Motivarea hotărârii

Aşadar, având în vedere împrejurarea că prima instanţă nu a arătat în considerentele hotărârii motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, nu a explicat cum a ajuns la soluţia redată în dispozitiv, nu a redat modul de interpretare a probelor, modul de analizare a argumentelor părţilor, normele juridice incidente şi modalitatea lor de aplicare, hotărârea este nemotivată, ceea ce atrage nulitatea sa. Prin sentinţa civilă nr. 9233/21.12.2015, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 2019/182/2013 s-a admis cererea formulată şi ulterior precizată de reclamantul C Z în contradictoriu cu pârâţii M M G şi M A, având ca obiect servitute.

S-a dispus constituirea unei servituţi de acces pietonal la fântâna situată pe terenul aflat în proprietatea pârâţilor, înscris în Cartea Funciară nr. 50231 - Fersig, nr. top. 1/b/2/5, în favoarea fondului deţinut de reclamant, constând în terenul înscris în Cartea Funciară nr. 50745 -Fersig, nr. cad. 50745, conform Anexei nr. 1 la raportul expertizei tehnice judiciare efectuate în prezenta cauză.

Au fost obligaţi  pârâţii, în solidar, să plătească reclamantului suma de 1.831,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu al expertului numit în cauză.

Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut în esenţă următoarele: „analizând cererea formulată şi ulterior precizată în raport cu probaţiunea administrată în cauză şi prevederile normative aplicabile, instanţa o va admite, potrivit dispozitivului hotărârii, apreciind-o ca fiind întemeiată, având în vedere conținutul înscrisurilor, răspunsurile reclamantului la interogatoriul administrat acestuia în cauză, conținutul depoziţiilor martorilor propuşi de reclamant şi conținutul raportului expertizei tehnice efectuate în cauză, cu anexele sale, raport şi anexe al căror conținut nu au fost contestate de către părţi în termenul legal”.

Întrucât cererea precizată a reclamantului a fost admisă, instanţa, în temeiul dispoziţiilor art. 274 alin. (1) din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, i-a obligat pe pârâţi, în solidar, să plătească reclamantului suma de 1.831,50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar şi onorariu al expertului numit în cauză.

Împotriva sentinţei civile nr. 9233/21.12.2015, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 2019/182/2013, în termen legal, au declarat apel pârâţii M M G şi M A solicitând în principal anularea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, potrivit dispoziţiilor art. 297 alin. (1) Cod procedură civilă 1865, iar în subsidiar, schimbarea în tot a sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecata şi înlăturării obligaţiei de plată a cheltuielilor de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 296 Cod procedură civilă 1865.

În motivarea apelului, apelanţii au arătat că instanţa de judecata, în considerentele hotărârii atacate, nu a demonstrat aplicarea regulii de drept incidente, motivarea sumară a hotărârii necorespunzând exigenţelor dispoziţiilor art. 261 Cod procedură civilă 1865 pentru că lipsa de consistenţă a acesteia face imposibilă realizarea controlului  judiciar.

Apelanţii arată că instanţa nu a specificat nici măcar generic motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, făcând doar o sumară trimitere la existenţa unor probe, fără să indice conținutul acestora şi relevanţa pe care le-o conferă. Aşadar probele nu au fost în niciun mod analizate, afirmă apelanţii.

În plus, argumentele pârâţilor formulate prin întâmpinare nu sunt analizate ori contraargumentate, referirile acestora la respectarea dreptului la proprietate, la necesitatea existenţei unei proporţionalităţi în ingerinţele aduse dreptului fundamental la proprietate negenerând nicio analiză din partea instanţei de fond, arată apelanţii.

Aşadar, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, sens în care apelanţii solicită anularea hotărârii cu trimitere spre rejudecare instanţei de fond.

În subsidiar, apelanţii solicită schimbarea sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, constatând că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru stabilirea unei servituţi de acces pietonal pe terenul pârâţilor.

In primul rând se constată că deşi este vorba de un acces pietonal, instanţa de fond a stabilit un drept de acces pe o cale cu o lăţime de 2,6 metri, realizându-se astfel o încălcarea nejustificată a dreptului la proprietate al pârâţilor, de natură a aduce prejudicii proprietarului fondului aservit prin exercitarea servituţii, arată apelanţii. Un acces pietonal la fântână nu necesită în niciun caz stabilirea unui drept de trecere pe o suprafaţă cu o lăţime de 2,6 metri, motiv pentru care limitarea dreptului de proprietate este disproporţionată, în opinia apelanţilor.

Pe de altă parte, ocuparea abuzivă de către reclamant a terenului pe care este edificată fântâna nu trebuie să-i confere acestuia, ulterior constatării faptei sale ilicite şi dispunerii pe cale judecătorească a obligaţiei acestuia de predare a terenului, dreptul de a utiliza fântâna, având posibilitatea facilă de a-şi edifica una pe terenul său, fără mari eforturi, în orice caz mult inferioare celor generate până la acest moment de litigiul generat de el.

