Contracte -Litigii cu profesionişti. Clauze abuzive. Contract de transport. (l 193/2000)

. Domeniu – Contracte -Litigii cu profesionişti. Clauze abuzive. Contract de transport. (L 193/2000)

Nu are caracter abuziv clauza care are menirea de a preveni un comportament abuziv din partea pasagerilor ce, pentru a beneficia de un preț scăzut pe segmentul de drum de care au nevoie, contractează din timp un bilet dus-întors, însă utilizează doar ruta de interes şi nu încunoștințează transportatorul despre imposibilitatea folosirii unui segment

(Secţia a VI-a Civilă, decizia civilă nr.1938A din data de 03.11.2017)

Prin cererea de chemare in judecata, reclamantul C R P C R B-I a inaintat procesul verbal seria ANCP nr 0651346/04.07.2014 incheiat impotriva operatorului economic SC C N T A R T SA, solicitand eliminarea din contractele de transport a clauzei prevazute de art 3 pct 4 lit a considerata abuziva si aplicarea unei sanctiuni.

Prin sentinta civila nr 629/09.03.2016 a  Tribunalului Ilfov-sectia civila pronuntata in dosarul nr. 2383/93/2015, s-a admis cererea, s-a constatat caracterul abuziv al clauzei prevazuta de art.3 din contractul de transport, si anume clauza potrivit careia „Transportatorul onoreaza cupoanele de zbor in ordinea lor, incepand de la locul de plecare mentionat in bilet. Biletul nu va fi onorat la transport si isi va pierde valabilitatea daca toate cupoanele nu sunt utilizate in ordinea lor conform biletului.” A fost obligată parata sa elimine clauza constatata ca fiind abuziva din toate contractele de transport in curs de executare, precum si din contractele preformulate, destinate a fi utilizate in cadrul activitatii profesionale. A fost aplicată paratei sanctiunea contraventionala a amenzii, in cuantum de 1000 de lei.

In considerente, s-a retinut că, prin procesul-verbal de constatare a contraventiei seria ANPC, nr. 0651346 din data de 04.07.2014, intocmit de catre A N P C, C.J.P.C. I, s-a constatat de catre agentii constatatori inserarea de catre parata a unei clauze abuzive in contractele de transport de persoane incheiate de catre aceasta.

S-a retinut in cuprinsul procesului-verbal, in esenta, ca a fost efectuat un control pentru instrumentarea reclamatiei inregistrate la CJPC I sub numarul 2502/20.05.2014, prin care consumatorul a adus la cunostinta reclamantei ca la data de 02.10.2013 a achizitionat un bilet pe un zbor operat de catre T, pe ruta Bucuresti-Bruxelles-Bucuresti, pentru datele 13.02.2014 (dus), respectiv 17.02.2014 (intors), bilet ce a fost confirmat si achitat integral, cu suma de 98,54 euro. S-a aratat ca pasagerul nu a utilizat segmentul de calatorie din data de 13.02.2014, iar in momentul in care s-a prezentat la Bruxelles, pentru imbarcare, la data de 17.02.2014, reprezentantul T i-a refuzat imbarcarea pe motiv ca biletul a fost anulat pentru ca nu a utilizat primul segment (dus), iar consumatorul a fost nevoit sa achizitioneze un nou bilet la suma de 203 euro, pentru a ajunge la destinatie.

De asemenea, tribunalul a avut în vedere ca petentul  N.I.A. a rezervat si achitat la data de 02.10.2013, in sistem online, un bilet de calatorie la compania T, cu numar de rezervare 5VZ2V2, ce a fost confirmata. Calatoria urma sa cuprinda doua zboruri, si anume primul zbor, ce era reprezentat de plecarea de la data de 13.02.2014, din Bucuresti, catre Bruxelles, precum si cel de-al doilea zbor, ce era reprezentat de plecarea de la data de 17.02.2014, din Bruxelles, catre Bucuresti.

Pretul calatoriei pe ruta Bucuresti-Bruxelles-Bucuresti, astfel cum a fost mentionata anterior, a fost de 98,54 euro, acesta fiind achitat de catre pasager, astfel cum rezulta din inscrisurile existente la dosarul cauzei, plata pretului fiind necontestata.

Totodata, s-a constatat a fi necontestata si existenta clauzei pretins abuzive, si anume cea prevazuta de art. 3 din contractul de transport, existenta acesteia rezultand din bifarea de catre pasager, la momentul achizitionarii biletului de transport, a casutei privind acceptarea Conditiilor re rezervare online, afisate pe site-ul paratei, unde se specifica, iar printre acestea se regaseste si clauza in discutie, potrivit careia „Transportatorul onoreaza cupoanele de zbor in ordinea lor, incepand de la locul de plecare mentionat in bilet. Biletul nu va fi onorat la transport si isi va pierde valabilitatea daca toate cupoanele nu sunt utilizate in ordinea lor conform biletului.”

A mai învederat tribunalul ca pasagerul N.I.A. nu a utilizat segmentul de calatorie din data de 13.02.2014, iar in momentul in care s-a prezentat la Bruxelles, pentru imbarcare, la data de 17.02.2014, reprezentantul T i-a refuzat imbarcarea pe motiv ca biletul a fost anulat pentru ca nu a utilizat primul segment (dus), fiind nevoit sa achizitioneze un nou bilet la suma de 203 euro, pentru a ajunge la destinatie.

Astfel, tribunalul a considerat ca fiind probata legatura contractuala dintre parata si pasagerul N.I.A., aceasta fiind reprezentata de un contract de transport de persoane.

In drept, tribunalul a avut în vedere art. 1 alin. 1 si 3,  art. 2,  art. 3 alin. 1 din Legea nr. 193 din 2000.

