Domeniu. Drept administrativ Litigiu privind achiziţiile publice

Domeniu. Drept administrativ

Litigiu privind achiziţiile publice

- Legea nr. 98/2016, art. 158

Obligativitatea prezentării doar a anumitor documente în dovedirea calităţii unor materiale şi produse exclude posibilitatea prezentării de către ofertant şi acceptării de către autoritate a unor documente echivalente, cu încălcarea art. 158 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.

(Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal – decizia civilă nr. 3846 din data de 5.10.2017)

ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR BUCUREŞTI, în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura de atribuire prin „licitaţie deschisă", online, a contractului de achiziţie publică de lucrări având ca obiect "Proiectare şi execuţie semnalizare rutieră orizontală şi verticală pe străzile aflate în Municipiul Bucureşti" coduri CPV 45233221-4 - Lucrări de marcaj rutier (Rev.2) 38571000-8 - Limitatoare de viteză (Rev.2) 45233290-8 - Instalare de indicatoare rutiere (Rev.2) 45233294-6 - Instalare de semnalizatoare rutiere (Rev.2) 71322500-6 - Servicii de proiectare tehnica pentru infrastructura de transport (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunţului de participare nr. 175051/04.05.2017.

 Termenul limită pentru primirea ofertelor a fost modificat prin anunţul de tip erată nr. 107701/04.07.2017, fiind stabilit pentru data de 12.07.2017.

Criteriul de atribuire stabilit în cauză este „preţul cel mai scăzut" şi valoarea estimată a contractului, fără TVA, este 119.930.516,8 RON.

Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 19056/16.05.2017, S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. a contestat documentaţia de atribuire, emisă de autoritatea contractantă ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR BUCUREŞTI, în cadrul procedurii şi a solicitat anularea adresei nr. 12637 din data de 11.05.2017, prin care notificarea prealabilă a fost respinsă, obligarea autorităţii contractante să remedieze actul administrativ atacat, să adopte măsurile de remediere solicitate în sensul eliminării din cuprinsul documentaţiei de atribuire a acelor cerinţe restrictive care sunt de natură să restrângă în mod nejustificat concurenţa, pentru toate tipurile de marcaje, respectiv a acelor cerinţe care prevăd că este obligatorie prezentarea de documente în dovedirea calităţii materialelor şi produselor constând în: "agrementul tehnic pentru produse termoplastice pentru marcaj rutier [...]"; "rapoarte de încercare, buletine de testare emise de laboratoare autorizate pentru efectuarea acestor încercări, care demonstrează performanţele [...]".

Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr.19147/17.05.2017, S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERA S.R.L. a contestat documentaţia de atribuire, emisă de autoritatea contractantă ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR BUCUREŞTI, în cadrul procedurii respectiv răspunsul autorităţii contractante nr. 12841/12.05.2017 la notificarea prealabilă nr. 0448/09.05.2017, răspunsul autorităţii contractante nr. 2638/11.05.2017 şi clarificarea din oficiu nr. 12611/11.05.2017, solicitând admiterea contestaţiei, modificarea documentaţiei de atribuire (caiet de sarcini şi fişa de date) cu privire la mai multe aspecte.

Prin decizia nr. 1795/C2/1603, 1630, 1649, 1721, 1760, 1766, 1812, 1857, 2242 din 18.07.2017, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins ca nefondată contestaţia formulată de S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. în contradictoriu cu autoritatea contractantă ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR BUCUREŞTI.

În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a admis contestaţia depusă de S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. şi a obligat autoritatea contractantă la modificarea/completarea documentaţiei de atribuire cu respectarea celor din motivare şi a dispoziţiilor legale în materie, în termen de 15 zile de la data primirii prezentei.

A dispus ca, în cadrul aceluiaşi termen modificările/completările să fie aduse la cunoştinţa operatorilor economici prin publicarea în SEAP. Totodată, a dispus ca autoritatea contractantă să stabilească un nou termen de depunere şi de deschidere a ofertelor care să asigure depunerea unor oferte corespunzătoare.

În temeiul art. 26 alin. (8) din Legea nr. 101/2016, Consiliul a luat act de renunţarea la contestaţiile formulate de S.C. VESTA INVESTMENT S.R.L.

Împotriva acestei decizii au formulat plângeri S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. şi S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L..

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub nr. 5695/2/2017, petenta S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. a chemat în judecată intimata Administraţia Străzilor Bucureşti, solicitând instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, să anuleze decizia C.N.S.C. nr. 1795/C2/1603, 1630, 1649, 1721, 1760, 1766, 1812, 1857, 2242 din 18.07.2017, cu consecinţa admiterii contestaţiei astfel cum a fost formulată.

În finalul plângerii, a solicitat admiterea acesteia, anularea deciziei C.N.S.C. şi adoptarea următoarelor măsuri de remediere, care să conţină: "eliminarea cerinţelor privind agrementele tehnice, avizele tehnice, rapoartele de încercare, buletinele de testare", sau a certificatelor CE, pentru toate materialele şi produsele necesare execuţiei lucrărilor supuse prezentei proceduri, "fiind necesară doar prezentarea de fişe tehnice", ca şi documente echivalente.

În motivarea plângerii, a criticat conţinutul unor cerinţe ale documentației de atribuire, privind obligativitatea prezentării anumitor documente în dovedirea calităţii materialelor şi produselor ofertate:  "Agrementul tehnic pentru produse [...]"; " Rapoarte de încercare, buletine de testare emise de laboratoare autorizate pentru efectuarea acestor încercări, care demonstrează performanţele [...]".

 A arătat că modalitatea în care Autoritatea contractantă a formulat cerinţele de prezentare a documentelor care demonstrează îndeplinirea specificaţiilor tehnice ale produselor şi materialelor ofertate încalcă atât dispoziţiile incidente ale Legii nr. 98/2016, cât şi pe cele ale Directivei nr. 2014/24/UE pentru că nu sunt însoţite de menţiunea „prin echivalent".

Decizia C.N.S.C. încalcă în mod vădit dispoziţiile legale care impun autorităţilor contractante obligaţia de a accepta dovada îndeplinirii cerinţelor din documentaţia de atribuire prin prezentarea unor documente echivalente.

