Legea nr. 10/ 2001. Acordarea masurilor reparatorii in conditiile art. 31 alin. 4 din Legea nr. 10/ 2001. Notiunea de ”ultim bilant contabil”.

. Domeniu: Restituiri

Naţionalizare.

Legea nr. 10/ 2001. Acordarea masurilor reparatorii in conditiile art. 31 alin. 4 din Legea nr. 10/ 2001. Notiunea de ”ultim bilant contabil”.

Dispozitiile art. 31 alin. 4 din Legea nr. 10/2001 si  art. 31.6.1 din Normele Metodologice de aplicare a  acestei legi, adoptate prin HG nr. 150/2007, fac referire la ”ultimul bilanţ contabil” si la  ”bilanţul contabil aferent ultimului exerciţiu financiar, încheiat înaintea preluării”,  iar nu la bilantul contabil aferent ultimului an fiscal sau la ultimul an fiscal anterior preluarii. Totodata, trebuie avut in vedere ca exercițiul financiar poate reprezenta și o unitate de timp mai mică decât un  an fiscal, in raport cu situatia infiintarii/ incetarii societatii in discutie. De aceea, in masura in care exista bilantul contabil incheiat la 11.06.1948, cu prilejul preluarii de catre stat, recalcularea valorii actiunilor trebuie facuta in raport cu acesta, care reda, de altfel, situatia financiara cea mai fidela la momentul preluarii. 

( decizia civilă nr. 383 A/ 25.04.2017 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a 4-a civila )

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București – Secţia a IV-a Civilă sub nr. 29594/3/2014, la data de 01.09.2014, reclamanţii MM, BN, MA, MAMI şi  SAM în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului - AAAS, a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună  anularea Deciziei nr.  /30.07.2014 emisă de către pârâtă în soluţionarea notificărilor nr.  / 2001 si nr.  /2001, prin care s-a propus acordarea de masuri compensatorii, in suma totala de 1.620.293.079 RON, fiind încălcate dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 165/2013 prin care au fost modificate dispoziţiile art. 31 din Legea 10/2001, republicata, modificată si completată, obligarea pârâtei sa emită o noua Decizie cu propunere de acordare a masurilor compensatorii, in cuantumul ce se va stabili printr-o expertiza tehnică efectuata in prezenta cauza, în condiţiile Legii nr. 165/2013, pentru acţiunile deținute de autorii lor la întreprinderile EC, in conformitate cu dispoziţiile art. 35 alin. 1 si 3 din Legea nr. 165/2013, obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

La data de 02.12.2014, reclamanţii au depus cerere completatoare solicitând,  obligarea pârâtei la emiterea noii Decizii, cu propunere de acordare a măsurilor compensatorii în cuantumul ce se va stabili printr-o expertiza tehnica efectuata in prezenta cauza, în condiţiile Legii nr.165/2013 in favoarea subsemnaţilor, pentru acţiunile deținute de autorii noştri la întreprinderile EC, in conformitate cu dispoziţiile art. 35 alin. 1 si 3 din Legea nr. 165/2013, cu adăugarea, la această valoare, a sumei rezultate din calculul indicelui de inflaţie stabilit de Institutul Naţional de Statistică ,corespunzător anilor anteriori, până la momentul soluţionării notificării (emiterii deciziei).

Prin cererea inregistrata sub nr. 7751/3/2015 s-a solicitata anularea Deciziei nr. /2014 prin care s-au actualizat sumele propuse ca măsuri compensatorii prin Decizia nr. /2014, fiind încălcate Dispoziţiile art. 49 din Legea nr. 165/2013 prin care au fost modificate dispoziţiile art. 31 din legea 10/2001.

Prin încheierea din data de 19.06.2015, s-a admis excepţia conexităţii şi s-a dispus conexarea dosarului 7751/3/2015 la dosarul 29594/3/2014, apreciind că există o strânsă legătură între cele două cauze şi pentru a nu se pronunţa hotărâri contrare.