Tribunalul a constatat ca, intre parata, in calitate de profesionist si pasagerul N.I.A., in calitate de consumator, s-a incheiat un contract de transport, materializat prin biletul achizitionat de catre cel din urma. Pe cale de consecinta, drepturile si obligatiile rezultate din contractul mentionat au fost evaluate din perspectiva legislatiei privind protectia consumatorilor, urmand a se retine incidenta in speta de fata a Legii nr. 193 din 2000.

Tribunalul a statuat ca exista o practica constanta, atat a instantei supreme din Romania, cat si a C.J.U.E., cu privire la faptul ca o instanta de judecata poate analiza caracterul abuziv al unei clauze ce se refera la obiectul principal al contractului sau la caracterul adecvat al pretului sau al remuneratiei, cat timp acestea nu au fost redactate in mod clar si intelegibil.

Mai mult, problema de drept a fost transata si in jurisprudenta C.J.U.E., unde, de exemplu, in cauza C-484/08 se arata ca: „dispozitiile art. 4 alin. 2 si art. 8 din Directiva nr. 93/13/CE, trebuie interpretate in sensul ca nu se opun unei reglementari(…) care autorizeaza un control jurisdictional al caracterului abuziv al clauzelor contractuale privind definirea obiectului principal al contractului sau caracterului adecvat al pretului sau a remuneratiei, pe de o parte, fata de serviciile sau de bunurile furnizate in schimbrul acestora, iar pe de alta parte, chiar daca aceste clauze sunt redactate in mod clar si intelegibil.”

In cauza C-26/13, C.J.U.E. a aratat ca: „ținând seama și de caracterul derogatoriu al articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13 și de cerința unei interpretări stricte a dispoziției respective care rezultă din acesta, clauzele contractuale care se circumscriu noțiunii „obiectul principal al contractului”, în sensul acestei dispoziții, trebuie înțelese ca fiind cele care stabilesc prestațiile esențiale ale acestui contract și care, ca atare, îl caracterizează.

Dimpotrivă, clauzele care au un caracter accesoriu în raport cu cele care definesc esența însăși a raportului contractual nu pot fi circumscrise noțiunii „obiectul principal al contractului”, în sensul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13.”

Raportand aceste considerente de drept la speta dedusa judecatii, tribunalul a apreciat ca, in cazul contractului de transport, obligatia transportatorului de a asigura transportul, in schimbul pretului platit de catre pasager, reprezinta o prestatie esentiala a acestui contract, astfel cum rezulta si din definirea acestui act juridic, conform art. 1955 C.civ.

Prin urmare, aceasta clauza poate fi analizata sub aspectul caracterului ei abuziv, fara a se mai examina caracterul clar si inteligibil al redactarii acesteia.

Tribunalul a analizat caracterul abuziv al clauzei examinate, prin raportare la art. 1 lit i si r din Anexa la Legea nr. 193 din 2000, dat fiind temeiul indicat de reclamantă.

Astfel, tribunalul a retinut ca acestei clauze ii este aplicabila prezumtia de nenegociere, fiind incidente dispozitiile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 193 din 2000, contractul incheiat de parti inscriindu-se in ipoteza avuta in vedere de norma mentionata, sub forma „ condiţii generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa serviciului respectiv.”

S-a apreciat că,  daca se constata ca prevederea contractuala coincide cu cea din lista prevazuta in Anexa la Legea nr. 193 din 2000, in lipsa negocierii directe, aceasta, prin puterea legii, este socotita a determina, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor.

In ceea ce priveste dispozitia cuprinsa de art. 1 lit. i din Anexa la Legea nr. 193 din 2000, tribunalul a precizat ca aceasta are in vedere clauza ce obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist.

Sub acest aspect, tribunalul a constatat ca, in cauza de fata, pasagerul, in masura in care nu isi indeplineste obligatia contractuala de a utiliza cuponul de zbor in ordine, conform biletului achizitionat, in sensul ca nu utilizeaza primul segment (dusul), aferent biletului dus-intors, pierde dreptul ca, in limita pretului platit pentru biletul dus-intors, sa beneficieze de segmentul al doilea (intors), fiind nevoit sa achizitioneze un alt bilet, la un pret mult mai mare, diferenta fiind  de la 203 euro (pentru noul bilet achizitionat) la 98,54 euro (pentru primul bilet achizitionat, dus-intors). Prin urmare, pasagerul, actionand in maniera anterior descrisa, pierde chiar obiectul contractului de transport incheiat, parata nemaifiind tinuta de indeplinirea obligatiei corelative platii pretului (platit deja), aceea de a asigura transportul, inclusiv pe ruta de intors.

Sintetizand, pasagerul, desi plateste pretul integral pentru bilet dus-intors, neutilizand, din orice motiv, segmentul de dus al calatoriei, pierde dreptul la calatoria aferenta celui de-al doilea segment, astfel ca, in final, nu beneficiaza sub nicio forma de prestatia paratei.

In ceea ce priveste paguba suferita de catre parata, tribunalul a considerat ca nu exista niciun element care ar putea contura, intr-o forma mai mica sau mai mare, existenta acesteia. S-a argumentat că locul in avion este rezervat, ca urmare a achizitionarii de catre pasager a biletului dus-intors, astfel incat parata nu pierde nimic, sub raport economic, imposibilitatea acesteia de a oferi locul unei alte persoane rezultand din obligatia asumata de catre parata fata de pasagerul care a platit biletul de zbor dus-intors, rezervandu-si locul. De asemenea, tribunalul a apreciat că nu se poate deduce, din nicio imprejurare, paguba pe care parata ar putea sa o sufere, in masura in care pasagerul ce nu a utilizat primul segment de zbor, hotaraste, totusi, sa utilizeze cel de-al doilea segment de zbor, care oricum a fost rezervat de catre acesta o data cu achizitionarea biletului.

