Plangere contravenţională

DOSAR NR. ../253/2016

Operator de date cu caracter personal nr. 5381

R O M Â N I A

JUDECATORIA MACIN JUDETUL TULCEA

SENTINTA  CIVILA  NR. 73

Sedinta publica din 10 februarie 2017

Instanta constituita din:

Presedinte: G.M.F.

Grefier: N.S.V.

S-a luat în examinare actiunea civila având ca obiect plângere contraventionala formulata de petentul N.M., CNP ...în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, str. Spitalului nr.2, jud. Tulcea, CIF 4321488.

Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc în sedinta publica din 26 ianuarie 2017, fiind consemnate în încheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, când instanta având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronuntarea la data de 10 februarie 2017, când în aceeasi compunere a hotarât urmatoarele:

I N S T A N T A :

Asupra procesului civil de fata,

Prin plângerea formulata si înregistrata la aceasta instanta sub nr. ../253/2016 din 25.07.2016, petentul N.M. a solicitat anularea procesului-verbal de contraventie seria PTLX nr. 023882/12.07.2016, încheiat de Inspectoratul Judetean de Politie Tulcea si exonerarea de la plata amenzii contraventionale ce i-a fost aplicata.

Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine în fapt urmatoarele:

Prin procesul-verbal de constatarea a contraventiei seria PTLX nr. 023882/12.07.2016 petentului i-a fost aplicata o amenda contraventionala în suma de 1125 lei pentru savârsirea contraventiei prev. de art. 121 alin.1 din R.A. a  O.U.G. 195/2002. 

În fapt, s-a retinut ca în data de 12.07.2016, orele 11:04, în localitatea Isaccea, jud. Tulcea petentul a fost surprins de aparatul radar Autovision HDD TL17, montat pe autospeciala cu nr. de înmatriculare MAI - ..., pe în timp ce conducea autoturismul marca VW cu  nr. de înmatriculare GL 01 ...  cu viteza de 104 Km/h. 

Prin plângerea de fata petentul a solicitat anularea procesului verbal ce i-a fost încheiat, pe motiv ca nu a circulat cu viteza retinuta. De asemenea a mentionat ca în procesul-verbal lipseste semnatura unui martor si nu este indicat locul savârsirii faptei contraventionale, fiind încalcate prevederile art. 16 din OG nr. 2/2001. 

Intimatul a depus la dosar întâmpinare în care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiata si mentinerea procesului-verbal de contraventie ca temeinic si legal.

 Întâmpinarea a fost însotita de raportul agentului de politie care a încheiat procesul verbal de contraventie, copia buletinului de verificare metrologica a aparatului radar cu care  s-a efectuat masurarea vitezei, BBSC-02.01-1699/12.04.2016, atestatul de operator radar nr. 53899/9.07.2012  vizat pe anul 2016 al  agentului constatator, care atesta faptul ca acesta este autorizat  sa desfasoare astfel de activitati, precum si CD-ul continând înregistrarea de catre aparatul radar a autoturismului condus de petent, înscrisurile solicitate aflându-se la dosar la filele 16 - 22.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat, instanta retine ca acesta a fost încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absoluta ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce priveste motivele de nelegalitate ale  procesului-verbal de contraventie constând în faptul  ca acesta a fost încheiat în lipsa vreunui martor  si fara a fi indicat locul savârsirii faptei contraventionale, instanta retine  ca acestea sunt  neîntemeiate, întrucât:

O.G. nr. 2/2001 nu sanctioneaza încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului sau când acesta refuza sa-l semneze, permitând potrivit art. 19 alin.1 ca acesta sa fie încheiat si în aceste situatii. Desi art. 19 alin.1 precizeaza ca în situatia în care contravenientul nu se afla de fata sau refuza sa semneze, aceasta împrejurare trebuie confirmata de un martor care semneaza procesul-verbal, alineatul 3 al aceluiasi articol  da posibilitatea agentului constatator sa încheie procesulu-verbal chiar si în lipsa unui martor mentionând ca "în lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod".