A arătat că autoritatea contractantă a impus prin documentaţia de atribuire cerinţe restrictive, stabilind obligaţia operatorilor economici să dovedească îndeplinirea performanţelor materialelor şi produselor solicitate prin prezentarea doar a anumitor tipuri de documente. Nicio referire la posibilitatea demonstrării "în echivalent" nu există, situaţie care contravine flagrant nu numai dispoziţiilor legale naţionale şi comunitare anterior indicate, ci şi practicii existente.

De vreme ce niciun fel de raţiuni ce ţin de caracteristicile intrinseci ale materialelor şi produselor de pus în operă nu impun dovedirea îndeplinirii cerinţelor tehnice doar prin anumite tipuri de documente, rezultă că opţiunea autorităţii contractante de a accepta doar anumite documente este exclusiv rezultatul arbitrariului şi nu a vreunor constrângeri legitime şi rezonabile, fapt dovedit de aceea că aceste condiţii nu au existat în cadrul procedurilor de atribuire similare desfăşurate de autoritatea contractantă în trecut.

Prin întâmpinare, intimata Administrația Străzilor a solicitat respingerea plângerii formulata de către S.C. Dumava Semnalizare S.R.L. ca nefondată si menţinerea Deciziei CNSC nr. 1795/C2/ 1603,1630, 1649, 1721, 1760, 1766, 1812, 1857, 2242 din data de 18.07.2017 ca legala si temeinica.

S.C. VESTA INVESTMENT S.R.L. a formulat cerere de intervenţie, solicitând introducerea sa în calitate de intervenient in dosarul nr. 5695/2/2017 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, având ca obiect plângerea împotriva deciziei nr. 1795/02/1603,1630,1649,1721,1760,1766,1812,1857,2242 din data de 18.07.2017, pronunţata de Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor.

A solicitat admiterea cererii de intervenţie, respingerea plângerii ca fiind lipsita de interes, in principal, iar in subsidiar, respingerea plângerii ca nefondată.

Prin plângerea conexă, petenta S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. a chemat în judecată intimatele ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR BUCUREŞTI, S.C. OMNIA VIA SIGNA S.R.L., S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L., S.C. VESTA INVESTMENT S.R.L., GEORGIOS MAIDIS&CO SNC, solicitând instanţei admiterea plângerii, modificarea în parte a deciziei, în sensul admiterii contestaţiei societăţii şi cu privire la punctele 4 b), 5 b), 7 şi 9 b).

A arătat că autoritatea contractanta a introdus prevederi nelegale in documentaţia de atribuire si in mod nelegal nu a dat curs notificării sale prealabile.

A formulat contestaţie la CNSC care a făcut obiectul dosarului nr. 1649/2017.

Acest dosar a fost conexat cu celelalte contestaţii formulate de alți ofertanţi in cadrul acestei proceduri.

In privinţa contestaţiei, considera decizia nr.828/C10/517, pronunţata la 19.04.2017 de Consiliul National de Soluţionare a Contestaţiilor doar parţial corecta.

Autoritatea contractantă a impus două condiţii limitative, capabile să împiedice accesul la procedura a unor terţe produse - condiţii de formă si de dimensiuni, nici una dintre ele neavând o explicaţie rezonabila din punct de vedere funcţional. Efectul acestor doua limitări este restrângerea drastică a numărului de produse ce pot fi ofertate si implicit blocarea accesului la procedura a unor ofertanţi cu produse echivalente.

In decizia sa, CNSC în mod eronat a reţinut ca stâlpii flexibili pentru delimitare si direcţionare sunt diferiţi de produsul descris normativ in SR EN 12899-3. Considera ca este vorba de o interpretare greşita a standardului.

La capitolul 4 Structuri metalice tip consola b) caietul de sarcini prevede: producătorul consolelor trebuie sa deţină si sa prezinte următoare/e certificări si avizări: - certificarea pentru asigurare calităţii in proiectarea, prelucrarea si asamblarea structurilor metalice conform normelor ISO 9001, ISO 14001.

La capitolul 5 Furnizare si montare ansamblu rutier consola cu indicatoare rutiere reflectorizante „Trecere pentru pietoni" echipate cu lămpi cu leduri, alimentate de la un panou fotovoltaic b) caietul de sarcini: Producătorul consolelor trebuie sa deţină si sa prezinte următoarele certificări si avizări: - certificarea pentru asigurare calităţii în proiectarea, prelucrarea si asamblarea structurilor metalice conform normelor ISO 9001, ISO 14001

In formularea actuală, această cerinţă este incorectă si abuzivă. Incorectă pentru că standardul ISO 9001 este un referenţial pentru procese de calitate, la fel cum ISO 14001 este un referenţial de proceduri de interacţiune cu mediul, nu de proceduri tehnologice specifice - cerința de a indică in certificare că ea se referă explicit la „proiectare, prelucrare si asamblarea structurilor metalice" este abuzivă, pentru că exclude accesul in procedură a oricui are un sistem de gestiune al calităţii la nivel de întreprindere, dar nu are in titlul certificatului sintagmă solicitată, chiar dacă are procese de calitate in manualul calităţii care acoperă si elementele indicate in cerinţă. Certificarea relativ la aceste standarde se face la nivel de companie (organizaţie), nu de produs sau grupe de produse. O companie care produce întreagă gamă de semnalizare rutieră si structurile suport aferente, care execută marcaje rutiere, care produce butoni reflectorizanţi si panouri antifonice, care instalează stâlpi de iluminat si care proiectează semnalizare rutieră si structuri specifice - pe scurt, cu o paletă largă de activităţi, nu va avea in titlul certificatului ISO 9001 (si respectiv ISO 14001) înșiruirea tuturor activităţilor pe care le desfăşoară si va fi descalificată din procedură, deși va avea pentru fiecare tip de activitate proceduri si procese de calitate specifice, ce fac parte din manualul calităţii.

