1.Cererea de încuviinţare a executării silite vizează şi penalitățile de întârziere. Art 628 alin 4 din codul de procedură civilă

Sentinţă civilă 2162 din 18.05.2017


Conform art 628 alin 4 din codul de procedură civilă „ Dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalităţi sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art 1535 din codul civil sau altor dispoziţii legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanţa de executare la cererea creditorului prin încheiere dată în camera de consiliu”. Rezultă din cuprinsul acestui text de lege că obiect al cererii de încuviinţare a executării silite este titlul executoriu în ansamblul său, iar în ipoteza în care deşi în titlul executoriu nu se menţionează accesorii, iar acestea sunt datorate de drept în temeiul legii, încuviinţarea executării silite a titlului executoriu priveşte inclusiv aceste accesorii, legea prevăzând doar o procedură succintă de stabilire a valorii lor.

Potrivit alin 5 al aceluiaşi articol, încheierea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc constituie titlu executoriu, prevederea fiind similară celei făcută de codul de procedură civilă şi în cazul procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, ceea ce duce la concluzia că nu este necesară o încuviinţare a executării silite separă pentru penalităţile de întârziere, din moment ce instanţa a dispus încuviinţarea executării titlului executoriu referitor la debitul principal, iar penalităţile se cuvin de plin drept în puterea unei prevederi legale, în speţă art 31 alin 6 din legea 241/2006 şi art 42 alin 10 lit b din legea 51/2006.

Necesitatea încuviinţării executării silite inclusiv pentru penalităţile de întârziere reiese şi din scopul urmărit de legiuitor prin instituirea caracterului de titlu executoriu pentru facturile fiscale emise de furnizorul de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, de asigurare a unei celerităţi în executarea obligaţiilor de plată.

Asupra apelului civil de faţă, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Medgidia sub nr. 4099/256/2017, petentul B.E.J. Stoica Constantin Gabriela Simona a solicitat instanţei încuviinţarea executării silite a titlurilor executorii reprezentate de facturile fiscale nr. 104091888/31.07.2016, nr. 104109795/31.08.2016, nr. 104163740/29.11.2016, 104182938/31.12.2016, nr. 105960727/31.01.2017, cu penalităţi de întârziere calculate conform convenţiei nr. 445/2011, la cererea creditoarei S.C. Raja S.A., împotriva debitorilor S.G. şi S.T..

În drept, au fost invocate disp art. 666 C.proc.civilă.

Petentul a depus la dosar înscrisuri.

Prin încheierea civilă nr 2162 din data de 18.05.2017 Judecătoria Medgidia a admis în parte cererea, a încuviinţat executarea silită a titlurilor executorii reprezentate de facturile fiscale nr. 104091888/31.07.2016, nr. 104109795/31.08.2016, nr. 104163740/29.11.2016, 104182938/31.12.2016, nr. 105960727/31.01.2017, la cererea creditoarei S.C. Raja S.A., împotriva debitorilor S.G. şi S.T. şi a respins ca neîntemeiată cererea de încuviinţare a executării silite privitor la penalităţile de întârziere calculate conform convenţiei nr. 445/2011. Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că:

„ Facturile fiscale depuse la dosar, reprezintă titluri executorii conform disp. art. 638, 640 C.proc.civilă şi art. 31 alin. 17 din Legea 241/2006.

Astfel, din înscrisurile depuse rezultă calitatea părţilor în procedura de executare silită, precum şi caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţei ce se urmăreşte a se executa.

Apreciind cererea ca fiind întemeiată, întrucât până în prezent debitorii nu au executat de bunăvoie titlul executoriu, şi, având în vedere disp. art. 666 C.proc.civilă, instanţa va admite cererea şi va încuviinţa executarea silită a debitorilor S.G. şi S.T., în temeiul titlurilor executorii reprezentate de facturile fiscale nr. 104091888/31.07.2016, nr. 104109795/31.08.2016, nr. 104163740/29.11.2016, 104182938/31.12.2016, nr. 105960727/31.01.2017.

