti, reclamanta P. D. a chemat în judecată pe pârâţii P. J., P. E. B., C. C. şi C. M., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se constatate nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor nr. …, eliberat de BNP B. A. în urma decesului lui P. Ş., care a avut loc la data de 2.., şi să se dispună anularea acestuia cu privire la imobilul casa de locuit situat în …. cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că pârâtul P. E. B. este soţul său şi că, din anul 1…, au avut domiciliul comun, locuind în imobilul proprietatea socrului său P. Ş., iar în anul 1… ea şi soţul său au construit casa în forma în care există în prezent, demolând vechea construcţie care stătea să cadă.

A mai susţinut că în urmă cu puţin timp a aflat că soacra sa, împreuna cu cei trei copii, au mers la Biroul Notarului Public B. A. cu sediul …. şi au dezbătut succesiunea lui P. Ş., în urma căreia s-a eliberat certificatul de moştenitor în care s-a inclus şi casa ce constituie bun comun al ei şi al soţului său, P E. B.

De asemenea, a arătat că în mod greşit a fost inclusă în masa partajabilă la pct. II din certificatul de moştenitor cota de 1/2 dintr-o casa din cărămidă, compusă din ….., aceasta fiind casa construită de ea şi soţul său. 

În final, a susţinut că din vechea casă ce a aparţinut soţilor P. Ş. şi P. J. mai există doar anexa din cărămida cu o încăpere şi bucătărie de vară, acoperită cu ţiglă, pătul si şopron acoperit cu ţiglă.

A solicitat încuviinţarea probei cu înscrisuri, cu martorii G. N., M. F. şi M. M., cu interogatoriu şi cu expertiza de specialitate.

În drept, a invocat prevederile art. 88  şi art. 119 din Legea 36/1995.

A depus la dosar certificatul de moştenitor nr……, certificatul de atestare fiscală pentru persoane fizice din …. şi actul său de identitate.

La data de …., pârâţii P. J., P. E B., C. C. şi C. M. au formulat întâmpinare la acţiunea reclamantei, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată, motivând că reclamanta a solicitat să se constatate nulitatea absolută parţiala a certificatului de moştenitor nr. …..emis de B.N.P. A. B. de pe urma autorului P. Ş., decedat la data de 2…., în sensul radierii din masa partajabilă a imobilului casă de locuit situat în ……, cu motivarea că a fost construit de reclamantă împreuna cu P. E. B. în timpul căsătoriei lor.

Au susţinut că imobilul la care face referire reclamanta a fost inclus în cadrul certificatului de moştenitor nr. … ca făcând parte din masa succesorala a defunctului P. Ş., în cota de 1/2, restul de jumătate aparţinând soţiei supravieţuitoare, P. J..

Au mai susţinut că P. Ş. a fost căsătorit cu P. J. şi au avut trei copii, C. M., P. E. B. si C. C., iar, conform certificatului de moştenitor menţionat, cei trei descendenţi au renunţat la succesiunea autorului lor, P. Ş., prin declaraţii autentificate.

Au invocat excepţia lipsei calităţii procesual pasive şi excepţia lipsei de interes a pârâţilor C. M., P. E. B. şi C. C., având în vedere calitatea de renunţători a celor trei descendenţi.

Pe fondul cauzei, au susţinut că, potrivit adeverinţei emise de Primăria Municipiului Băileşti, suprafaţa de teren de …. m.p. pe care este construit imobilul a fost deţinută de P. Ş. şi de soţia sa, P. J., încă din anul …., iar în anul …, ca urmare a apariţiei legii 18/1991, P. Ş. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, eliberându-i-se  titlu de proprietate nr. …../0…, al cărui titular a fost acesta.

Au mai susţinut că, din anul …, P. Ş., P. J. şi cei trei copii au locuit în casa veche alcătuită din …., iar, începând cu anul …, P. Ş. şi P. J. au început să construiască un imobil nou, alcătuit în prezent din ……, construcţie ce a durat câţiva ani, perioadă în care s-a realizat şi demolarea casei vechi, din aceasta rămânând doar o camera cu beciul sub ea.

De asemenea, au susţinut că de la casa veche s-au folosit pentru construcţia noului imobil sobele, scândura si lănteţii de la acoperiş şi că, în perioada construirii noului imobil, soţii P. Ş. si P. J. locuiau cu fiul lor, P. E. B., şi cu soţia acestuia, P. D., şi că, deşi P. E. B. şi P. D. au participat şi ei la construcţia noului imobil, au doar un drept de creanţă şi nu unul de proprietate, cum susţine reclamanta.

Au mai arătat că, începând cu anul …, P. D. a rămas fără serviciu, neavând nici un venit, iar contribuţia ei la edificarea imobilului a fost doar prin munca fizica şi nicidecum prin bani şi că, în anul …, aceasta a plecat în Grecia şi nu a mai revenit în municipiul …, din acel moment fiind despărţită în fapt de soţul ei, P. E.B.