Este demn de remarcat că însăși autoritatea contractantă, in documentul numit „Strategia de Contractare" aferentă procedurii de achiziţie publica in dezbatere, la punctul 7, arata ca cerinţele sale de certificare a calităţii la potenţialul furnizor se refera la obiectul principal al contractului, nu la un produs anume si in subsidiar este dispusă să accepte demonstrarea cu documente echivalente (proceduri, manuale de calitate, activitatea procedura etc., similare cu cele prevăzute drept condiţie pentru obţinerea unei certificări SR EN ISO 9001) a conformării la cerinţele de calitate.

Prin întâmpinare, intimata Administrația Străzilor a solicitat respingerea plângerii formulata de către S.C. Girod Semnalizare Rutiera S.R.L. ca nefondata si menţinerea deciziei CNSC nr. 1795/C2/1603, 1630, 1649, 1721, 1760, 1766, 1812, 1857, 2242 din data de 18.07.2017 ca legală si temeinică.

Prin întâmpinare, intimata S.C. VESTA INVESTMENT S.R.L. a solicitat respingerea plângerii ca fiind lipsita de interes, in principal, iar in subsidiar, ca nefondata, cu consecinţa menţinerii ca temeinica si legala a deciziei CNSC, in partea criticata de societatea petenta, având in vedere următoarele motive:

La termenul de judecată din 21.09.2017, Curtea a respins cererea de intervenţie formulată de S.C. VESTA INVESTMENT S.R.L. ca inadmisibilă.

Totodată, a respins excepţia lipsei de interes invocată de S.C. VESTA INVESTMENT S.R.L în ceea ce priveşte plângerea formulată de S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L.

Prin decizia nr. 3846 din data de 5.10.2017, Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal a admis în parte plângerea formulată de S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR BUCUREŞTI,.

A admis în parte plângerea S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. în contradictoriu cu intimatele ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR BUCUREŞTI, S.C. VESTA INVESTMENTS S.R.L., S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L.,  GEORGIOS MAIDIS & DCO. SNC şi S.C. OMNIA VIA SIGNA S.R.L.

A anulat în parte decizia C.N.S.C. nr. 1795/C2/1603, 1630, 1649, 1721, 1760, 1766, 1812, 1857, 2242/18.07.2017.

A obligat ADMINISTRAŢIA STRĂZILOR să adopte următoarele măsuri de remediere:

- adăugarea în cuprinsul documentaţiei a menţiunilor privind posibilitatea prezentării de documente echivalente în dovedirea calităţii materialelor şi produselor alternativ cu documentele impuse de autoritate;

- înlăturarea cerinţei din caietul de sarcini privind geometria şi limitele dimensiunilor laturilor suprafeţelor reflectorizante ale elementului reflectorizant catadioptru;

- înlăturarea cerinţei din caietul de sarcini - capitolul "Structura metalica tip consolă" - astfel cum a fost restrânsă de autoritatea contractantă prin răspunsul la clarificări, privind includerea în certificatele ISO 9001 şi ISO 14001 pentru ofertant a menţiunii referitoare la "asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice"

- înlăturarea cerinţei din caietul de sarcini - capitolul "Ansamblu rutier consolă cu indicatoare rutiere reflectorizante "trecere pentru pietoni" echipate cu lămpi cu leduri alimentate de la panou fotovoltaic" - astfel cum a fost restrânsă de autoritatea contractantă prin răspunsul la clarificări, privind includerea în certificatele ISO 9001 şi ISO 14001 pentru ofertant a menţiunii referitoare la "asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice".

A respins în rest plângerile conexe.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes în formularea plângerilor a reţinut următaorele:

Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi.”

Potrivit art. 4 din acelaşi act normativ: „(1) Pentru soluţionarea contestaţiei pe cale administrativ-jurisdicţională, persoana care se consideră vătămată se adresează Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, denumit în continuare Consiliu. (2) Persoana care se consideră vătămată se poate adresa Consiliului sau instanţei de judecată.”

Iar conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, „deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei pot fi atacate de către oricare dintre părţile cauzei, cu plângere la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 10 zile de la comunicare.”

În cauză, prin decizia pronunţată de către Consiliu, contestația formulată de S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. a fost respinsă.

Contestaţia formulată de S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. a fost admisă, fiind obligată autoritatea contractantă la „modificarea/completarea documentaţiei de atribuire cu respectarea celor din motivare şi a dispoziţiilor legale în materie”.

Consiliul a admis în totalitate sau în parte unele critici, în timp ce pe altele le-a respins ca neîntemeiate sau le-a considerat rămase fără obiect.

Având în vedere că, în cauză, contestaţia S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. a fost respinsă iar criticile contestatoarei S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. privind conţinutul documentaţiei de atribuire au fost admise numai în parte, acestea justifică un interes în promovarea plângerilor.

Aşadar, interesul promovării plângerilor împotriva deciziei Consiliului este determinat de respingerea, prin această decizie, a contestaţiei, sau a unora dintre criticile formulate prin contestaţie.

Pe de altă parte, Legea nr. 101/2016 nu condiționează posibilitatea formulării plângerii împotriva deciziei Consiliului, prin care s-au examinat cerinţe ale documentaţiei de atribuire, de nedepunerea unei oferte.

În plus, depunerea ofertei nu echivalează cu însuşirea tuturor cerinţelor documentaţiei de atribuire, o manifestare de voinţă în acest sens fiind exclusă prin chiar depunerea plângerilor.

În consecinţă, Curtea a respins excepţia lipsei de interes în promovarea plângerilor.

Referitor la plângerea formulată de S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L., Curtea a reţinut următaorele:

Petenta a arătat că, în cuprinsul caietului de sarcini s-a solicitat pentru toate tipurile de produse ofertate prezentarea următoarelor documente în dovedirea calităţii materialelor şi produselor constând în: (a) „Agrementul tehnic pentru (…)"; (b) "Rapoarte de încercare, buletine de testare emise de laboratoare autorizate pentru efectuarea acestor încercări, care demonstrează performanţele (…).

A arătat că nicio referire la posibilitatea demonstrării „în echivalent" nu există.

Prin decizia contestată, Consiliul a reţinut că societatea contestatoare a ales să nu indice, în concret, care sunt acele cerinţe ale caietului de sarcini, pentru care se solicită agrement tehnic, rapoarte de încercare, buletine de testare şi care în opinia acesteia ar fi apreciate ca fiind restrictive.