Asadar, tribunalul a statuat ca rezulta, fara echivoc, existenta unei clauze abuzive, prin prisma dispozitiei cuprinse la art. 1 lit. i din Anexa la Legea nr. 193 din 2000, constatandu-se ca disproportia intre suma pe care pasagerul a fost obligat sa o plateasca (98,54 euro), aferenta biletului dus-intors, si paguba suferita de catre parata (inexistenta, intrucat a primit plata pretului biletului, fara sa ofere nicio contraprestatie, beneficiind de anularea acestui bilet, cu consecinta posibilitatii de reocupare a locului rezervat intial de catre pasagerul N.I.A., de catre un alt pasager), este una vadita.

S-a susținut că prevederea contractuala examinata este abuziva si prin raportare la dispozitiile art. 1 lit. r din Anexa la Legea nr. 193 din 2000 intrucat, desi parata obtine de la pasager plata integrala a biletului dus-intors, in cazul neindeplinirii de catre pasager a obligatiei de a utiliza primul segment de zbor, din inscrisurile existente la dosarul cauzei nu rezulta, insa, ca in cuprinsul clauzelor contractuale agreate de catre parti s-ar regasi o clauza care sa prevada existenta unei compensatii pentru pasagerul-consumator, pentru ipoteza in care contractul de transport nu ar fi respectat din culpa operatorului de transport.

La data de 17.03.2017, pârâta C N T A R T SA a depus cerere de apel împotriva sentinţei civile nr.  629/09.03.2016 a  Tribunalului Ilfov-sectia civila pronuntata in dosarul nr 2383/93/2015, prin care solicita admiterea caii de atac, schimbarea in tot a hotararii atacate in sensul respingerii cererii, cu cheltuieli de judecata.

In sustinere, se arată, cu privire la caracterul just si echitabil al clauzei prevăzute la art. 3 pct. 4 din contractul de transport, că CNTAR T, alaturi de restul companiilor de transport aerian existente la nivel mondial, sunt membri ai A I T A (I A T A). Aceasta este o organizaţie comerciala internaţionala a companiilor aeriene, cu sediul central in Montreal, Quebec, Canada, infiintata inca din anul 1945, ce are ca obiectiv principal asistenta companiilor aeriene in desfasurarea unei competiţii legale si loiale precum si asistenta la compensarea preturilor (uniformitatea preturilor).

In acest scop, liniilor aeriene le-a fost oferita o împuternicire speciala din partea fiecărei autoritati principale cu putere de reglementare, pentru a se consulta asupra preturilor intre ele prin intermediul acestui organism. In acest moment, IATA este monitorizata de Autorităţile Uniunii Europene desemnate pentru studierea competiţiei.

Pentru atingerea obiectivului pentru care a fost infiintata, IATA reglementează o serie de reguli internaţionale, rezoluţii, pe care toate companiile de transport aerian membre trebuie sa le aplice si sa le respecte.

Clauza de la art. 3 din contractul de transport, constatata de instanţa de fond ca fiind abuziva, isi are izvorul tocmai in aceste reglementari internaţionale elaborate de IATA, respectiv in Punctul de vedere al IATA emis cu privire la ordinea si utilizarea cupoanelor de zbor („CUPON SEQUENCE AND USE”).

Aceasta clauza este aplicata de toate companiile la nivel mondial membre IATA.

Se mai argumentează că un operator de transport aerian vinde un bilet de călătorie ce presupune fie un zbor direct pe o singura ruta, fie un zbor de plecare si un zbor de întoarcere considerat a fi o singura călătorie, si nu segmente individuale de zbor. Fiecare zbor sau segmente de zbor au un anumit preţ raportat la preturilor pieţei, astfel incat pasagerii aceleiaşi calatorii pot plaţi o gama variata de preturi ce depind de condiţiile de tarifare de la momentul achiziţionării lor.

IATA are in vedere si faptul ca pasagerii pot opta pentru zboruri diferite oferite sub forma unei game diversificate de servicii de către companiile aeriene existente pe piaţa.

Tarifele ce se vor aplica pentru un anumit zbor, vor fi stabilite in funcţie de data rezervarii/achitarii cuponului de călătorie, cat si de tipul de serviciu oferit de transportator, respectiv daca zborul este unul direct/indirect sau cu escala, ori format din mai multe segmente de zbor.

Este foarte important ca operatorul de transport aerian sa poata controla cu atentie numărul fiecărui tip de bilet pe care il vinde pe un zbor pentru ca tocmai acest mixt de tarife va determina, din punct de vedere economic si concurential, daca cursa respectiva este sau nu profitabila.

În acest scop, este absolut necesar ca operatorii de transport sa aiba informaţii exacte despre cati pasageri au rezervat bilete de călătorie tur-retur si cati au achiziţionat un bilet pentru acea cursa individuala fara puncte de legatura/escala. Tocmai de aceea transportatorul trebuie sa se asigure ca pasagerii care au făcut rezevarile le vor si utiliza in mod real.

Astfel, companiile aeriene concurează atat intre ele prin oferirea de servicii diferite si combinate (zboruri cu escala/zboruri directe/zboruri tur-retur), cat si cu companiile law - cost, care aplica cele mai mici preturi pe piaţa. Pentru a exista un echilibru al preturilor intre acestea si o concurenta loiala pe piaţa, companiile aeriene recurg fie la oferirea zborurile cu escala, care au preturi mai mici decât preturile pentru un zbor direct, fie la zborurile tur-retur, care au un alt preţ, de asemenea mai avantajos, decât cele pentru un singur segment.

Aşadar, s-a constatat ca respectarea segmentelor de zbor in aceeaşi ordine cu cea cuprinsa pe cuponul de călătorie este cea mai importanta metoda de a uniformiza preturile pieţei de transport aerian.

In momentul rezervării biletelor de călătorie, companiile aeriene oferă pasagerilor preturi diferite pentru un zbor cu un singur segment fata de cele care privesc un zbor tur-retur, ori un zbor cu escala. Astfel, transportatorul pentru a-si face calculele economice si pentru a tine pasul cu piaţa competitiva trebuie sa aiba capacitatea optima de a cunoaşte daca pasagerii ce si-au rezervat un zbor tur-retur, il vor si utiliza in fapt.