Au mai învederat că susţinerea reclamantei, că imobilul din certificatul de moştenitor este proprietatea ei si al soţului P. E. B., este total eronată, astfel, în conformitate cu prev. art. 489 vechiul cod civil " Proprietatea pământului cuprinde în sine proprietatea suprafeţei şi subfetei lui" şi, în conformitate cu prev. art. 490 vechiul cod civil" Proprietarul poate face asupra pământului toate plantaţiile si clădirile ce găseşte de cuviinţa ... ", situaţie în care, prin raportare la titlu de proprietate emis pe numele lui P. Ş., în baza dreptului de accesiune imobiliară, P. Ş. era coproprietarul imobilului nou construit, alături de soţia sa, P. J..

În final, au susţinut că acţiunea reclamantei nu este susţinută de nici un act de proprietate al imobilului,  şi că, raportat la toata aceasta stare de fapt si de drept, reclamanta are doar un drept de creanţa ce nu a fost exercitat în termenul legal de trei ani de la data părăsirii imobilului, din anul ….

Au solicitat încuviinţarea probei cu actele depuse, citarea reclamantei cu chemare la interogatoriu, cu martorii V. C., C. G. şi M. Ş.

În drept, au invocat prevederile art. 205 Cod procedura civilă şi art. 489, 490 şi urm. din vechiul Cod civil.

Au anexat la întâmpinare: adeverinţa nr. … din … eliberată de M B., titlu de proprietate nr. ../0… şi certificat de deces privind pe P. Ş..

La 0…., reclamanta P. D. a formulat răspuns la întâmpinarea pârâţilor P. J., P. E. B., C. C. si C.M., solicitând respingerea excepţiei lipsei calităţii procesual pasive cu motivarea că pârâţii au renunţat la moştenirea lui P. Ş. cu ocazia dezbaterii succesiunii şi eliberării certificatului de moştenitor a cărui nulitate absolută parţială o solicită.

A susţinut că hotărârea ce se va pronunţa trebuie sa le fie opozabilă şi acestora, impunându-se să stea în judecată, având calitate procesuală pasivă de paraţi şi interes în acelaşi timp.

Pe fondul cauzei, a susţinut că cererea sa este întemeiată, solicitând anularea certificatului de moştenitor pentru imobilul casă de locuit construită pe proprietatea socrului său, P. Ş., arătând că nu contestă dreptul de proprietate al acestuia pentru terenul în suprafaţă de …. m.p. teren intravilan, că pe teren s-a aflat o casă aparţinând lui P. Ş. si P. J., însă această casă, datorită faptului că se afla în stare avansată de degradare a fost demolată în anul …., iar ea împreuna cu soţul său, pârâtul P.. E. B., au construit, prin contribuţia lor exclusivă, o altă casă în forma în care se află în prezent.

A mai susţinut că în mod greşit a fost inclusă in masa partajabila la pct. II din certificatul de moştenitor cota de 1/2 dintr-o casa din cărămida compusa din ….., întrucât aceasta este casa construită cu soţul său în timpul căsătoriei lor şi că din vechea casă ce a aparţinut soţilor P. Ş. si P. J. mai exista doar anexa din cărămida cu o încăpere şi bucătărie de vara, acoperită cu ţigla, pătul şi şopron acoperit cu ţiglă.

În final, a arătat că prezumţia că proprietarul terenului este şi proprietarul construcţiei nu îşi găseşte aplicare în cazul de faţă, deoarece soţul său, P. E. B., este fiul lui P. Ş. si P. J., iar ei au locuit de la căsătorie în imobil şi, conform tradiţiei, soţul său fiind singurul băiat din familie, urma să rămână în casa părintească, solicitând respingerea excepţiilor invocate de pârâţi ca fiind neîntemeiate, iar pe fondul cauzei să se constatate legalitatea si temeinicia susţinerilor sale şi să se admită acţiunea formulată.

În cauză, au fost unite cu fondul cauzei excepţiile invocate de pârâţi, au fost încuviinţate pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâţilor şi proba cu doi martori, iar pentru pârâţi proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantei şi proba cu doi martori, fiind prorogată discutarea probei cu expertiză tehnică de specialitate după administrarea probatoriului încuviinţat.

S-a luat interogatoriu reclamantei la cererea pârâţilor, interogatorii pârâţilor P. J., C. M. şi C. C. la cererea reclamantei şi au fost audiaţi martorii M. M. şi M. F., încuviinţaţi reclamantei, şi M. Ş. şi C. G., încuviinţaţi pârâţilor.