A mai reţinut Consiliul că nu i se poate solicita de către contestatoare să efectueze o cercetare in integrum a tuturor cerinţelor caietului de sarcini, fără să indice în concret, de ce, cu titlu de exemplu, în cazul marcajului rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald, cerinţele privind solicitarea de agrement tehnic, rapoarte de încercare/buletine de testare au drept consecinţă restricţionarea participării la procedură.

Curtea a reţinut că, prin însăşi decizia pronunţată, Consiliul a reţinut că a fost învestit cu o contestaţie îndreptată împotriva cerinţelor caietului de sarcini care prevăd că este obligatorie prezentarea următoarelor documente în dovedirea calităţii materialelor şi produselor constând în: a) agrementul tehnic pentru produse termoplastice pentru marcaj rutier (...), b) rapoarte de încercare, buletine de testare emise de laboratoare autorizate pentru efectuarea acestor încercări, care demonstrează performanţele (...).

Atât timp cât, din cuprinsul contestaţiei rezultă în mod explicit că aceasta priveşte toate cerinţele caietului de sarcini care prevăd obligativitatea prezentării agrementului tehnic, rapoartelor de încercare, buletinelor de testare, Curtea a constatat că nu se impunea prezentarea, în mod distinct, în cuprinsul contestaţiei, a fiecărei cerinţe, caietul de sarcini aflându-se în documentaţia depusă la Consiliu.

Totodată, în cauză nu se impunea prezentarea motivelor de nelegalitate pentru fiecare cerinţă în parte, întrucât motivele de nelegalitate invocate de către S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. priveau toate cerinţele caietului de sarcini care prevăd obligativitatea prezentării documentelor menţionate anterior.

Curtea a constatat că soluţionarea contestaţiei nu echivala cu un control efectuat din oficiu de către Consiliu, atât obiectul sesizării cât şi motivele de nelegalitate fiind clar indicate de către contestatoare.

Este adevărat că, prin contestaţia formulată, S.C. DUMAVA SEMNALIZARE S.R.L. a solicitat obligarea autorităţii contractante să remedieze actul administrativ atacat, să adopte măsurile de remediere solicitate în sensul eliminării din cuprinsul documentaţiei de atribuire a acelor cerinţe restrictive care sunt de natură să restrângă în mod nejustificat concurenţa, pentru toate tipurile de marcaje, respectiv a acelor cerinţe care prevăd că este obligatorie prezentarea documentelor sus-menţionate.

Însă, din analiza motivelor contestaţiei rezultă în mod explicit că măsurile de remediere solicitate privesc acceptarea şi a altor dovezi echivalente şi a altor mijloace de probă adecvate.

Astfel, în cuprinsul motivării contestaţiei se arată că scopul urmărit prin promovarea contestaţiei este acela de a determina autoritatea contractantă să elimine cerinţele care prevăd că este obligatorie prezentarea unor anumite tipuri de documente în dovedirea calităţii materialelor şi produselor ce formează obiectul procedurii, pentru toate tipurile de marcaje menţionate în cuprinsul documentaţiei de atribuire, iar nu numai pentru marcajele tactile.

Contestaţia cuprinde motivarea în fapt şi în drept pe care se întemeiază, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016.

Prin urmare, Curtea nu a reţinut aprecierea Consiliului în sensul că societatea contestatoare a încercat o motivare în concret prin intermediul notelor scrise.

Curtea a constatat că, în cauză, sunt aplicabile textele de lege invocate de către petentă.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a organizării concursurilor de soluţii sunt: a) nediscriminarea; b) tratamentul egal; c) recunoaşterea reciprocă; d) transparenţa; e) proporţionalitatea; f) asumarea răspunderii.”

Iar în conformitate cu dispoziţiile art. 156 din acelaşi act normativ: „(1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: a) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, inclusiv caracteristici de mediu, cu condiţia ca parametrii să fie suficient de precişi pentru a permite ofertanţilor să determine obiectul contractului şi autorităţile contractante să atribuie contractul; b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale; d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele "sau echivalent". (4) În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. b), aceasta nu respinge o ofertă pe motiv că lucrările, produsele sau serviciile oferite nu sunt conforme cu specificaţiile tehnice la care se face trimitere, dacă ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, că soluţiile propuse îndeplinesc într-un mod echivalent cerinţele definite prin specificaţiile tehnice. (5) În cazul în care autoritatea contractantă stabileşte specificaţiile tehnice potrivit dispoziţiilor alin. (1) lit. a), aceasta nu respinge o ofertă pentru lucrări, produse sau servicii care sunt conforme cu un standard naţional care transpune un standard european, cu un agrement tehnic european, cu o specificaţie tehnică comună, cu un standard internaţional sau cu un sistem de referinţă tehnic elaborat de un organism european de standardizare, dacă aceste specificaţii vizează cerinţele de performanţe sau cerinţele funcţionale stabilite de autoritatea contractantă. (6) În cazul prevăzut la alin. (5), ofertantul demonstrează în oferta sa, prin orice mijloace adecvate, inclusiv cele prevăzute la art. 158, că lucrările, produsele sau serviciile conforme standardului satisfac cerinţele de performanţă sau cerinţele funcţionale stabilite de autoritatea contractantă.

Conform art. 158 din acelaşi act normativ: „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici să furnizeze un raport de încercare eliberat de un organism de evaluare a conformităţii sau un certificat emis de un astfel de organism drept mijloc de probă care să ateste conformitatea produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei cu cerinţele sau criteriile stabilite prin specificaţiile tehnice, factorii de evaluare sau condiţiile de executare a contractului. (2) În cazul prevăzut la alin. (1) în care autoritatea contractantă solicită prezentarea unor certificate emise de un anumit organism de evaluare a conformităţii, aceasta acceptă şi certificate echivalente emise de alte organisme de evaluare a conformităţii. (3) În sensul alin. (1) şi (2), un organism de evaluare a conformităţii este un organism care efectuează activităţi de evaluare a conformităţii, inclusiv etalonare, încercare, certificare şi inspecţie, acreditat în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 de stabilire a cerinţelor de acreditare şi de supraveghere a pieţei în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 339/93.”