De asemenea, la stabilirea preturilor de călătorie contribuie si direcţia in care se călătoreşte, aceasta influenţând in mare măsură determinarea tarifului de zbor si susţinerea concurentei pe piaţa de transport aerian.

In speţa, biletul a fost achiziţionat pentru un zbor tur-retur, iar pasagerul, fara a anunţa in prealabil, nu a utilizat cuponul pentru primul segment de zbor, astfel au fost eludate regulile privind modalitatea de tarifare.

Acesta este un alt motiv esenţial ce a stat la baza elaborării de către IATA a punctului de vedere privind ordinea utilizării cupoanelor de zbor. Situaţia este in felul următor: pasagerii doresc sa calatoreasca pe ruta B -> A, dar preţul pentru aceasta călătorie este mult mai ridicat decât cel pentru o ruta tur - retur A ->B -> A, caz in care pasagerii, care fie se afla la destinaţia A si isi asigura prin alt mijloc transportul pana la destinaţia B sau se afla deja la destinaţia B, aleg aceasta ultima varianta mai avantajoasa ca preţ [A -»B -»A), prezentandu-se doar la segmentul de zbor dorit.

Clauza constatata ca fiind abuziva are in vedere zborurile formate din doua sau mai multe segmente de călătorie, a căror ordine nu este respectata de pasageri.

Cu privire la sentința atacată, se apreciază ca instanța nu a procedat la evaluarea tuturor clauzelor contractuale referitoare la situaţia neutilizarii cupoanelor de zbor in ordinea stabilita la momentul achiziţionării

Astfel, trebuie avut in vedere ca, potrivit art. 6 pct. a si art. 3 pct. 4 lit. b) prin contractul de transport, pasagerul, avea obligaţia de a anunta/ln-prealabil, cu privire la faptul ca nu va utiliza biletul pentru primul segment de zbor, situaţie in care cuponul de călătorie achiziţionat nu ar fi fost anulat, ci s-ar fi procedat doar la recalcularea tarifului.

Aşadar, in cazul de fata, pasagerul a achiziţionat cuponul de călătorie tur-retur la un anumit preţ, cu condiţia de a beneficia in ordine de ambele segmente de zbor si nu doar de un singur segment de zbor, al cărui preţ in mod real ar fi fost mult mai mare.

Daca pasagerul a ales sa nu beneficieze de primul segment de zbor, fara sa informeze in prealabil transportatorul, prezentandu-se doar la cel de-al doilea segment de zbor, inseamna ca si-a asumat riscul anularii biletului.

In cazul in care pasagerul anunţa in prealabil transportatorul despre neutilizarea cuponului de călătorie in ordinea stabilita, este absolut echitabil ca transportatorul sa aiba posibilitatea recalculării tarifului de zbor, daca pasagerul urmăreşte doar utilizarea unui segment de zbor, dar apeleaza la un zbor tur - retur doar pentru ca preţul este mai avantajos pentru el decât daca ar fi cumpărat un bilet pe un singur segment de zbor.

Practic, prin aceasta modalitate pasagerii ocolesc normele de tarifare a zborurilor individuale directe care sunt mai ridicate decât cele pentru zborurile tur - retur, iar in lipsa unor reguli care sa permită transportatorului anularea biletului de călătorie pentru cel de-al doilea segment de zbor, in cazul neutilizarii in ordine a segmentelor de zbor, preturile pentru transportul aerian ar creste semnificativ si concurenta intre companiile aeriene s-ar diminua. De asemenea, o alta consecinţa ar fi ca tarifele reduse nu ar mai putea fi oferite publicităţii, ci doar cu caracter preferenţial.

In plus, aceasta politica permite transportatorului sa prevada cu acurateţe numărul pasagerilor care vor calatori pe un anumit zbor si sa calculeze/recalculeze tarifele pentru biletele de călătorie ramase nefolosite.

Luând in considerare cele de mai sus, in niciun caz, nu este nerezonabil sau abuziv din partea transportatorului, cum greşit retine instanţa de fond, de a presupune ca pasagerul care nu s-a prezentat la un segment de zbor si nu a anuntat in prealabil transportatorul, nu se va prezenta la cel de-al doilea segment de zbor.

In situaţia in care transportatorului i s-ar interzice dreptul de a solicita pasagerilor utilizarea segmentelor de zbor in ordinea menţionata pe cupoanele de zbor s-ar elimina disponibilitatea si abilitatea companiilor de a mai concura pe pieţele indirecte sau cu escala, astfel creandu-se un dezechilibru al preturilor pe aceasta piaţa.

Pentru a opri si aceasta practica a pasagerilor care apeleaza la varianta de achiziţionare a unui cupon de călătorie mai ieftin si utilizează doar un segment de zbor, apreciază ca este absolut necesara menţinerea acestei clauze de anulare a biletului in cazul neutilizarii segmentelor de zbor in ordine, aceasta regula asigurând, totodată, creşterea nivelului de competitivitate la nivel global.

In concluzie, se consideră ca aceasta clauza de la art. 3 pct. 4 din contractul de transport este justa si echitabila, avand un caracter legal, fiind necesara menţinerea si aplicarea acesteia, pentru a nu se crea un dezechilibru pe piaţa concurentiala din domeniul transportului aerian.

Se mai invocă faptul ca nu sunt îndeplinite condiţiilor prevăzute de Legea 193/2000 pentru constatarea caracterului abuziv al clauzei prevăzute la art. 3 pct. 4 din contractul de transport.

Interpretarea clauzei contractuale se face in ansamblul ei si prin raportare la celelalte clauze cu care se completează, dar ţinând cont si de raţionamentul ce a stat la baza elaborării acesteia.

Contrar opiniei instanţei,  se susține ca, in speţa, nu este îndeplinita condiţia existentei unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaţiile pârtilor.