Or, în speta de fata procesul-verbal a fost încheiat în prezenta contravenientului, acesta  procedând la semnarea lui astfel ca nu este necesara prezenta vreunui martor.

De asemenea, instanta retine ca si sustinerea petentului în sensul ca procesul-verbal de contraventie nu cuprinde mentiunea locului savârsirii faptei contraventionale, este  nefondata câta vreme, din continutul procesului-verbal rezulta ca locul faptei este localitatea Isaccea, într-adevar, fara a fi mentionata strada ci doar  DN22E87.

Chiar daca aceste prevederi nu ar fi fost respectate, lipsa acestor mentiuni nu conduce automat la anularea procesului-verbal de contraventie, fiind în prezenta unei nulitati relative si nu a unei nulitati absolute.

 Rationamentul pentru care  instanta apreciaza ca  suntem în prezenta unei nulitati relative rezulta din împrejurarea ca articolul  17 din acelasi act normativ invocat stipuleaza expres si limitativ cazurile de nulitate absoluta, dupa cum urmeaza:

Lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savârsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constata si din oficiu".

Or, pentru ca  nulitatea relativa sa conduca  la anularea procesului-verbal, trebuie ca  cel care contesta sa dovedeasca ca prin  aceasta a suferit o vatamare  ce nu poate fi  înlaturata decât prin anularea procesului-verbal, ceea ce nu este cazul însa în speta de fata, contestatorul nedovedindu-si eventuala vatamare, el putând contesta procesul-verbal ce i-a fost încheiat, cum de altfel a si facut prin plângerea de fata.

Sub aspectul temeiniciei, instanta retine ca desi O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, din economia textului -art. 34- rezulta ca procesul-verbal contraventional face dovada deplina a situatiei de fapt si a încadrarii în drept pâna la proba contrara.

Instanta are în vedere dispozitiile Ordinului Biroului Român  de Metrologie Legala nr. 187/2009 privind aprobarea Normei de Metrologie Legala NML 021-05 conform carora utilizarea cinemometrelor trebuie sa fie efectuata de catre operatori calificati, cinemometrele trebuie sa fie verificate metrologic, iar înregistrarile efectuate cu ajutorul cinemometrelor trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele: data si ora la care a fost efectuata masurarea; valoarea vitezei masurate; sensul de deplasare a autovehiculului; viteza retinuta si  imaginea autovehiculului, din care sa poata fi pus în evidenta numarul de înmatriculare al acestuia.

Vazând aceste dispozitii legale, instanta constata ca, în cauza, au fost respectate cerintele prescrise de Norma de Metrologie Legala NML 021-05 iar înregistrarea autoturismului contestatorului are forta probanta si constituie mijloc de proba în acceptiunea legii.

Din înscrisurile depuse rezulta ca aparatul radar utilizat era verificat în termenul de valabilitate iar agentul de politie era autorizat a utiliza aparatura radar si a actionat  în timp ce se afla în exercitarea atributiilor de serviciu.

 Din CD-ul aflat la dosar (fila 18), rezulta cu claritate autoturismul condus de petent, numarul de înmatriculare si viteza de deplasare, dar si  fara urma de îndoiala împrejurarea ca autoturismul surprins de aparatul radar circula în interiorul localitatii,  aspecte ce concorda întru-totul cu situatia de fapt retinuta în procesul verbal de contraventie.

Referitor la vitezele maxime admise, acestea sunt prevazute de art. 49 din O.U.G. nr. 195/2002 rep.: pe drumurile expres sau pe cele nationale europene (E) - 100 km/h; în localitati - 50 km/h. Aceasta din urma limita de viteza ar fi trebuit sa fie respectata de contestator, având în vedere ca a fost surprins de aparatul radar în interiorul localitatii.