Prin caietul de sarcini s-a specificat că este obligatorie prezentarea în dovedirea calităţii unor materiale şi produse a următoarelor documente: fişa tehnică; agrementul tehnic (...); rapoarte de încercare, buletine de testare emise de laboratoare autorizate pentru efectuarea acestor încercări, care demonstrează performanţele (...).

Obligativitatea prezentării doar a anumitor documente în dovedirea calităţii unor materiale şi produse exclude posibilitatea prezentării de către ofertant şi acceptării de către autoritate a unor documente echivalente, cu încălcarea art. 158 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.

Solicitarea anumitor documente poate avea drept consecinţă restricţionarea participării la procedură în condiţiile în care, prin modalitatea de formulare, o astfel de solicitare împiedică ofertantul să probeze, prin documente echivalente, conformitatea produselor care fac obiectul achiziţiei cu cerinţele stabilite prin specificaţiile tehnice.

Autoritatea contractantă a invocat, iar Consiliul a reţinut incidenţa art. 9 şi 11 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, art. 12 alin. (1) lit. a) şi b) din H.G. nr. 622/2004 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, art. 3, art. 9 şi art. 27 din H.G. nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, Anexa 5 – Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee şi echipamente noi în construcţii din 21.11.1997, art. 1, art. 4, art. 11, art. 13 din Regulamentul nr. 305/2011 de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcţii şi de abrogare a Directivei nr. 89/106/CEE a Consiliului.

Consiliul a reţinut că, prin raportare la textele legale invocate, societatea contestatoare nu a demonstrat că solicitarea anumitor documente are drept consecinţă restricţionarea participării la procedură.

Curtea a constatat însă că normele sus-menţionate nu exclud posibilitatea prezentării unor documente echivalente pentru dovedirea calităţii materialelor şi produselor ce fac obiectul caietului de sarcini.

Contrar celor reţinute de Consiliu, contestatoarea nu avea obligaţia indicării unor alte documente de conformitate prin care ar putea fi certificată îndeplinirea condiţiilor tehnice sau a numărului operatorilor economici care deţin documentele solicitate, aceasta criticând excluderea, prin cerinţele caietului de sarcini, a posibilităţii prezentării unor documente echivalente.

Consiliul nu a fost învestit însă cu verificarea echivalenţei între documentele solicitate prin caietul de sarcini şi alte documente care să fi fost propuse de către contestatoare şi respinse de către autoritate, ci cu verificarea susţinerilor contestatoarei privind caracterul restrictiv al unei solicitări cuprinse în caietul de sarcini privind dovedirea calităţii unor materialelor şi produse.

Prin plângere, petenta a solicitat anularea deciziei şi admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată şi, totodată, anularea deciziei şi adoptarea următoarelor măsuri de remediere, care să conţină: "eliminarea cerinţelor privind agrementele tehnice, avizele tehnice, rapoartele de încercare, buletinele de testare", sau a certificatelor CE, pentru toate materialele şi produsele necesare execuţiei lucrărilor supuse prezentei proceduri, "fiind necesară doar prezentarea de fişe tehnice", ca şi documente echivalente.

Curtea a reţinut, pe de-o parte, că prin contestaţie petenta nu a solicitat adăugarea menţiunii privind „necesitatea prezentării doar a unor fişe tehnice”.

Potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, „în calea de atac a plângerii (…). (…) nu se pot schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul contestaţiei şi nici nu se pot formula pretenţii noi”.

Pe de altă parte, adăugarea menţiunii privind obligativitatea prezentării unui anumit document, cu excluderea posibilităţii de a prezenta documente echivalente ar avea acelaşi efect de restricţionare a participării la procedură ca şi solicitările criticate.

Referitor la plângerea formulată de S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L., Curtea a reţinut următoarele:

În ceea ce priveşte soluţia Consiliului asupra contestaţiei GIROD privind capitolul din caietul de sarcini referitor la furnizarea şi montarea plăcuţelor reflectorizante cu catadioptrii pentru pasaje şi parapeţi din beton:

Intimata S.C. VESTA INVESTMENTS S.R.L. a susţinut că, prin contestaţie, petenta a solicitat eliminarea paragrafelor cu rol descriptiv cu privire la modul de construire, număr de componente, etc. a plăcuţelor reflectorizante cu catadioptrii şi păstrarea numai a cerinţelor legate de culoare şi suprafaţa reflectorizantă echivalentă.

A arătat că, prin plângere a fost formulată o pretenţie nouă, solicitându-se eliminarea restricţiilor privind geometria suprafeţei reflectorizante a catadioptrului şi limitele de dimensiuni ale laturilor şi în subsidiar, eventuala înlocuire a lor cu o plajă de valori pentru aria totală a suprafeţei reflectorizante.

Curtea a constatat că doar pretenţia având caracter subsidiar este nouă.

Astfel, paragrafele cu rol descriptiv cu privire la modul de construire, număr de componente, etc. a plăcuţelor reflectorizante cu catadioptrii includ paragrafele conţinând restricţii privind geometria suprafeţei reflectorizante a catadioptrului şi limitele de dimensiuni ale laturilor.

Doar solicitarea subsidiară, de înlocuire a acestor paragrafe cu o plajă de valori pentru aria totală a suprafeţei reflectorizante este nouă, neputând fi avută în vedere de către instanţă, prin raportare la dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Curtea a reţinut că, potrivit cerinţelor caietului de sarcini, plăcuţa reflectorizantă trebuie să fie formată din următoarele părţi componente: - element reflectorizant de tip catadioptru, de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile: lungime între 120-150 mm şi lăţime între 60-80 mm, realizat din material plastic de culoare roşie sau albă; - suport pentru fixarea plăcuţei pe peretele pasajelor sau pe parapetul de beton.

Conform art. 155 din Legea nr. 98/2016: „(1) Specificaţiile tehnice sunt stabilite prin documentaţia de atribuire şi definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea, serviciul sau produsele care fac obiectul achiziţiei. (…). (6) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.”