In acest sens, se arată ca aceasta clauza face parte din Termenii si condiţiile de călătorie aflate pe site-ul subscrisei, iar pasagerul, in momentul contractării, si-a exprimat acordul in mod expres cu privire la toate clauzele posibil a fi incidente in speţa.

In măsură in care pasagerul ar fi dorit sa evite sancţiunea anularii biletului, acesta trebuia sa respecte clauzele prevăzute la art. 6 pct. 6 si art. 3 pct. 4 lit. b] din contractul de transport, privind anunţarea prealabila a transportatorului cu privire la schimbarea itinerariului.

Precizează ca obiectul contractului are in vedere obligaţia subscrisei de a asigura transportul pasagerului atat pentru primul segment de zbor pe ruta Bucureşti - Bruxelles, cat si pentru retur, cele doua segmente de zbor fiind condiţionate unul de celalalt, intrucat biletul in intregul sau a fost achiziţionat la un tarif special, corelativ cu dreptul subscrisei de a primi preţul pentru acest serviciu.

Menţionează ca toate consecinţele nerespectarii ordinii segmentelor de zbor, fara anunţarea in prealabil a transportatorului, sunt asumate de către pasager inca din momentul incheierii contractului, inclusiv posibilitatea recalculării tarifului de zbor pentru cel de-al doilea segment de zbor.

De asemenea, daca după recalcularea tarifului pe ruta revizuita noul tarif este inferior celui achiziţionat iniţial, in acest caz transportatorul va restitui diferenţa. In plus, daca schimbarea itinerariului intervine din motive de forţa majora nici nu se pune problema recalculării tarifului, conform art. 3 pct. 4 lit. b si c. din contractul de transport.

Se apreciază ca o astfel de clauza nu creeaza un dezechilibru in detrimentul consumatorului, cu atat mai mult cu cat acesta are obligaţia de a anunţa in prealabil schimbarea itinerariului si de a alege intre noul itinerariu sau menţinerea celui vechi.

Daca s-ar elimina aceasta clauza, companiile aeriene ce asigura zboruri pe mai multe segmente ar fi cele prejudiciate, intrucat le este eliminata posibilitatea de a concura pe piaţa cu celelalte companii care oferă bilete doar pe un singur segment de zbor.

Se mai învederează că ca aceasta clauza nu este contrara bunei credinţe.

Caracterul bunei credinţe al clauzei privind anularea zborului rezulta din posibilitatea oferita oricărui pasager de a-si schimba intinerariul, insa cu condiţia ca acesta sa  anunţe in prealabil, urmând sa se aplice regulile de la art. 4 lit. b privind recalcularea tarifului.

In speţa, pasagerul a dovada de rea-credinta, urmărind ocolirea preturilor pentru zborurile pe un singur segment, prin rezervarea unui zbor tur-retur, insa intelegand sa beneficieze doar de un singur segment de zbor dintre cele doua rezervate.

Astfel, aceasta clauza nu pote fi considerata contrar bunei credinţe, atat timp cat transportatorul oferă posibilitatea pasagerilor sa evite sancţiunea anularii biletului.

Referitor la aprecierea instanţei din care rezulta ca aceasta clauza este abuziva si prin raportare la art. 1 lit. i) si r) cuprinse in Anexa la Legea nr. 193/2000, se precizează că suma ce trebuie achitata de către pasager, in urma neutilizarii primului segment de zbor, nu este disproporţionat de mare comparativ cu pagubele suferite de profesionist, intrucat exista posibilitatea ca după recalcularea tarifului pe ruta revizuita, noul tarif sa fie inferior celui achiziţionat iniţial, caz in care transportatorul va fi cel care va restitui diferenţa de preţ.

In speţa, suma de 203 Eur., achitata de către pasager, nu s-a datorat doar faptului a utilizat primul segment de zbor, ci este efectul neindeplinirii obligaţiei de lit. b) din contractul de transport.

Mai mult, suma de 203 Eur. reprezintă preţul real al biletului pentru segmentul de zbor pe care pasagerul, in mod real, a urmărit sa-1 achiziţioneze.

Prin urmare, nu se poate retine ca pasagerul a fost nevoit sa suporte o suma disproporţionat de mare in raport de paguba suferita de subscrisa.

Consideră că nu sunt întrunite nici condițiile art. 1 lit. r) din Legea 193/2000, intrucat obţinerea unei diferente de preţ este relativa, aceasta putând avea loc sau nu, in funcţie de nivelul preturilor la momentul recalculării itinerariului, ca o consecinţa a manifestării de voinţa a pasagerului, existând chiar varianta achitării diferenţei de către transportator.

In al doilea rând, sunt stipulate compensaţii in suma echivalenta sau chiar mai mari si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de către profesionist, respectiv in cazul in care transportatorul nu asigura zborul tur - retur rezervat si plătit de către consumator, in caz de anulare/refuz la imbarcare, fiind aplicabil Regulamentul in materie nr. 261/2004.

In drept, se invoca art. 466 din Codul de Procedura Civila, Legea nr 193/2000.

Se solicita incuviintarea probei cu inscrisuri.

Intimata nu a depus  intampinare, ci note scrise, prin care solicita respingerea apelului.

În susținere, se arată că agenţii constatatori au apreciat faptul ca anularea, in mod unilateral, a biletului de zbor pentru segmentul de zbor (intors) de către T fara o justificare legala sau economica si impunerea obligației de a achiziţiona un nou bilet de zbor la un preţ mult mai mare de 203 euro - deşi pasagerul achitase anterior segmentul de intors, locul in avion fiind deja rezervat, creaza in mod clar un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligaţiile pârtilor.

Clauza este posibil a fi  abuziva conform art. 4, alin. 1  din legea nr. 193/2000 rep. deoarece creeaza un dezechilibru clar intre drepturile si obligaţiile pârtilor coroborata cu prevederile pct. 1, lit. i) si lit. Anexei legii nr. 193/2000.