Prin sentinţa civilă nr.30 din 12.01.2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti Secţia a IV a Civilă  a admis acţiunile conexe formulate de reclamanţii MM, BN, MA, MAMI şi  SAM în contradictoriu cu pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS; a anulat deciziile nr. /30.07.2014 şi nr.  /27.01.2005; a obligat pârâtul să emită o decizie de acordare a măsurilor compensatorii pentru 66.695 acţiuni, în sumă de 33.534.912,95 lei, actualizată pentru perioada 11.06.1948-14.02.2001 cu suma de 4.370.706 lei, la care se va adăuga actualizarea cu indicele de inflaţie pe perioada 02.2001-2015 în sumă de 12.935.104 lei; a  obligat pârâtul la plata sumei de 1.100 lei, cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut următoarele:

Prin Decizia nr.  /30.07.2014 a AAAS s-a propus acordarea de măsuri compensatorii în sumă de 1.620.293.079 ROL, calculată până la data de 14.02.2001, corespunzător celor 66.695 acţiuni deţinute de autoarea petentilor la fosta societate Anonima Română Întreprinderile EC  – Sinaia, respectiv d-nei MM 135024423 rol, d-lui BN 135024423 rol, d-lui MA 540097693 rol, d-nei MAMI 405073270 rol şi d-nei SAM 405073270 rol.

S-a reţinut prin această decizie că a fost dovedită calitatea de acţionar a autoarei petenţilor (BA) la fosta societate Anonima Română Întreprinderile EC – Sinaia cu un număr total de acţiuni 66.695 acţiuni, că petenţii au făcut dovada calităţii de moştenitori, precum şi faptul că societatea a fost naţionalizată în baza Legii nr. 119/1948.

Conform Raportului Intern  al Comisiei de evaluare a notificărilor formulate în temeiul Legii nr. 1072001 a rezultat că s-a avut în vedere bilanţul general încheiat la data de 31.12.1946.

Astfel, potrivit art. 31 alin 4 din Legea nr. 10/2001 recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României prin Ordinul nr. 3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001 şi a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistică, precum şi a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăţilor pe acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia. Actualizarea se face până la data de 14 februarie 2001.

Atât timp cât art. 31 alin. (4) din legea nr. 10/2001 face referire la activul net din ultimul bilanţ contabil, iar acesta se constată a fi în cauză aferent anului 1948, tribunalul a dispus efectuarea unei expertize prin care să se calculeze valoarea acţiunilor prin raportare la acesta. Prin urmare, faţă de cerinţa expresă a normei de mai sus, ca bilanţul să fie ultimul întocmit, nu este necesar ca acesta să fie bilanţul contabil pe întregul an. Totodată, reţine tribunalul că bilanţul din luna iunie 1948 este ultimul încheiat anterior naţionalizării, acesta fiind ca urmare argumentul pentru care tribunalul a primit această variantă din raportul la expertiză întocmit în cauză de expert AI şi din răspunsul al obiecţiunile la raportul de expertiză.

S-a stabilit prin răspunsul la obiecţiuni că prin raportare la bilanţul contabil din 06.1948 contravaloarea celor  66.695 acţiuni este de 33.534.912,95 lei.

Reţine tribunalul că sunt incidente dispoziţiile  art.49 alin.4  din Legea nr.165/2013.

Astfel, punctele  acordate în compensare reprezintă valoarea  acțiunilor  deținute de reclamanţi la fosta societate Anonima Română Întreprinderile EM– Sinaia, preluata de stat.

 Potrivit art.49  din Legea nr.165/2013: La data intrării în vigoare a prezentei legi, alineatul (4) al articolului 31 din Legea nr.10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

 " (4) Recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României prin Ordinul nr.3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001 şi a indicelui inflaţiei stabilit de Institutul Naţional de Statistică, precum şi a prevederilor Legii nr.303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăţilor pe acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia. Actualizarea se face până la data de 14 februarie 2001."

S-a avut in vedere si decizia Curții Constituționale nr.189/03.04.2014 publicata în MO nr.458/23.06.2014 si, raportat la aceasta, tribunalul a constatat ca valoarea actualizata a acțiunilor nu trebuie limitata la  data de 14.02.2001, ci la acesta valoare actualizata trebuie aplicat indicele de inflație  stabilit  de INS.

Ca urmare, tribunalul reţine că prin răspunsul la obiecţiuni întocmit în cauză s-a stabilit că actualizarea conform art. 49  din Legea nr.165/2013 pentru perioada 11.06.1948-14.02.2001 este  în sumă de 4.370.706 lei iar actualizarea cu indicele de inflaţie pe perioada 02.2001-2015 în sumă de 12.935.104 lei, astfel că în baza art. 35 din Legea nr. 10/2001 va admite acţiunile conexe, va anula deciziile nr.  /30.07.2014 şi nr.  /27.01.2005 şi va obliga pârâtul să emită o decizie de acordare a măsurilor compensatorii pentru 66695 acţiuni, în sumă de 33.534.912,95 lei, actualizată pentru perioada 11.06.1948-14.02.2001 cu suma de 4.370.706 lei, la care se va adăuga actualizarea cu indicele de inflaţie pe perioada 02.2001-2015 în sumă de 12.935.104 lei.