Cu privire la capătul de cerere prin care petentul solicită încuviinţarea executării silite pentru penalităţile de întârziere calculate conform convenţiei nr. 445/2011, instanţa îl va respinge ca nefondat prin raportare la disp. art. 666 alin. 5 pct. 2 C.pr.civ., înscrisul menţionat anterior, încheiat între părţi, nefiind titlu executoriu”.

Împotriva acestei încheieri a formulat apel, în termen legal, apelanta SC RAJA SA care a solicitat schimbarea în parte a sentinţei apelate şi admiterea în totalitate a cererii de încuviinţare a executării silite, cu consecinţa încuviinţării executării silite şi în privinţa penalităţilor de întârziere care se vor calcula în continuare de la data scadenţei fiecărei facturi şi până la achitarea integrală a acestora, cu obligarea intimatei şi la plata cheltuielilor de judecată efectuate în apel.

În motivare, s-a menţionat că în conformitate cu disp.  art. 31 alin. 1 din legea 241/2006 republicată „furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare se realizează numai pe bază de contract de furnizare prestare care poate fi individual sau colectiv.” Contractul de furnizare sau prestare încheiat între operator şi utilizator trebuie să cuprindă clauzele contractului cadru aprobat prin ordinul Preşedintelui ANRSC nr 90/2007. Conform clauzelor prevăzute în contractul cadru operatorul are dreptul să aplice penalităţi egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor la termen. Penalităţile sunt prevăzute în art 20 din convenţia încheiată între părţi coroborat cu art 31 alin 6 din legea 241/2006 şi în conformitate cu prevederile art. 42 alin. 10 lit. b din legea 51/2006 care stabilesc că penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare şi nu pot depăşi cuantumul debitului principal.

Conform art 628 alin 2 şi 3 cod proc civ în cazul în care titlu executoriu nu cuprinde dobânzi penalităţi sau alte sume ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art 1535 cod civil sau altor dispoziţii legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanţa de executare la cererea creditorului, prin încheiere dată cu citarea părţilor. A precizat creditoarea că instanţa investită cu o acţiune de fond asupra penalităților de întârziere a respins cererea ca lipsită de interes tocmai în considerarea disp  art 628 alin 4 cod proc civ.

Examinând încheierea apelată, prin prisma motivelor invocate şi faţă de disp  art 480 cod proc civ, instanţa constată că cererea de apel este întemeiată, pentru următoarele considerente;

Obiectul cererii de apel poartă doar asupra soluţiei primei instanţe de respingere a cererii de încuviinţare a executării silite cu privire la penalităţile de întârziere calculate în continuare de la data scadenţei fiecărei facturi şi până la achitarea integrală a acestora.

Astfel, prima instanţă a admis cererea de încuviinţare a executării silite pentru debitul principal constatat prin facturi fiscale, reţinând că aceste facturi sunt titluri executorii dar a respins cererea de încuviinţare a executării silite pentru penalităţile de întârziere aferente sumelor menţionate în facturile fiscale.

Din actele aflate la dosarul cauzei, a reţinut instanţa de apel că facturile fiscale pentru care s-a încuviinţat executarea silită au fost emise de creditoare în executarea  convenţiei de furnizare a serviciului de alimentare cu apă nr 6509/30.01.2013. Contractul de furnizare sau prestare încheiat între operator şi utilizator cuprinde clauzele contractului cadru aprobat prin ordinul Preşedintelui ANRSC nr 90/2007. Conform clauzelor prevăzute în contractul cadru, operatorul are dreptul să aplice penalităţi egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, în cazul neachitării facturilor la termen. În convenţia de facturare individuală încheiată cu debitoarea din cauza pedinte, penalităţile sunt prevăzute în art 20 şi sunt stabilite în concordanţă cu art 31 alin 6 din legea 241/2006 şi în conformitate cu prevederile art 42 alin 10 lit b din legea 51/2006 care prevăd că penalităţile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare şi nu pot depăşi cuantumul debitului principal.