Prin notificarea prealabilă, S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. a solicitat eliminarea paragrafelor cu rol descriptiv cu privire la modul de construire, număr de componente, etc. a plăcuţelor reflectorizante cu catadioptrii şi păstrarea numai a cerinţelor legate de culoare şi suprafaţa reflectorizantă echivalentă.

Prin răspunsul la notificare, autoritatea contractantă i-a comunicat societăţii că nu se elimină cerinţa, astfel încât nu va adopta măsuri de remediere.

Prin punctul de vedere la contestaţie, autoritatea contractantă a arătat că descrierea nu este excesivă, ci s-a solicitat doar respectarea unei forme geometrice şi a unui număr minim de componente, astfel încât să fie asigurată funcţionalitatea produsului.

Prin întâmpinare, autoritatea contractantă a arătat că s-a solicitat doar respectarea unei forme geometrice cu anumite dimensiuni şi a unui număr minim de componente, astfel încât să fie asigurată funcţionalitatea produsului, respectând astfel cerinţele obligatorii pe care trebuie să le conţină un caiet de sarcini, în aşa manieră încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante şi nu operatorilor economici.

Consiliul a apreciat că nu sunt în măsură să restrângă concurenţa cerinţele privind forma geometrică şi dimensiunile plăcuţelor reflectorizante, acestea fiind în măsură să asigure funcţionalitatea produsului.

Curtea a constatat că aceste cerinţe reprezintă un obstacol pentru concurenţă, fiind de natură să împiedice participarea la procedură a unor operatori economici care ar putea propune prin ofertă plăcuţe reflectorizante cu altă formă geometrică sau alte dimensiuni ale laturilor suprafeţelor reflectorizante funcţional echivalente.

Articolul 155 din Legea nr. 98/2016 impune ca specificaţiile tehnice să nu aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici.

În cauză, restricţia nu a fost justificată, autoritatea contractantă afirmând doar că aceasta asigură funcţionalitatea produsului.

Or, din examinarea elementelor de probă furnizate de părţi şi a susţinerilor acestora nu rezultă motivele concrete pentru care un produs cu o altă geometrie sau alte dimensiuni decât cele solicitate prin caietul de sarcini, ce ar putea fi ofertat, nu ar fi funcţional în prezenta cauză.

Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 155 din Legea nr. 98/2016 se impune adoptarea de către autoritatea contractantă a unei măsuri de remediere în sensul înlăturării cerinţei din caietul de sarcini privind geometria şi limitele dimensiunilor laturilor suprafeţelor reflectorizante ale elementului reflectorizant catadioptru.

În ceea ce priveşte soluţia Consiliului asupra contestaţiei GIROD privind capitolul din caietul de sarcini referitor la furnizarea şi montarea stâlpilor flexibili pentru delimitare şi direcţionare:

Curtea a reţinut că, prin caietul de sarcini, în cadrul capitolului „Furnizare si montare stâlpi flexibili pentru delimitare si direcţionare” s-a impus următoarea cerinţă: „Ofertantul/producătorul trebuie să prezinte certificat de conformitate CE/certificat de constanţă a performanţei şi declaraţie de performanţă sau agrement tehnic şi aviz tehnic pentru stâlpi flexibili, emise de instituţiile abilitate, valabile la data depunerii ofertei.”

În cuprinsul capitolului sus-menţionat se precizează că „stâlpii flexibili pentru delimitare şi direcţionare se utilizează pentru separarea sensurilor sau benzilor de circulaţie, delimitarea culoarelor de acces in zonele cu restricţii, semnalizarea unor obstacole în carosabil, etc. Stâlpul flexibil trebuie confecţionat din material plastic sau cauciuc de culoare galbenă sau portocalie, cu înălţimea de 700-800mm şi diametrul de minim 70mm."

Prin contestaţie, S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. a solicitat, în esenţă, impunerea demonstrării conformităţii cu SR EN 12899-3.

Curtea a reţinut că în mod corect, prin decizie, Consiliul a constatat că standardul SR EN 12899-3 se aplică doar stâlpilor de dirijare pentru balizajul permanent şi dispozitivelor reflectorizante, la art. 3.1 din cuprinsul standardului fiind definit stâlpul de dirijare ca fiind stâlp amplasat la marginea părţii carosabile, cu scopul de a indica direcţia drumului şi/sau de a avertiza asupra unui pericol în timpul zilei.

Astfel cum rezultă explicit din cuprinsul standardului 12899-3 depus la dosarul cauzei, acesta priveşte stâlpii de dirijare pentru balizajul permanent şi dispozitivele reflectorizante.

Potrivit art. 1 din standardul SR EN 12899, partea 3 a EN 12899 precizează cerinţele pentru stâlpii de dirijare noi şi pentru dispozitivele reflectorizante noi ca produse separate sau combinate împreună pentru a fi utilizate în zonele de circulaţie rutieră.

Iar conform definiţiei prevăzute la art. 3.1., stâlpul de dirijare reprezintă stâlpul amplasat la marginea părţii carosabile, cu scopul de a indica direcţia drumului şi/sau de a avertiza asupra unui pericol în timpul zilei.

Cerinţa caietului de sarcini priveşte stâlpii flexibili pentru delimitare si direcţionare utilizaţi pentru separarea sensurilor sau benzilor de circulaţie, delimitarea culoarelor de acces in zonele cu restricţii, semnalizarea unor obstacole în carosabil, etc.

Prin urmare, în mod just, prin raportare la conţinutul cerinţei, Consiliul a apreciat că nu este aplicabil standardul invocat de către petentă, nefiind în prezenţa unei interpretări greşite a acestuia.

Împrejurarea că unele organisme au încadrat produsul în raport de standardul SR EN 12899-3 este irelevantă, întrucât o astfel de încadrare nu limitează posibilitatea Consiliului sau a instanţei de a verifica aplicabilitatea standardului invocat prin raportare la prevederile acestuia.

Incidenţa acestuia se stabileşte prin raportare la conţinutul prevederilor sale iar nu la împrejurarea că în cazul altor produse similare aflate deja pe piaţă s-a solicitat dovedirea conformităţii cu SR EN 12899-3.

Prin urmare, criticile petentei sunt neîntemeiate.