În baza art. 453 c.pr.civ este obligat pârâtul la plata sumei de 1.100 lei, cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu expert.

Împotriva sentinţei tribunalului a declarat, in termen legal, prezentul apel pârâta Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – AAAS (fostă AVAS), dezvoltand urmatoarele critici: 

Hotarerea pronuntata de catre instanta de fond este nelegala fiind pronuntata cu incalcarea flagranta a dispozitiilor Legii nr. 10/ 200, precum si cu incalcarea competentelor instituite de către aceasta lege speciala in sarcina Autoritatii pentru Administrarea Activelor Statului.

In principal, hotărârea atacata, așa cum a fost pronunțata de către instanța de fond, este imposibil de pus in executare, atâta vreme cat AAAS, potrivit competentelor stabilite de către legiuitor in sarcina sa, nu poate acorda in mod direct despăgubiri către persoanele îndreptățite, astfel cum sunt acestea definite de legea speciala.

Astfel, AAAS in soluționarea notificărilor formulate in temeiul Legii nr. 10/2001 R, are competenta doar de a emite decizii ce conțin propunerea de acordare a masurilor compensatorii prin puncte/masuri reparatorii si sa înainteze aceste decizii către entitatea competenta in emiterea Deciziei finale prin care sunt acordate efectiv masurile compensatorii/reparatorii (ANRP). Fata de aceste aspecte, raportat la dispozițiile exprese ale legii speciale, AAAS nu are competenta de a acorda efectiv masuri compensatorii/despăgubiri sau alte bunuri in compensare, concluzie ce duce la imposibilitatea legala de a pune in aplicare hotărârea instanței de fond, astfel cum a fost pronunțata .

Fata de acest aspect,  hotărârea instanței de fond este nelegala instituind o obligație de acordare masuri compensatorii in sarcina AAAS, obligație care excede cadrului legal in materie si competentelor instituite de către legiuitor in sarcina AAAS.

Mai mult decât atât,  prin pronunțarea hotărârii atacate instanța de fond a depășit cadrul procesual si legal cu care a fost investita, de către reclamanți, acordând acestora mai mult decât au cerut ceea ce nu a fost cerut.

 In al doilea rand, se invoca  faptul ca Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (denumita in continuare AAAS) in mod temeinic si legal a dispus prin Decizia contestata privind propunerea de acordare de masurii reparatorii sub forma de despagubiri banesti, in suma de 1.620.293.079 lei corespunzator celor 66.695 actiuni detinute de autoarea petentilor la fosta societate Anonima Romana intreprinderile EMSinaia.

Valorea masurilor reparatorii ce urmeaza a fi acordate reclamantelor nu poate fi stabilita decat prin raportare la dispozitiile art. 31 din Legea nr.10/2001, singura modalitate de calcul a acestei valori este cea prevazuta de dispozitiile acestui articol din legea speciala. 

In mod eronat instanța de fond reținut ca baza de calcul valoarea activului net la 11.06.1948,  deoarece asa cum se cunoaște acesta este un "bilanț" intermediar fiind incheiat la jumatatea anului inaintea nationalizarii, si nu reprezinta oglinda fidela a situatiei societatii. Aceasta a fost si ratiunea legiuitorului atunci cand in cuprinsul legii si al normelor de aplicare a acesteia a introdus sintagma bilantul contabil aferent ultimului exercitiu financiar.

La stabilirea si recalcularea valorii actiunilor nu poate fi utilizat bilantul contabil la 11.06.1948, deoarece:

Conform prevederilor arte 31.6.1. din Legea nr. 10/2001, prin sintagma "ultimul bilant contabil" se intelege bilantul contabil aferent ultimului exercitiu financiar, incheiat inaintea preluarii, prezentat de notificator, in conditiile in care acesta face dovada ca nu-exista un alt bilant contabil ulterior celui prezentat, iar conform prevederilor arte 31.6.9, "in functie de anul incheierii ultimului bilant contabil prezentat, activul net se actualizeaza astfel: pentru ultimul bilant contabil incheiat la data de 31 decembrie 1947, activul net se actualizeaza conform Ordinului Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 pana la data de 14 februarie 2001, iar din februarie 2001 pana la data stabilirii masurilor reparatorii se actualizeaza cu indicii de inflatie comunicati de institutul National de Statistica; pentru ultimul bilant contabil incheiat in anii anteriori anului 1947, valoarea activului net se actualizeaza, pe de o parte, utilizandu-se coeficientii de recalculare din anexa nr. 1 la Legea nr. 303/1947 si, pe de alta parte, incepand cu anul 1948 se continua actualizarea conform Ordinului Bancii Nationale a Romaniei nr. 312001, iar din luna februarie 2001 pana la data stabilirii masurilor reparatorii se actualizeaza cu indicii de inflatie comunicati de Institutul National de Statistica" .