Se mai învederează că respectivul consumator se afla, din momentul incheierii contractului de transport, pe o poziţie defavorabila, T acţionând de pe o poziţie dominanta, de forţa, impunând aceste conditii/clauze, fara o prealabila negociere, ci fiind deja redactate sub forma unor condiţii de transport pe care pe care le afiseaza pe site pasagerul neavand alta soluţie decât sa accepte condiţiile impuse .

Cu privire la apel, se arată că IATA este o organizaţie comerciala internaţionala a companiilor aeriene, iar interesul acestei organizaţii este sa maximizeze venituri/profiturile membrilor sai prin emiterea de reglementari.

Reglementarea cu privire ordinea si utilizarea cupoanelor de zbor - asa cum a constatat si instanţa de fond - aduce venituri transportatorilor, adica consumatorul nu utilizează primul segment de zbor (dusul) pentru care a achiat si plăteşte de doua ori segmentul de intors.

Se mai menţionează faptul ca operatorii de transport aerian, in mod frecvent, uzeaza de overbooking - adica vând mai multe biletele de cate locuri sunt disponibiile in aeronava deoarece exista situaţii in care nu toti pasagerii rezervaţi se prezintă pentru imbarcare.

Legea 193/2000 modificata privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatori este o transpunere după Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, astfel la redactarea reglementarilor aplicabile intr-un domeniu de activitate trebuie sa se tina cont de toate dispoziţiile legale in materie ( legislaţie comunitara si legislaţie naţionala).

Referitor la art 6 pct 6 din contractul de transport, analizând informatile disponibile la data prezentei (05.10.2017) pe site-ul www.t...ro - Termenii si condiţii de călătorie, la art 6, punct 6  se prevede ca, dacă pasagerul avizează în prealabil, transportatorul nu va anula rezervarea pe zborurile de continuare, ceea ce înseamnă ca, și în situația în care consumatorul informează transportatorul ca nu poate efectua zbor de dus, T va anula zborul de intors.

Referitor la valoarea tarifului aplicabil, se arată că, in spatele stabilirii preţului unui bilet, este un intreg mecanism, foarte complex, greu accesibil consumatorului mediu, chiar si unui comisar ANPC ii este dificil sa inteleaga toate componentele care intra in valoarea unui bilet.

In principiu, preţul unui bilet este format din tariful biletului + taxe de aeroport. Conform clasei tarifare in care s-a emis biletul, pasagerii pot realiza modificării asupra condiţiilor de călătorie cu plata unei penalizării si achitarea diferenţei de tarif către o clasa de tarifare superioara.

Prin utilizarea de către T a clauzei constatata ca fiind abuziva de către Tribunalul Ilfov, operatorul de transport aerian afecteaza interese economice ale consumatorilor; in speţa dedusa judecaţii pasagerul care avea un contract de transport si emis un bilet de avion pe ruta Bruxelles - Bucureşti, a constatat pe Aeroportul din Bruxelles ca transportatorul i-a anulat biletul si, pentru a ajunge la destinaţie, a trebuit sa achite o suma considerabila (203 Euro) - contravaloarea unui nou bilet la o valoare last minute.

Consumatorul a avut disponibilitatea financiara pentru a achita un alt bilet de avion, dar in cazuri similare (conform petiţiilor inregistrate la nivelul instituţiei) s-au regăsit si alţi consumatori medii, vulnerabili care nu au avut posibilitatea financiara imediata de a cumpără un nou bilet de avion pentru a ajunge in Romania.

In drept, se invocă dispoziţiile Legii 193/2000 modificata privind si ale codului de procedura civila.

Curtea a incuviintat pentru apelanta proba cu inscrisuri.

Analizand apelul prin prisma motivelor invocate, cat si a dispozitiilor art 479 Cod Pr Civ, instanţa a reţinut următoarele:

Prin cererea de chemare in judecata, reclamanta-intimata a solicitat sa se constate caracterul abuziv al clauzei prevazute de art. 3 pct 4 lit a din contractul transport, ce are urmatorul continut: transportatorul onorează cupoanele de zbor in ordinea lor incepând de la locul de plecare menţionat in bilet; Biletul nu va fi onorat la transport si isi va pierde valabilitatea daca toate cupoanele nu sunt utilizate in ordinea lor conform biletului. Biletul nu va indreptati pasagerul sa-si inceapa calatoria in unul din punctele de stopover specificate atunci când primul cupon de zbor pe un sector internaţional nu a fost utilizat la transport.

Tribunalul a apreciat ca aceasta dispozitie este abuziva prin raportare la art. 1 lit i si r din Anexa la Legea nr 193/2000.

Critica apelantei se refera la neîntrunirea conditiilor prevazute de art. 1 lit i si r din Anexa la Legea nr 193/2000, invocându-se, totodata, inexistenţa dezechilibrului semnificativ între drepturile si obligatiile partilor si a relei credinte din partea transportatorului.

In acest sens, Curtea retine ca, potrivit art 1 lit i din Anexa la Legea nr 193/2000, este considerata clauza abuziva cea care obliga consumatorul la plata unor sume disproportionat de mari in cazul neindeplinirii obligatiilor contractuale de catre acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist.

Prima instanta a considerat ca exista o sanctiune disproportionata pentru consumatorul care nu foloseste un segment al calatoriei, intrucat acesta pierde dreptul la transportul aferent celui de-al doilea segment, fiind obligat sa achizitioneze un nou bilet la un pret mult mai mare, iar transportatorul nu a suferit vreo pierdere atât timp cat contravaloarea serviciului fusese achitata pentru ambele segmente.

In cauza, pasagerul-consumator a achizitionat, la 02.10.2013, un bilet, pe ruta Bucuresti-Bruxelles, dus-intors, cu plecare in 13.02.2014 si intoarcere la 17.02.2014, bilet ce a fost achitat integral (98,54 euro), insa a folosit doar segmentul Bruxelles-Bucuresti, iar nu si cel de dus.

