Aretragerea plângerii prealabile. act juridic unilateral şi personal.

ARETRAGEREA PLÂNGERII PREALABILE.

ACT JURIDIC UNILATERAL ŞI PERSONAL.

Cum retragerea plângerii este un act juridic unilateral şi personal, în mod nelegal, instanţa de fond a apreciat că retragerea plângerii de către o parte vătămată şi-ar produce efectele şi asupra celeilalte prin suplinirea consimţământului acesteia, în contextul în care analogia, ca mod de interpretare a legii, nu este permisă de norma penală.

(decizia penală nr.769/A din data de 19.05.2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I Penală, în dosarul  penal nr. 3317/229/2015)

Prin sentinţa penală nr. 17 din data de 07.03.2017, pronunţată de Judecătoria Feteşti, în baza art.17 alin. 2 rap. la art. 16 lit. g cod procedură penală, a fost stinsă acţiunea penală pornită împotriva inculpatului N.V. pentru infracţiunile de tentativă la viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. 1, 5 şi 6 din noul cod penal cu aplicarea art. 5 din noul cod penal şi art. 41 alin. 1 din noul cod penal în dauna persoanei vătămate R. V. şi infracţiunea de tentativă la viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. 1 , 5 şi 6 din noul cod penal cu aplicarea art. 5 din noul cod penal şi art. 41 alin. 1 din noul cod penal în dauna persoanei vătămate R. E. şi infracţiunea de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 2 din noul cod penal cu aplicarea art. 5 din noul cod penal, prin retragerea plângerii prealabile a persoanelor vătămate.

S-a luat act că inculpatul N.V. este arestat în altă cauză.

S-a luat act că persoana vătămată R.V. şi numita I.C. – moştenitoarea persoanei vătămate R. E., nu s-au constituit părţi civile în prezenta cauză.

În baza art. 272 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 9.260 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, S.M., a fost avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătorul fondului, din probele dosarului, a reţinut pe situaţia de fapt, că, în noaptea de 14/15 septembrie 2010, inculpatul Nicolae Viorel a consumat băuturi alcoolice pe raza oraşului Ţăndărei, până în jurul orei 500, când s-a hotărât să intre în domiciliul persoanelor vătămate R. V., de 80 ani şi R. E., de 82 de ani.

Inculpatul a pătruns în locuinţa persoanelor vătămate printr-o fereastră şi ajungând în dormitorul persoanelor vătămate, surori, le-a ameninţat cu moartea dacă vor ţipa pentru că el intenţiona să întreţină relaţii sexuale cu acestea.

Inculpatul, prin violenţe şi ameninţări, a încercat să întreţină raporturi sexuale cu persoanele vătămate fără a consuma faptele şi, după ce a lovit-o pe persoana vătămată R.E. cu palma, a părăsit locuinţa persoanelor vătămate.

A arătat instanţa de fond că faptele, astfel reţinute, au rezultat din plângerile penale ale persoanelor vătămate, rapoartele de expertiză medico-legale, raportul de constatare tehnico ştiinţifică, raportul de expertiză genetică judiciară, procesul verbal de recunoaştere în grup, procesul verbal de cercetare la faţa locului.

Pe parcursul procesului penal, în data de 15 mai 2014, persoana vătămată R. E. a decedat, fiind depus la dosar certificatul de deces seria DZ nr. 85732 eliberat la data de 16 mai 2014 de către Consiliul local al oraşului Ţăndărei, judeţul Ialomiţa.

Întrucât de la data săvârşirii faptelor până la judecata acestora a intervenit o nouă reglementare a faptelor penale prin intrarea în vigoare a noului cod penal cu data de 01 februarie 2014, potrivit art.5 din noul cod penal, instanţa de fond a stabilit legea mai favorabilă în cazul inculpatului.

În alegerea legii mai favorabile, instanţa de fond a avut în vedere atât limitele de pedeapsă prevăzute de lege, incidenţa altor cauze de reducere a pedepselor, cât şi de exercitarea acţiunii penale.

Analizând comparativ cele două legi, instanţa de fond a concluzionat că, în ansamblu, noul Cod penal este legea penală mai favorabilă inculpatului N. V.

Întrucât în faţa instanţei, la termenul din 21 februarie 2017, persoana vătămată R.V. a arătat că înţelege să-şi retragă plângerea prealabilă formulată împotriva inculpatului, iar prin interpretarea logică a legii penale, în lipsa unei reglementări a legiuitorului privind ipoteza decesului unei părţi care a formulat plângere prealabilă se poate înţelege că inculpatului îi profită retragerea plângerii prealabile făcută de persoana vătămată aflată în viaţă, astfel că, în conformitate cu art. 17 alin. 2 din codul de procedură penală raportat la art. 16 lit. g, s-a dispus stingerea acţiunii penale pentru infracţiunile de tentativă la viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. 1, 5 şi 6 din noul cod penal cu aplicarea art. 5 din noul cod penal şi art. 41 alin. 1 din noul cod penal în dauna persoanei vătămate R. V. şi infracţiunea de tentativă la viol prev. de art. 32 rap. la art. 218 alin. 1, 5 şi 6 din noul cod penal cu aplicarea art. 5 din noul cod penal şi art. 41 alin. 1 din noul cod penal în dauna persoanei vătămate R. E., precum şi infracţiunea de violare de domiciliu prev. de art. 224 alin. 2 din noul cod penal cu aplicarea art. 5 din noul cod penal, prin retragerea plângerii prealabile a persoanelor vătămate.