În cauză au mai fost depuse acte medicale privind pe pârâtul P. E. B., adeverinţa nr. … emisă de A.. S.A. privind pe pârâta C. C. şi concluzii scrise.

Deliberând asupra cauzei de faţă, cu prioritate asupra excepţiei invocate, instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 248 alin. 1 Cod pr. civilă, instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, iar potrivit art. 36 Cod pr. civilă, calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor P. E. B., C. C. si C. M., invocată de aceştia prin întâmpinare, care este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, putând fi invocată şi din oficiu în orice stadiu al judecăţii, instanţa constată că, potrivit certificatului de moştenitor nr. … din … eliberat de BNP A. B., cei trei descendenţi au renunţat anterior la succesiunea autorului lor, P. Ş., prin declaraţii autentificate.

Aşadar, aceştia au renunţat, în mod irevocabil, la toate drepturile care decurg din calitatea de moştenitor al defunctului P. Ş. şi orice mărire sau diminuare a patrimoniului acestuia este opozabilă doar singurului moştenitor legal rămas, pârâta P. J.

În această situaţie, având în vedere faptul că pârâţii P. E. B, C. C. si C. M. nu sunt titulari de drepturi şi obligaţii în cauza dedusă judecăţii, instanţa apreciază întemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor menţionaţi, urmând să fie admisă, iar cererea de chemare în judecată formulată faţă de aceştia să fie  respinsă ca formulată faţă de persoane fără calitate procesuală pasivă.

Cu privire la fondul cauzei, instanţa constată că prin certificatul de moştenitor nr. .. din …., eliberat de BNP A. B., pârâta P. J. a dobândit în proprietate, de pe urma dezbaterii succesiunii defunctului P. Ş., cota de 1/2 dintr-o casa din cărămidă, compusă din …., situată în ….., imobil construit pe terenul în suprafaţă de …. m.p. identificat în titlu de proprietate nr. …/0…., al cărui titular a fost P. Ş.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanţa constată că imobilul casă menţionat anterior a fost construit, împreună, de defunctul P. Ş., pârâta P. J., reclamanta P. D. şi pârâtul P. E. B.

Astfel, deşi art. 492 din Codul civil din 1864, aplicabil în cauză având în vedere data edificării construcţiei, anii ….., stabileşte o prezumţie de proprietate în favoarea proprietarului terenului, defunctul P. Ş, acesta este o prezumţie relativă, care permite şi proba contrară.

Instanţa reţine, din afirmaţiile părţilor, precum şi din declaraţiile martorilor audiaţi, că, din anul …., reclamanta, după căsătoria cu pârâtul P. E. B., a locuit împreună cu acesta în imobilul proprietatea socrului său, P. Ş., acolo locuind şi pârâta P. J.

Din declaraţia martorilor M. M. şi M. F., rezultă că exista obiceiul ca băiatul, în speţă pârâtul P. E. B., să rămână în imobilul proprietatea părinţilor săi, iar acesta să le acorde întreţinere şi să fie răsplătit cu dreptul de proprietate exclusiv asupra terenului şi casei părinteşti.

 Acest aspect este probat şi de plecarea din imobil a surorilor pârâtului P. E. B., pârâtele C. C. si C. M, de renunţarea acestora la succesiunea tatălui lor, precum şi cu faptul că pârâtul P. E. B. a fost de acord să pună la dispoziţie o sumă importantă de bani, care fusese obţinută din munca prestată în străinătate, pentru a construi un nou imobil, fiind fără dubiu că urmărea să dobândească, împreună cu soţia sa, un drept de proprietate asupra acesteia şi nu doar să o construiască pentru părinţii săi.

Instanţa constată că iniţiativa construirii unui nou imobil a aparţinut soţilor P. E. B. şi P. D., aşa cum rezultă din declaraţiile martorilor M. Ş., C. G. şi M. F., iniţiativă acceptată de defunctul P. Ş. şi de pârâta P. J..

Este evident că soţii P. E. B. şi P. D. nu ar fi avut această iniţiativă şi nu ar fi muncit şi avansat sume de bani importante dacă nu exista o înţelegere privind dreptul de proprietate asupra construcţiei.

Referitor la contribuţia fiecăruia la edificarea imobilului, instanţa reţine că pensiile defunctului P. Ş., care lucrase la turnătorie, şi a pârâtei P. J., care muncise la colectiv, nu erau suficiente pentru a construi un imobil nou şi într-o perioadă scurtă de timp, fiind evident că, din punct de vedere financiar, contribuţia esenţială a avut-o pârâtul P. E. B., care dobândise o sumă importantă de bani în urma muncii prestate în străinătate şi de unde se întorsese cu puţin timp înainte de începerea construirii imobilului.