În ceea ce priveşte soluţia Consiliului asupra contestaţiei GIROD privind capitolul "Structura metalica tip consolă" din caietul de sarcini în care se solicită deţinerea şi prezentarea de către producătorul consolelor a următoarelor certificări şi avize: certificarea pentru asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice conform normelor ISO 9001, ISO 14001:

Curtea a reţinut că, prin caietul de sarcini, în cadrul capitolului „Structuri metalice tip consolă” s-a impus următoarea cerinţă: producătorul stâlpilor în consolă trebuie să deţină şi să prezinte următoarele certificări şi avizări: certificarea pentru asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice conform normelor ISO 9001, ISO 14001.

Prin notificarea prealabilă, S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. a solicitat renunţarea la cerinţa privind certificările ISO 9001, ISO 14001 în formulările limitative actuale şi înlocuirea cu cerinţa: „ofertantul trebuie să aibă implementat un sistem de gestiune al calităţii certificat cf. ISO 9001 şi (…) un sistem de gestiune al impactului cu mediu certificat ISO 14001”.

Prin răspunsul la notificare, autoritatea contractantă a precizat că se renunţă la prezentarea certificatelor ISO 9001 şi ISO 14001 în privinţa produselor livrate pentru furnizori şi că se menţine cerinţa certificatelor ISO 9001 şi ISO 14001 pentru ofertant.

Consiliul a apreciat că au rămas fără obiect criticile contestatoarei.

Consiliul nu a reţinut susţinerile contestatoarei referitoare la faptul că autoritatea contractantă nu a precizat că nu trebuie prezentate certificatele ISO pentru „asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice” întrucât autoritatea contractantă a evidenţiat că acestea sunt doar în sarcina ofertantului.

Curtea a constatat că, în răspunsul la notificare, autoritatea contractantă a precizat că se menţine cerinţa prezentării certificatelor pentru ofertant, fără a mai face însă vreo referire la domeniul de aplicabilitate menţionat în cuprinsul cerinţei.

Prin urmare, în mod just a susţinut petenta că autoritatea contractantă nu a clarificat domeniul de aplicare al certificatelor, Curtea neputând reţine constatarea Consiliului privind rămânerea fără obiect a criticilor contestatoarei.

ISO 9001 reprezintă un standard internațional ce conține criterii pentru documentarea, implementarea şi certificarea unui sistem de management al calității în cadrul unei organizaţii.

Emiterea certificatului semnifică recunoaşterea de către un organism abilitat a faptului că sistemul de management al calității implementat într-o organizaţie îndeplineşte cerinţele standardului respectiv.

ISO 14001 este un standard privind  managementul sistemelor de mediu şi are ca obiectiv minimizarea impactului negativ asupra mediului şi îmbunătățirea performanţei de mediu.

Prin urmare, sunt întemeiate susţinerile petentei în sensul că se realizează certificarea la nivel de companie (organizaţie) iar nu la nivel de produs sau grupe de produse.

Curtea a constatat că, potrivit documentului emis de autoritatea contractantă, intitulat „Strategia de Contractare aferentă procedurii având ca obiect Proiectare şi execuţie semnalizare rutieră orizontală şi verticală pe străzile aflate în Municipiul Bucureşti”, pct. 7: 1. Operatorul economic va face dovada că are implementat şi menţine un sistem de management al calităţii conform cerinţelor standardului SR EN ISO 9001:2008 sau echivalent pentru activitatea principală ce face obiectul acordului cadru. Prezentarea oricărui document prin care se susţine cerinţa, de exemplu: un certificat emis de un organism de certificare sau alte documente care probează în mod concludent îndeplinirea cerinţei precum proceduri/manuale de calitate, (…) similare cu cele prevăzute drept condiţie pentru obţinerea unui certificat SR EN ISO 9001, valabil la data prezentării acestora. 2. Operatorul economic va face dovada că are implementat şi menţine un sistem de management al calităţii conform cerinţelor standardului SR EN ISO 14001 sau echivalent pentru componenta de execuţie a lucrărilor ce fac obiectul acordului cadru. Prezentarea oricărui document prin care se susţine cerinţa, de exemplu: certificat emis de un organism de certificare sau alte documente care probează în mod concludent îndeplinirea cerinţei, cum ar fi o certificare EMAS sau o activitate procedurată într-un mod similar cu cel prevăzut drept condiţie pentru obţinerea unei certificări SR EN ISO 14001, valabil la data prezentării acestora.

În cadrul procedurii având ca obiect „Proiectare şi execuţie semnalizare rutieră orizontală şi verticală pe străzile aflate în Municipiul Bucureşti” livrarea consolelor nu reprezintă activitatea principală a acordului cadru.

În plus, conform Strategiei aferente procedurii, autoritatea contractantă a acceptat prezentarea oricăror documente care probează în mod concludent îndeplinirea cerinţei precum proceduri/manuale de calitate, (…) similare cu cele prevăzute drept condiţie pentru obţinerea unui certificat SR EN ISO 9001.

De asemenea, potrivit aceluiaşi document, autoritatea contractantă a acceptat prezentarea oricăror documente echivalente care probează în mod concludent îndeplinirea cerinţei într-un mod similar cu cel prevăzut drept condiţie pentru obţinerea unei certificări SR EN ISO 14001.

În ceea ce priveşte soluţia Consiliului asupra contestaţiei GIROD privind capitolul - Furnizare şi montare ansamblu rutier consolă cu indicatoare rutiere reflectorizante „Trecere pentru pietoni” echipate cu lămpi cu leduri, alimentate de la un panou fotovoltaic - din caietul de sarcini în care se solicită deţinerea şi prezentarea de către producătorul/ofertantul stâlpilor în consolă a următoarelor certificări şi avize: certificarea pentru asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice conform normelor ISO 9001, ISO 14001:

Curtea s reţinut că, prin caietul de sarcini, în cadrul capitolului „- Furnizare şi montare ansamblu rutier consolă cu indicatoare rutiere reflectorizante „Trecere pentru pietoni” echipate cu lămpi cu leduri, alimentate de la un panou fotovoltaic - s-a impus următoarea cerinţă: Ofertantul/producătorul stâlpilor în consolă trebuie să deţină şi să prezinte următoarele certificări şi avizări: certificarea pentru asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice conform normelor ISO 9001, ISO 14001.