Fata de jurisprudenta Curtii EDO, instanta considera ca, într-adevar, prin asimilarea procedurii contraventionale celei penale, "acuzatul" beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, statuata de art. 6 din Conventia EDO, dar asa cum prezumtia de veridicitate si legalitate a procesului-verbal de contraventie nu are caracter absolut, nici cea a nevinovatiei nu are acest caracter. Aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului în materia prezumtiilor poate fi privita doar din perspectiva nuantata a invocarii sarcinii probatiunii, în raport de modalitatea în care a fost întocmit procesul-verbal de contraventie,  instanta europeana, prin jurisprudenta sa, permitând  valorificarea prezumtiilor, însa în limite rezonabile.

 În masura în care organul constatator a dovedit prin probe ca fapta ilicita retinuta în sarcina contestatorului a fost savârsita de catre acesta, nu mai opereaza în beneficiul contestatorului prezumtia de nevinovatie, în vreme ce prezumtia de veridicitate a procesului-verbal poate fi invocata.

Astfel, conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza în toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, în masura în care statul respecta limite rezonabile, având în vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, hotarârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forta probanta a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, putându-se reglementa importanta fiecarui mijloc de proba, însa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni v. Franta, hotarârea din 7 septembrie 1999).

În analiza principiului proportionalitatii, trebuie observat ca dispozitiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfasurarii fluente si în siguranta a circulatiei pe drumurile publice, precum si ocrotirea vietii, integritatii corporale si a sanatatii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protectia drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietatii publice si private. 

Persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii între scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramâne nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel v. România, hotarârea din 4 octombrie 2007).

Prin urmare, procesul verbal de contraventie se bucura de prezumtia relativa de veridicitate si autenticitate, care nu contravine prevederilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului, în masura în care instanta de judecata îi asigura contravenientului conditiile specifice de exercitare a dreptului de acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil, în sensul dreptului european.

În lumina acestor principii, instanta constata ca savârsirea faptelor retinuta în sarcina petentului  a fost constatata atât prin propriile simturi ale organelor de politie, cât si prin mijlocul tehnic omologat si verificat metrologic, potrivit dispozitiilor art. 6 pct. 20 din OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, acesta fiind dispozitivul destinat masurarii vitezei (aparatul radar), a carui documentatie a fost depusa la dosar.

Or, în litigiul dedus judecatii, între procesul-verbal de contraventie si documentele depuse de intimata exista o legatura indisolubila, în sensul ca acesta se coroboreaza, pentru mai sus motivele aratate.

Prin urmare, având în vedere dispozitiile legale evocate si situatia de fapt retinuta, instanta apreciaza ca probele administrate nu au fost de natura sa rastoarne prezumtia de veridicitate si legalitate a procesului-verbal de contraventie contestat, ci, dimpotriva, ca acestea conduc la concluzia retinerii vinovatiei contestatorului în savârsirea contraventiei pentru care a fost sanctionat.

De asemenea, instanta are în vedere prevederile art. 5 alin.5 din OG nr.2/2001 potrivit carora sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite, apreciind ca în speta de fata aceste dispozitii  nu au fost încalcate, sanctiunea amenzii contraventionale în suma de 1125 lei aplicata petentului  fiind proportionala cu gradul de pericol social al faptei savârsite de acesta, în conditiile în care acesta a depasit cu 54 Km/h limita maxima legala de viteza.

Pentru aceste motive, instanta urmeaza sa mentina dispozitiile procesului-verbal si, în consecinta, sa respinga plângerea contraventionala formulata, ca neîntemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T A R A S T E :

Respinge plângerea contraventionala formulata de petentul N.M., .... jud. Galati în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN TULCEA, cu sediul în mun. Tulcea, str. Spitalului, nr.2, jud. Tulcea, CIF  4....

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se depune la Judecatoria Macin.

Pronuntata în sedinta publica, astazi, 10 februarie 2017.

 PRESEDINTE, GREFIER,

G.M.F.N.S.V.

Red/tehnored GMF

Ex.2/15.02.2017

Domenii speta

Spete similare