Reclamantul nu utilizează clădirea de pe terenul său pentru casă de locuit, nelocuind acolo niciodată, sens în care nu a utilizat nici fântâna pentru sursă de apa, demararea acestui litigiu având acelaşi scop şicanatoriu ca alte litigii derulate în contradictoriu cu familia pârâţilor, pentru a le îngreuna utilizarea terenului dobândit legal.

Apelanţii arată că aceste împrejurări fac dovada lipsei necesităţii ingerinţei în dreptul de proprietate al pârâţilor şi caracterul vădit disproporţionat al unei asemenea limitări a dreptului de proprietate prin instituirea unui drept de acces  în curtea pârâţilor, cu atât mai mult cu cât familia pârâţilor a fost nevoită să solicite concursul instanţelor de judecată pentru asigurarea respectării dreptului la proprietate în contradictoriu cu reclamantul.

Intimaţii C I M şi C F, în calitate de moştenitori ai defunctului reclamant C Z, decedat la data de 8.01.2016 (fila 35), au depus la dosar întâmpinare solicitând introducerea acestora în cauză şi pe fond respingerea apelului ca nefondat atât sub aspectul petitului principal cât şi sub aspectul petitului subsidiar, cu cheltuieli de judecată în apel.

Intimaţii au arătat că nu sunt incidente motivele de nelegalitate invocate prin cererea de apel, hotărârea cuprinzând motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază. O motivare sumară a unei hotărâri nu este motiv de nelegalitate şi nu justifică trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

Instanţa fondului a făcut trimitere în mod special la expertiza întocmită în cauză, probă care stabileşte faptul că fondul reclamantului nu are o sursă de apă şi faptul că se impune stabilirea servituţii pe o cale de acces preexistentă.

Analizând sentinţa civilă nr. 9233/21.12.2015, pronunţată de Judecătoria Baia Mare în dosarul nr. 2019/182/2013 pe baza motivelor de apel formulate, a apărărilor  invocate conformitate cu dispoziţiile legale incidente se reţin următoarele:

În speţă, din analiza sentinţei civile nr. 9233/21.12.2015 rezultă că prima instanţă redă în cuprinsul hotărârii conținutul cererii de chemare în  judecată şi al întâmpinării, enumerând probele solicitate şi încuviinţate a fi administrate şi arată că analizând cererea precizată, o va admite potrivit dispozitivului, având în vedere probele administrate, pe care le mai enumeră o dată, cu indicarea filelor dosarului.

Analizând sentinţa civilă nr. 9233/21.12.2015, pronunţată de Judecătoria Baia Mare, pe baza motivelor de apel formulate şi a apărărilor invocate apreciind primordială analiza motivului de ordine publică vizând nemotivarea hotărârii, Tribunalul reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedură civilă 1865 hotărârea se dă în numele legii şi va cuprinde motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile părţilor.

Din modul de redactare a textului de lege, rezultă că art. 261 Cod procedură civilă 1865 este reglementat prin norme imperative iar lipsa unor menţiuni poate atrage nulitatea hotărârii în condiţiile art. 105 alin. 2 teza I din Codul de procedură civilă 1865.

Obligaţia judecătorului de a demonstra în scris de ce s-a oprit la soluţia dată, pentru ce a admis susţinerile unei părţi şi le-a respins pe ale celeilalte, pentru ce a găsit bună o probă şi nesinceră altă probă, de ce a aplicat o anumită normă de drept sau i-a dat o anumită interpretare este o obligaţie esenţială a acestuia.

Dreptul la un proces echitabil presupune, în principiu, motivarea hotărârii.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut constant în jurisprudenţa sa, că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţie nu poate trece drept efectiv decât dacă cererile şi obligaţiile părţilor sunt în mod real ascultate, adică în mod concret examinate de către instanţa sesizată.

Articolul 6 CEDO implică mai ales în sarcina instanţei obligaţia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de probă ale părţilor.

Aşadar, având în vedere împrejurarea că prima instanţă nu a arătat în considerentele hotărârii motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, nu a explicat cum a ajuns la soluţia redată în dispozitiv, nu a redat modul de interpretare a probelor, modul de analizare a argumentelor părţilor, normele juridice incidente şi modalitatea lor de aplicare, hotărârea este nemotivată, ceea ce atrage nulitatea sa.

Codul de procedură civilă 1865 în forma  în vigoare la momentul introducerii cererii de chemare în judecată prevede în art. 297 alin. 2 teza finală că, atunci când există vreun alt motiv de nulitate (decât cele expuse la alin. 1) cum este cel incident în prezenta cauză, al nemotivării hotărârii, iar prima instanţă a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată şi hotărârea pronunţată, va reţine procesul spre judecare.

Domenii speta

Spete similare