In textul legii nu exista nici o referire la bilantul contabil incheiat la data de 11 iunie 1948.

Conform art.6 din Legea nr. 119/11.06.1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere si de transporturi, "prin efectul naționalizării întreprinderile trec în proprietatea Statului cu fondul de comerţ şi cu toate obligaţiunile contractate în vederea exploatării lor; întreprinderile sub forma de societate sau asociaţiuni îşi păstrează patrimoniul, așa precum el va reieşi din bilanţul încheiat în vederea predării către noua conducere desemnată de Stat în urma naționalizării... ". faţă de acest aspect solicită instanței să constate ca bilanțul încheiat la 11 iunie 1948 este bilanţul încheiat în vederea predării si nu reprezintă bilanțul contabil aferent ultimului exercițiu-financiar.

 Calculul activului net s-a efectuat in baza bilantului incheiat la 31.12.1946, cu respectarea prevederilor art. 31.6.4 si 31.6.9 din Normele Metodologice de aplicare unitara a Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989, adoptate prin HG 250/07.03.2007.

Art. 31.6.9 din Normele Metodologice mentionate mai sus prevede" in funcție de anul incheierii ultimului bilant contabil prezentat, activul net se actualizează astfel.... Pentru bilanturile contabile încheiate in anul 1946 se utilizează indicele la luna decembrie 1946" (preluat din anexa l la Legea 303/1947) Acest indice este 1.000 lei = 1,74 lei. Astfel comisia interna de evaluare a AAAS a aplicat acest indice la valoarea activului net contabil calculate la 31.12.1946.

Prin utilizarea bilantului contabil la 31.12.1946 la "Întreprinderile EC" SAR Sinaia, in calcului masurilor compensatorii, Comisia de Evaluare a AAAS a respectat întocmai prevederile legale, intrucat a utilizat singurul document existent la dosarul notificarii cu ajutorul căruia a se putea efectua calcului activului net contabil conform art. 31.6.9 pct.b, alin (4) , bilanțul scriptic de la 11.06.1948 invocat de reclamanti, nefigurand in contextul art. 31. 6. 9 din Normele Metodologice de Aplicare a Legii nr. 10/2001.

Actualizarea valorii acțiunilor s-a făcut cu aplicarea prevederilor art. 49 din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, de modificare a alineatului nr. (4) al art. 31 din Legea nr.10/2001 republicata potrivit căruia actualizarea se face pana la data de 14.02.2001.

Referitor la numărul de actiuni (500.000 actiuni) aferent capitalului social, utilizat de Comisia de Evaluare a AAAS in calculul masurilor compensatorii, din lecturarea Procesului - Verbal al Adunării generale Extraordinare a acționarilor din 15 aprilie 1948 rezulta ca cele 474.006 acțiuni se refera la acțiunile deținute de cei 11 acționari prezenți la aceea adunare generala. In acest Proces Verbal se precizează "faţă de prezenta in adunare a 11 acționari, reprezentând lei vechi 4.740.060.000 din capitalul de lei vechi 5.000.000.000 lei - președintele constata adunarea legal constituita, cu dreptul de a lua hotărâri valabile" Deci, capitalul social total al Întreprinderilor EM era de 5.000.000.000. lei. Din calcul rezulta ca valoarea nominala a unei acțiuni este 10.000 lei, astfel capitalul social de 5.000.000.000. Iei cuprinde 500.000 acțiuni (la valoarea nominala de 10.000 lei).

Fata de toate aceste aspecte, sa se  constate ca valoarea unei acțiuni rezultata din calcul este corecta.

Astfel, in soluționarea dosarului administrativ s-au avut in vedere prevederile legale in vigoare la momentul soluționării (art.31 din legea nr. 10/2001 așa cum a fost acesta modificat prin art.49 (alin.4) din legea nr.165/2013.