A mai arătat judecătorul fondului că omisiunea reglementării legiuitorului, privind situaţia decesului pe parcursul procesului a unei părţi care are latitudinea de a-şi retrage plângerea prealabilă, nu îi poate fi imputabilă inculpatului, ci în contextul dat, în care sora părţii vătămate decedate, prezentă în instanţă a arătat că înţelege să-şi retragă plângerea prealabilă.

Împotriva acestei sentinţe, în termenul legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Feteşti, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând ca  în temeiul art. 421 pct.2 lit. a C.pr.pen. să se dispună admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei instanţei de fond şi pronunţarea unei hotărâri de condamnare a inculpatului.

În motivare s-a arătat că se impunea condamnarea inculpatului pentru fapta de tentativă de viol faţă de R.E., întrucât nici sora acesteia şi nici moştenitoarea ei nu aveau posibilitatea legală de a retrage plângerea prealabilă pe care o formulase R.E. înainte de a deceda.

Se putea dispune încetarea procesului penal (şi nu stingerea acţiunii penale) doar cu privire la retragerea plângerii din partea persoanei vătămate R. V.

Retragerea plângerii de către aceasta, nu îi putea profita şi în legătură cu Reanu Ecaterina.

Analizând hotărârea pronunţată de instanţa de fond, în raport cu toate actele şi lucrările dosarului, cu motivele anterior menţionate, dar şi în conformitate cu art. 417 şi următoarele din Codul de procedură penală, Curtea a constatat că apelul declarat în speţă este fondat, în considerarea următoarelor argumente:

În cauză, critica apelantul se circumscrie unei cauze de nelegalitate a sentinţei de fond decurgând din încălcarea disp. art. 158 C. pen.

Conform acestui text de lege la alin. 1 se prevede că retragerea plângerii prealabile poate interveni până la pronunţarea unei hotărâri definitive, în cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile.

(2) Retragerea plângerii prealabile înlătură răspunderea penală a persoanei cu privire la care plângerea a fost retrasă.

(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu, retragerea plângerii prealabile se face numai de reprezentanţii lor legali. În cazul persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, retragerea se face cu încuviinţarea persoanelor prevăzute de lege.

(4) În cazul infracţiunilor pentru care punerea în mişcare a acţiunii penale este condiţionată de introducerea unei plângeri prealabile, dar acţiunea penală a fost pusă în mişcare din oficiu în condiţiile legii, retragerea plângerii produce efecte numai dacă este însuşită de procuror.

Valorificând aceste dispoziţii legale, Curtea a reţinut că retragerea plângerii prealabile este un act juridic unilateral şi personal prin care persoana vătămată ce a formulat plângerea prealabilă, îşi retrage plângerea în mod irevocabil. Retragerea poate interveni personal, prin mandatar special sau prin declaraţie autentică.

În cauză, la dosarul cauzei a fost formulate o singura cerere de retragere a plângerii prealabile aparţinând părţii vătămate R.V., partea vătămată R.E. decedând în cursul procesului, înainte de a-şi fi putut valorifica dreptul de retractare.

Cum retragerea plângerii este un act juridic unilateral şi personal, în mod nelegal, instanţa de fond a apreciat că retragerea plângerii de către o parte vătămată şi-ar produce efectele şi asupra celeilalte prin suplinirea consimţământului acesteia, în contextul în care analogia, ca mod de interpretare a legii, nu este permisă de norma penală.

Cum instanţa de fond nu a analizat fondul cauzei cu privire la infracţiunea de tentativă de viol faţă de persoana vătămată R.E. în considerarea disp. art. 2, art. 10 C. proc. pen. coroborat cu art. 6 din Convenţia E.D.O., pentru a nu încălca inculpatului dreptul la un dublu grad de jurisdicţie, dar şi la apărare, Curtea a apreciat întemeiat apelul declarat în cauză, motiv pentru care în temeiul 421 pct. 2 lit. b C.p.p. l-a admis şi a desfiinţat sentinţa penală atacată, pe fond rejudecând, în baza art. 16 lit. g C.p.p., a încetat procesul penal faţă de inculpatul N. V. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la viol prevăzută de art. 32 C.p. rap. la art. 218 al. 1, 5 şi 6 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. şi 41 al. 1 C.p. şi violare de domiciliu prevăzută de art. 224 al. 2 C.p. cu aplic. art. 5 C.p. împotriva părţii vătămate R. V.

Văzând disp. art. 17 C. proc. pe. Curtea a reţinut că, în cursul judecăţii,  acţiunea penală se stinge prin rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetare a procesului penal.

Cum în cauză nu este incidentă nici una dintre aceste împrejurări legale, instanţa de fond, date fiind disp. art. 16 alin. 1 lit. g C. proc. pen. trebuia să dispună o soluţie de încetare a procesului penal ca urmare a retragerii plângerii prealabile de către partea vătămată R. V. şi nu de stingere a acţiunii penale, între cele două instituţii neputându-se stabili o echivalenţă juridică.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.

A dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la viol, faţă de persoana vătămată R. E.

Domenii speta

Spete similare