In lamurirea prezentei cauze, trebuie avut in vedere, astfel cum sustine si apelanta, toate clauzele care au legatura cu prevederea in discuţie.

Astfel, art 6 pct 6 din contractul de transport  statueaza ca, daca pasagerul nu se prezinta la o cursa, fara sa avizeze in prealabil pe transportator, acesta din urma poate anula rezervarile pentru zborurile de continuare sau de retur. De asemenea, art 3 pct 4 lit b prevede ca pasagerul care doreşte să-şi schimbe itinerarul (locul de plecare, de stopover sau de destinaţie, conform biletului), va contacta în prealabil transportatorul. Se va calcula tariful aplicabil pe ruta revizuită, pasagerul putând opta pentru noul tarif sau menţinerea vechiului itinerar. În cazul în care pasagerul este nevoit să-şi schimbe itinerarul din motive de forţă majoră, el va contacta transportatorul cât mai urgent posibil, care va depune eforturi rezonabile pentru a transporta pasagerul la următorul punct de stopover sau la destinaţie, fără recalcularea tarifului. Transportatorul va acţiona în acest fel numai dacă pasagerul este în măsură să furnizeze suficiente dovezi care să ateste cazul de forţă majoră.

Asadar, pasagerul are, conform contractului, mai multe obligatii, si anume de a folosi cele doua segmente de transport achizitionate, de a înştiinţa compania de transport, in prealabil,  in situatia in care nu poate utiliza unul din aceste segmente fie din motive personale, fie din caz de forta majora, de a plati pretul recalculat in aceasta ultima ipoteza.

In speta, nu s-a facut dovada ca pasagerul si-a indeplinit propria obligatie de a aduce la cunostinta transportatorului faptul ca nu poate utiliza ruta Bucuresti-Bruxelles.

Aceasta indatorire a pasagerului  era esentiala pentru ca, daca ar fi anuntat in prealabil imposibilitatea de a zbura pe cursa Bucuresti-Bruxelles, compania de transport ar fi putut de-rezerva locul si sa il scoata la vanzare.

Este de notorietate ca pretul la o cursa aeriana de transport este stabilit in functie de mai multe criterii (distanta de parcurs, numarul de pasageri, modalitatea de transport-zbor direct, cu escala, dus-intors sau pe un singur segment-, dar si momentul achizitionarii). Astfel, in cazul rezervarii cu un anumit numar de luni anterior datei zborului si/sau al achizitionarii unui zbor dus-intors, este evident ca pretul este mai mic decat daca se cumpara un bilet doar pentru un segment de drum (dus) sau la un termen apropiat de momentul cursei.

Or, pasagerul-consumator a cumparat biletul la pretul de 98,54 euro tocmai pentru motivul ca a facut rezervarea cu 4 luni inaintea zborului si a contractat doua segmente de drum (dus-intors), ceea ce inseamna aproximativ 50 euro pentru fiecare segment.

Insa, in ipoteza in care acesta ar fi rezervat doar pentru un singur segment, chiar cu cateva luni anterior, pretul nu ar fi fost de doar 50 euro.

In acest context, clauza prevazuta de art 3 pct 4 lit a are menirea de a preveni un comportament abuziv din partea pasagerilor care, pentru a beneficia de un pret scazut pe segmentul de drum de care au nevoie, contracteaza din timp un bilet dus-intors, insa utilizeaza doar ruta de interes si nu încunostiinteaza transportatorul despre imposibilitatea folosirii unui segment.

Astfel, aceasta clauza sanctioneaza  un asemenea comportament, care contrar celor retinute de tribunal, este prejudiciabil pentru compania de transport, întrucât, neanunţându-se nefolosirea primului segment de zbor, societatea nu a putut sa scoata locul la vanzare (acesta aparand ca rezervat inclusiv in ziua zborului, pasagerul putandu-se prezenta pana la momentul îmbarcarii). In al doilea rand, chiar daca pasagerul a achitat integral pretul pentru cele doua segmente, aceasta nu inseamna ca nu s-a produs o dauna in patrimoniul companiei de transport, deoarece, daca pasagerul ar fi achizitionat doar segmentul  de interes (pe care l-a si folosit), pretul ar fi fost  mai mare decat daca ar fi cumparat o calatorie dus-intors. Cu alte cuvinte, pentru ruta Bruxelles-Bucuresti, consumatorul ar fi trebuit sa plateasca o suma mult mai mare de 100 euro.

Or, pentru a eluda acest cost mare, in lipsa acestei clauze, s-ar permite pasagerului sa achizitioneze un bilet pentru o calatorie dus-intors, urmand sa foloseasca doar segmentul care il intereseaza. Aceasta inseamna ca se blocheaza locul rezervat (atât timp cât nu se anunta in prealabil nefolosirea biletului), acesta nemaiputând fi vândut catre un alt consumator la pretul real, pe de o parte, iar pe de alta parte pretul pentru segmentul de drum utilizat nu este cel corect (acesta fiind stabilit la un cuantum mic tocmai in considerarea faptului ca pasagerul va merge cu acceasi companie, pe aceeasi ruta, dus si intors).

Din aceasta perspectiva, daca nu s-ar impune respectarea ordinii cupoanelor si nu s-ar aplica sanctiunea anularii rezervarii pentru zborurile de continuare sau retur, cu recalcularea tarifului pe singura ruta folosita la pretul real, atunci s-ar da posibilitatea ca toti pasagerii sa procedeze de manierea in care a facut-o consumatorul din prezenta cauza ceea ce ar conduce compania de transport in colaps financiar.

In concluzie, Curtea a apreciat ca nu poate fi retinut argumentul tribunalului in sensul ca nu ar exista vreo paguba pentru compania de transport in ipoteza in care pasagerul nu a utilizat primul segment de drum.