Apelanta critica si obligarea sa la plata sumei de 1.100 lei reprezentând cheltuieli de judecata, atâta timp cat in prezenta cauza Autoritatea pentru Administrarea  Activelor Statului nu poate fi acuzata de pasivitate, instituția a uzat de toate prerogativele legale, depunând eforturi susținute in vederea soluționării notificării petenților reclamanți.

In drept, invoca dispozițiile art. 466 si urm N. C. proc. civ., si ale Legii nr. 10/2001R, Legea nr. 165/2013, precum si celelalte dispoziții legale menționate în text.

Soluționând  apelul declarat, Curtea constată următoarele:

Curtea apreciază ca fiind fondate  prima categorie de critici formulate de apelantă.

Astfel, prin sentința apelată, astfel cum a fost redactat dispozitivul, a fost stabilită obligația pârâtului să emită o decizie de acordare a măsurilor compensatorii, ceea ce sugereaza ca insasi apelanta parata ar fi cea care urmeaza a acorda aceste masuri reparatorii.

Or, în contextul Legii nr. 10/2001 și al Legii nr. 165/2013, apelanta, ca unitate investită cu soluționarea notificării în prima fază administrativă reglementată, nu acordă niciodată măsurile compensatorii persoanelor îndreptățite, ci doar propune  acordarea acestor măsuri  către următoarea instituție  competentă să soluționeze notificarea în cea de a doua fază a procedurii  administrative, anume Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

Într-adevăr,  redactarea folosită de către tribunal sugerează că însăși pârâta din prezenta cauză trebuie să acorde măsurile compensatorii, iar nu doar să le propună, ceea ce ar constitui, într-adevăr, o depășire a limitelor cererii de chemare în judecată, întrucât reclamanții înșiși, in acord cu dispozitiile legale,  au solicitat obligarea pârâtei să emită decizie cu propunere de acordare a măsurilor reparatorii.

Curtea are in vedere si faptul ca o hotarare judecatoreasca produce efecte asa cum a fost pronuntata, iar nu prin interpretarea ei ulterioara in acord cu dispozitiile legale care erau aplicabile la momentul pronuntarii.

Pentru aceste motive, în baza art. 480  Cod procedură civilă,  va fi admis apelul sub acest aspect, va fi schimbată în parte sentinţa apelată, în sensul că  va fi obligată pârâta să emită decizie cu propunere de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent în sumă de  12.935.104 RON, reprezentând valoarea unui număr de 66.695 acţiuni, actualizată până în aprilie 2015, asa cum aceasta valoare a rezultat din raportul de expertiza efectuat in fata tribunalului.

Curtea respinge însă cea de a doua categorie  de critici formulată de apelantă referitoare la  modalitatea de stabilire a valorii actualizate a acțiunilor prin raportare la bilanțul din 11.06.1948, urmand sa pastreze soluția tribunalului  sub acest aspect.

Astfel, conform art. 31 alin. 4 din Legea nr. 10/ 2001 ”(4) Recalcularea valorii acţiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanţ contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naţională a României prin Ordinul nr. 3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001 şi a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăţilor pe acţiuni, în cazul în care bilanţul este anterior acesteia. Recalcularea se face până la data de 14 februarie 2001.”

 Iar conform art. 31.6.1 din Normele Metodologice de aplicare a  acestei legi, adoptate prin HG nr. 150/2007 ”În sensul prezentelor norme metodologice, prin sintagma ultimul bilanţ contabil se înţelege bilanţul contabil aferent ultimului exerciţiu financiar, încheiat înaintea preluării, prezentat de notificator, în condiţiile în care acesta face dovada că nu există un alt bilanţ contabil ulterior celui prezentat. ”

 Așadar, legea face trimitere la  bilanțul contabil aferent ultimului exercițiu financiar încheiat înaintea preluării.

Este adevărat  că legea nu face referire la bilanțul încheiat la 11 iunie 1948, dar aceasta nu înseamnă că în măsura în care acesta este  ultimul bilanț contabil anterior preluării, raportarea nu trebuie făcută la acesta.

Se remarcă faptul că  legea face referire la ”ultimul bilanţ contabil” si la  ”bilanţul contabil aferent ultimului exerciţiu financiar, încheiat înaintea preluării”,  iar nu la bilantul contabil aferent ultimului an fiscal sau la ultimul an fiscal anterior preluarii. Totodata, trebuie avut in vedere ca exercițiul financiar poate reprezenta și o unitate de timp mai mică decât un  an fiscal, in raport cu situatia infiintarii/ incetarii societatii in discutie, anume in anul nasterii persoanei juridice exercitiul fiscal nu coincide cu anul fiscal, ci incepe la data inceperii existentei acestei persoane jurice, dupa cum in anul incetarii unei persoane juridice, de asemenea, exercitiul financiar se incheie odata cu aceasta incetare, deci nu in mod neaparat la data de 31 decembrie. 