Renunţarea tuturor copiilor la moştenirea defunctului P. Ş. în favoarea pârâtei P. J. reprezintă pentru instanţă o manevră menită să o îndepărteze pe reclamantă de vreo pretenţie asupra imobilului, urmând ca beneficiar final să fie pârâtul P. E. B., iar bunul să fie exclus de la un eventual partaj faţă de soţia sa. 

Nu are relevanţă în acest moment faptul că reclamanta nu obţinea venituri din muncă în acea perioadă, în condiţiile în care a prestat muncă fizică şi s-a îngrijit de copii, o eventuală cotă a acesteia putând fi evidenţiată ulterior, în urma unui proces de partaj faţă de soţul său, cu care se află încă în devălmăşie.

Instanţa reţine că din vechiul imobil au fost folosite mai multe materiale, aceasta reprezentând o contribuţie a defunctului P. Ş. şi pârâta P. J., care erau proprietarii vechiului imobil.

De asemenea, instanţa constată că soţii P. E. B şi P. D., defunctul P.Ş. şi pârâta P. J. s-au gospodărit împreună, atât înainte de construirea casei cât şi după ce a fost finalizată, din probele administrate rezultând fără dubiu că a existat o înţelegere în sensul de a fi coproprietari.

Cererea reclamantei, de a se constata că imobilul casă a fost construit doar de ea şi de pârâtul P. E. B., nu este fondată, în contextul în care defunctul P. Ş. şi pârâta P. J. au contribuit şi ei la edificarea imobilului prin muncă, sume de bani şi materiale provenite din vechiul imobil.

În condiţiile în care nu se poate stabili cu exactitate contribuţia fiecărei părţi, dat fiind şi faptul că este vorba de bunuri dobândite în cursul căsătorie, atât de soţii P. E. B. şi P. D., cât şi de soţii P. Ş. şi P. J., instanţa prezumă că aceştia au dobândit proprietatea asupra imobilului nou-construit în cote egale, respectiv P. E. B. şi P. D. au dobândit în devălmăşie cota de 1/2 din imobil, iar soţii P. Ş. şi P. J. au dobândit în devălmăşie cota de 1/2.

Prin urmare, instanţa reţine că în mod eronat a fost introdusă în masa succesorală a defunctului P. Ş. cota de 1/2 dintr-o casa din cărămida compusă din …, în realitate aceasta fiind de 1/4, motiv pentru care va admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. D. în contradictoriu cu pârâta P. J. şi va constata nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor nr. …din …., eliberat de BNP A. B., în sensul că din masa succesorală a defunctului P.Ş. face parte doar cota de 1/4. 

Referitor la cererea pârâţilor, de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanţa constată că aceştia au făcut dovada avansării sumei de 1000 lei, cu titlu de onorariu avocat.

Având în vedere că va fi respinsă acţiunea împotriva pârâţilor P. E. B., C. C. şi C. M., în temeiul art. 453 Cod procedură civilă, instanţa, constatând că reclamanta este în culpă, o va obliga să plătească pârâţilor P. E. B., C. C. şi C. M. câte 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Instanţa constată că reclamanta a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru în cuantum de ….. lei.

Dispoziţiile art. 44 alin. 4 din OUG 88/2013 privind taxele judiciare de timbru obligă instanţa să pună în sarcina pârâtului care a pierdut procesul suma pentru care cealaltă parte a beneficiat de scutire sau reducere.

Având în vedere că cererea de chemare în judecată va fi admisă în parte, precum şi dispoziţiile art. 453 alin. 2 Cod procedură civilă, instanţa apreciază că este echitabil ca pârâta P. J. să suporte jumătate din taxa de timbru pentru care a fost scutită reclamanta, astfel că va fi obligată pârâta la plata sumei de …. lei către stat. 

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor P. E. B., C. C. şi C. M., invocată de pârâţi prin întâmpinare.

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. D. domiciliată în …., cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la …, în contradictoriu cu pârâţii P. E. B., domiciliat în …., C. C, domiciliată în …şi C. M., domiciliată în …., cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură la ….., ca fiind formulată faţă de persoane fără calitate procesuală pasivă.

Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta P. D. în contradictoriu cu pârâta P. J., domiciliată în …. cu domiciliul procedural ales pentru comunicarea actelor de procedură la…...

Constată nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor nr. … din …. eliberat de BNP A. B, în sensul că din masa succesorală a defunctului P. Ş. face parte doar cota de 1/4 din imobilul casă de cărămidă compusă din ….. 

Obligă pe pârâta P. J. la plata sumei de …. lei către stat, reprezentând jumătate din taxa de timbru de care a beneficiat reclamanta cu titlu de ajutor public judiciar.

Obligă pe reclamanta P. D. să plătească pârâţilor P. E. B., C. C. şi C. M. câte 200 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Sentinţă cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Băileşti.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 08.12.2016.

PreşedinteGrefier,

M.Ş V.M

Domenii speta

Spete similare