Prin notificarea prealabilă, S.C. GIROD SEMNALIZARE RUTIERĂ S.R.L. a solicitat renunţarea la cerinţa privind certificările ISO 9001, ISO 14001 în formulările limitative actuale şi înlocuirea cu cerinţa: „ofertantul trebuie să aibă implementat un sistem de gestiune al calităţii certificat cf. ISO 9001 şi (…) un sistem de gestiune al impactului cu mediu certificat ISO 14001”.

Prin răspunsul la notificare, autoritatea contractantă a precizat că se renunţă la prezentarea certificatelor ISO 9001 şi ISO 14001 în privinţa produselor livrate pentru furnizori şi se menţine cerinţa certificatelor ISO 9001 şi ISO 14001 pentru ofertant.

Consiliul a apreciat şi în acest caz că au rămas fără obiect criticile contestatoarei.

Este adevărat că proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice se realizează de către producător.

Curtea a constatat însă că, iniţial, cerinţa prevedea ca atât ofertantul cât şi producătorul să deţină certificarea pentru asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice conform normelor ISO 9001, ISO 14001.

Eliminarea cerinţei pentru producător nu atrage înlăturarea cerinţei depunerii certificatelor pentru asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice în cazul ofertantului.

Astfel cum s-a menţionat anterior, standardul ISO 9001 priveşte certificarea  unui sistem de management al calității în cadrul unei organizaţii iar standardul ISO 14001 se referă la managemetul sistemelor de mediu, certificarea realizându-se la nivel de organizaţie nu la nivel de produse.

Pe de altă parte, autoritatea contractantă, prin documentul intitulat „Strategia de Contractare aferentă procedurii având ca obiect Proiectare şi execuţie semnalizare rutieră orizontală şi verticală pe străzile aflate în Municipiul Bucureşti” a acceptat prezentarea altor documente care probează în mod concludent îndeplinirea cerinţelor, într-un mod similar cu cel prevăzut drept condiţie pentru obţinerea certificărilor ISO 9001 şi ISO 14001.

În consecinţă, impunerea depunerii certificatelor pentru asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice este de natură să restrângă în mod nejustificat concurenţa.

Prin urmare, se impune înlăturarea de către autoritatea contractantă a cerinţei din caietul de sarcini - capitolul "Structura metalica tip consolă" - astfel cum a fost restrânsă, privind includerea în certificatele ISO 9001 şi ISO 14001 pentru ofertant a menţiunii referitoare la "asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice".

Totodată, se impune înlăturarea cerinţei din caietul de sarcini - capitolul "Ansamblu rutier consolă cu indicatoare rutiere reflectorizante "trecere pentru pietoni" echipate cu lămpi cu leduri alimentate de la panou fotovoltaic" - astfel cum a fost restrânsă, privind includerea în certificatele ISO 9001 şi ISO 14001 pentru ofertant a menţiunii referitoare la "asigurarea calităţii în proiectarea, prelucrarea şi asamblarea structurilor metalice".

Având în vedere aceste considerente, Curtea, în baza art. 34 alin. (1) lit. c) şi d) din Legea nr. 101/2016, a admis în parte plângerile conexe.

Împotriva acestei decizii a formulat plângere Compania Naţionala de Investiţii S.A., înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. 5474/2/2017 la data de 17.07.2017, solicitând admiterea plângerii, cu consecinţa respingerii contestaţiei ca neîntemeiată.

În motivare, petenta a învederat, în esenţă, faptul că în urma solicitărilor de clarificări intimata contestatoare a corectat propunerea financiară depusă iniţial, de la 3.035.420 lei la 2.944.410 lei, sens în care corectarea propunerii financiare a condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire şi declararea ofertei neconformă.

Văzând dispoziţiile art. 134 alin. 7 din HG nr. 395/2016, rezultă că nu poate fi schimbat clasamentul ofertanţilor participanţi la procedură şi se poate observa că aceste prevederi nu au fost avute în vedere de Consiliu la pronunţarea deciziei, în sensul că respectivul clasament s-a modificat astfel: S.C. ÎNTREPRINDERE MONTAJ S.R.L. a ofertat valoarea de 2.994.985,27 lei fără TVA, iar preţul ofertat de S.C. ACSA S.A., în urma refacerii propunerii financiare, este de 2.944.410 lei fără TVA.

În cadrul acestui dosar, intimata nu a formulat întâmpinare.

Împotriva aceleiaşi decizii s-a mai înregistrat pe rolul prezentei instanţe aceeaşi plângere formulată de Compania Naţionala de Investiţii S.A., în cadrul dosarului nr. 5510/2/2017 la data de 18.07.2017.

În cadrul acestui din urmă dosar, la data de 02.08.2017 intimata S.C. ACSA S.A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca fiind neîntemeiată si menţinerea deciziei nr. 1639/C4/1930 din 03.07.2017 ca fiind temeinica si legala.

La termenul de judecată din 10.08.2017, în temeiul disp. art. 97 şi art. 107 din Hotărârea CSM nr. 1375/2015, Curtea a dispus reunirea dosarului nr. 5510/2/2017 la dosarul nr. 5474/2/2017, fiind vorba de aceeaşi plângere care a fost expediată instanţei prin e-mail, respectiv prin poştă, din eroare fiind constituite două dosare diferite, şi soluţionarea sub numărul mai mic, respectiv 5474/2/2017.

Prin decizia civilă nr. 3145/10.08.2017, Curtea de Apel București, Secţia a VIII-a Contencios administrativ şi fiscal a respins plângerea ca nefondată.

A constatat că un prim motiv de respingere a plângerii petentei ca neîntemeiată este reprezentat de împrejurarea necontestării tuturor argumentelor pentru care Consiliul a admis contestaţia cu care a fost învestit, dispunând anularea raportului procedurii nr. 18362/15.05.2017 şi a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii aferente, respectiv reevaluarea ofertei prezentate de către Asocierea S.C. ACSA S.A. / S.C. LUCATEAM PROIECT S.R.L.

Domenii speta

Spete similare