Împrejurarea că acest bilanț contabil a fost încheiat tocmai în vederea predării societății către statul comunist, în vederea aplicării Legii nr. 119/1946, nu semnifică faptul că acesta nu reprezintă un bilanț contabil aferent ultimului exercițiu financiar în contextul  Legii nr. 10/2001. Nu există nici un argument de logică simplă în acest sens și cu atât mai mult nu există un argument de logică juridică sau un argument de text, de vreme ce acesta reprezinta ultimul bilant contabil incheiat anterior predarii societatii.

De altfel,  ratiunea legiuitorului a fost luarea in considerare a bilantului care redă cel mai exact situația financiară a societății la momentul preluării, iar in acest spirit acest bilant contabil din data de 11.06.1948 reflecta cel mai exact elementele patrimoniale ale societatii la data nationalizarii. Luarea în calcul a bilantului contabil incheiat anterior s-ar indeparta nu numai de litera legii, dar si ratiunea acesteia. Nu trebuie sa fie data nicio semnificatie in contextul aplicarii legii faptului ca bilantul din 11.06.1948 reflecta, ca in prezenta cauza, o situatie financiara mai buna decat cea existenta la data de 31.12.1946, caci, in egala masura situatia putea fi total opusa, anume intre 1946 si 1948 societatea sa fi suferit un declin,  ceea ce nu putea semnifica nici atunci raportarea la un bilant incheiat intr-o perioada de mai mare prosperitate a societatii. 

Așadar, Curtea constată că nu există nici un argument de logică comună sau juridică,  după cum nu există nici un argument de text, pentru a lua în calcul bilanțul contabil din 1946  și a fi înlăturat cel încheiat exact la momentul naționalizării și care redă cel mai exact imaginea situației financiare a societății naționalizate.

Curtea constată și că  apelanta nu critică sub aspectul calculului efectiv făcut prin expertiza administrată în fața tribunalului prin raportare la  bilanțul din 1948, ci critică, așa cum am arătat, doar raportarea la acest bilanț.

In ce priveste actuala forma a textului art. 31 alin. 4 din Legea nr. 10/ 2001, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 165/ 2013, forma actuala a textului sfarsindu-se prin mentiunea ca actualizarea se face pana la data de 14.02.2001, Curtea constata ca, asa cum foarte corect a retinut tribunalul, prin decizia pronuntata de Curtea Constitutionala nr. 189/ 2014 a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate invocata cu privire la aceasta modificare a legii, dar cu motivarea esentiala ca interpretarea corecta a textului nu este aceea ca aceasta dispozitie nou introdusa ar limita actualizarea pana la data de 14.02.2001, ci interpretarea corecta este ca actualizarea urmeaza sa se faca in continuare ( asa cum se facea si sub imperiul textului in forma initiala ), pana la data stabilirii propriu-zise a valorii recalculate a actiunilor, in baza indicelui de inflatie. Asadar, respingerea exceptiei de neconstitutionalitate s-a facut in mod esential in logica faptului ca interpretarea corecta a textului este ca ”şi după intrarea în vigoare a textului de lege criticat, cuprins în Legea nr. 165/2013, care a completat art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, modul de calcul al despăgubirilor acordate persoanelor îndreptăţite în condiţiile art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, rămâne neschimbat, respectiv se utilizează acelaşi coeficient de actualizare a valorii leului pentru perioada 11 iunie 1948- 14 februarie 2001, precum şi indicele de inflaţie aferent perioadei 2001 - până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii.”

Curtea respinge și criticile  referitoare la obligarea intimatei  la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 1.100 lei,  văzând că din perspectiva art.  453 cod procedură civilă apelanta apare ca fiind în culpă procesuală  și, deci, datoare să achite cheltuielile de judecată părții adverse,  fiind fără relevanță lipsa de pasivitate din partea apelantei.

In baza aceluiasi text, Curtea va obliga pe apelantă la 50 lei cheltuieli de judecată în apel către intimatele reclamante, reprezentand parte din onorariul de avocat suportat de acestea ( in suma de 100 lei ), avand in vedere admiterea in parte a criticilor apelantei.

Domenii speta

Spete similare