Faţă de această situaţie de fapt, a constatat instanţa de apel că prima instanţă în mod greşit a respins cererea de încuviinţare a executării silite, neobservând dispoziţiile art 628 alin 4 din codul de procedură civilă conform cărora „ Dacă titlul executoriu nu cuprinde dobânzi, penalităţi sau alte sume, însă ele se cuvin de plin drept creditorului, potrivit art 1535 din codul civil sau altor dispoziţii legale speciale, acestea vor fi stabilite de către instanţa de executare la cererea creditorului prin încheiere dată în camera de consiliu”. Rezultă din cuprinsul acestui text de lege că obiect al cererii de încuviinţare a executării silite este titlul executoriu în ansamblul său, iar în ipoteza în care deşi în titlul executoriu nu se menţionează accesorii, iar acestea sunt datorate de drept în temeiul legii, încuviinţarea executării silite a titlului executoriu priveşte inclusiv aceste accesorii, legea prevăzând doar o procedură succintă de stabilire a valorii lor.

Conform alin 5 al aceluiaşi articol, încheierea instanţei de executare sau a executorului judecătoresc constituie titlu executoriu, prevederea fiind similară celei făcută de codul de procedură civilă şi în cazul procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, ceea ce duce la concluzia că nu este necesară o încuviinţare a executării silite separă pentru penalităţile de întârziere, din moment ce instanţa a dispus încuviinţarea executării titlului executoriu referitor la debitul principal, iar penalităţile se cuvin de plin drept în puterea unei prevederi legale, în speţă art 31 alin 6 din legea 241/2006 şi art 42 alin 10 lit b din legea 51/2006.

Necesitatea încuviinţării executării silite inclusiv pentru penalităţile de întârziere reiese şi din scopul urmărit de legiuitor prin instituirea caracterului de titlu executoriu pentru facturile fiscale emise de furnizorul de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, de asigurare a unei celerităţi în executarea obligaţiilor de plată. Acest scop este reţinut inclusiv  în considerentele deciziei nr 188/2017 a Curţii Constituționale publicată în Monitorul Oficial la data de 22.05.2017, prin care a fost respinsă excepţia de neconstituționalitate a disp  art 31 alin 17 din legea 241/2006, Curtea reţinând că „legiuitorul a optat pentru o atare soluţie legislativă având în vedere domeniul specific al serviciilor publice, pentru a putea asigura recuperarea cu celeritate a contravalorii serviciilor furnizate, împrejurare faţă de care se poate asigura şi continuitatea acestora”.

În aceste condiţii, nu este cu putinţă ca pentru debitul principal să fie încuviinţată executarea silită în temeiul facturii fiscale, iar pentru penalităţile de întârziere, accesorii prevăzute de lege să se recurgă la o procedură de judecată, în condiţiile în care codul de procedură civilă menţionează expres soluţia legislativă de sesizare a  instanţei de executare pentru stabilirea valorii penalităţilor, iar nu a dreptului de a fi percepute. Din cuprinsul art 628 alin 4 cod proc civ reiese că legea a instituit o procedură în competenţa instanţei de executare şi pentru  că textul vorbeşte de instanţă de executare rezultă că executarea silită este demarată. Aceasta şi pentru că executarea silită se întinde la toate obligaţiile cuprinse în titlul executoriu, inclusiv obligaţiile accesorii obligaţiei principale.

Dând eficiență tuturor acestor considerente instanţa va admite apelul, va schimba în parte încheierea apelată şi va admite cererea şi va încuviinţa executarea silită a debitorului şi cu privire la penalităţile de întârziere aferente facturilor fiscale menţionate în încheierea apelată.