In ce priveste apararea apelantei in sensul ca pretul platit de pasager pentru al doilea segment de drum (ca urmare a anularii rezervarii) nu este unul disproportionat in raport cu paguba suferita de societate, ci reprezinta costul real al biletului pentru ruta folosita, Curtea a considerat-o intemeiata.

Astfel, art 1 lit i din Anexa la Legea nr 193/2000 califica o clauza ca fiind abuziva daca aceasta impune consumatorului obligatia de a achita o despagubire foarte mare in cazul in care nu respecta prevederile contractuale in raport cu pagubele suferite de profesionist. Aceasta norma statueaza mai multe conditii pentru a aprecia clauza ca fiind abuziva, si anume ca un consumator sa nu isi fi executat propria obligatie, aceasta omisiune sa fi cauzat profesionistului o paguba, iar despagubirea pe care consumatorul trebuie sa o acopere sa fie cu mult mai mare decat paguba produsa.

In speta, primele doua elemente sunt intrunite, consumatorul neutilizand cupoanele de zbor in ordinea contractata, iar compania de transport aerian a suferit un prejudiciu (constand, in esenta, in diferenta dintre pretul real al unui bilet pe segmentul de drum folosit si cel efectiv platit de consumator). Referitor la cea de-a treia conditie (disproportia vadita intre despagubirea suportata de consumator si paguba reala suferita de transportator), aceasta nu a fost dovedita. Cu alte cuvinte, nu s-a probat ca suma de 203 euro platita de consumator pentru zborul Bruxelles-Bucuresti este exagerata  in raport cu prejudiciul suferit de companie.

Ca atare, in mod nelegal, s-a retinut de catre prima instanta caracterul abuziv al clauzei prevazute de art 3 pct 4 lit a din contractul de transport in raport cu art 1 lit i din Anexa la Legea nr 193/2000.

Cu privire la caracterul abuziv al clauzei prin prisma art 1 lit r din Anexa la Legea nr 193/2000, critica apelantei are in vedere neîncadrarea situaţiei din speta in acest text.

Curtea apreciaza fondata aceasta critica.

Conform art 1 lit r din Anexa la Legea nr 193/2000, este considerata abuziva clauza care permite profesionistului obtinerea unor sume de bani de la consumator, in cazul neexecutarii sau finalizarii contractului de catre acesta din urma, fara a prevedea existenta compensatiilor in suma echivalenta si pentru consumator, in cazul neexecutarii contractului de catre profesionist.

Acest text sanctioneaza impunerea de catre profesionist a unor despagubiri in sarcina consumatorului pentru neexecutarea obligatiilor contractuale, fara ca o asemenea raspundere sa fie atrasa si  profesionistului in cazul nerespectarii propriilor obligatii.

In speta, in primul rand, Curtea observa ca, la dosarul tribunalului, nu a fost depus intreg contractul de transport pentru a se putea verifica continutul tuturor clauzelor si a vedea daca nu se regeseste vreo prevedere ce reglementeaza raspunderea transportatorului in ipoteza neexecutarii propriei obligatii.

In al doilea rand, chiar daca o asemenea clauza nu ar fi inserata, in materia transportului aerian, raspunderea transportatorului este una legala (a se vedea art 47 alin 2  din Codul aerian aprobat prin OG nr 29/1997). Operatorul aerian raspunde atât in conformitate cu normele interne, cat si cu cele din tratatele internationale la care este parte Romania. In plus, dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, actele comunitare cu forta obligatorie pentru statele membre sunt aplicabile si in Romania. Astfel, contractului de transport aerian îi este incident Regulamentul nr 261/2004 al Parlamentului si Consiliului (act normativ cu aplicabilitate directa si obligatorie) care are ca obiectiv stabilirea unor reguli comune in materie de compensatii in cazul refuzului de îmbarcare, al anularii sau întârzierii zborurilor. Acest act prevede nivelul despagubirilor in cazul neexecutarii oligatiilor de catre transportatorul aerian (art. 7).

In acest context, nu se poate sustine ca un pasager-consumator este lipsit de protectie in raport cu profesionistul si ca nu ar putea obtine despagubiri in situatia neindeplinirii obligatiilor de catre transportator.

Pentru aceste considerente, Curtea a apreciat ca prevederea in discutie nu se incadreaza in art. 1 lit r din Anexa la Legea nr 193/2000.

Referitor la apararile apelantei in sensul ca nu sunt intrunite conditiile art 4 alin 1 din Legea nr 193/2000 pentru a considera clauza ca fiind abuziva, intrucat nu exista un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si nici vreo conduita contrara bunei credinte din partea transportatorului, Curtea a constatat ca tribunalul nu a facut o analiza din aceasta perspectiva, avand in vedere ca s-a limitat la verificarea caracterului abuziv din perspectiva art 1 lit i si r din Anexa la Legea nr 193/2000, legiuitorul prezumand intrunirea conditiilor mai sus mentionate daca respectiva clauza se incadreaza intr-una din ipotezele indicate in Anexa. Pentru acest motiv, nici Curtea nu a procedat la examinarea acestor aparari din moment ce a constatat ca nu sunt incidente prevederile art 1 lit i si r din Anexa la Legea nr 193/2000, astfel incat si prezumtia este inlaturata.

Pentru toate aceste argumente, Curtea, in baza art. 480 alin 2 Cod Pr Civ, a admis apelul, a schimbat in tot hotararea in sensul ca a respins sesizarea formulata de reclamanta si, in temeiul art 13 alin 3 din Legea nr 193/2000, a anulat procesul verbal nr 0651346/04.07.2014.

Avand in vedere solutia de mai sus, in baza art 453 Cod Pr Civ, a obligat pe intimata la plata catre apelanta a sumei de 672,62 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocatial, conform facturii nr IS 12104/03.03.2017 si a extrasului de cont din 10.04.2017 (f 87, 88, dosar CAB).

Domenii speta

Spete similare