Acţiune în răspundere patrimonială

Prin cererea formulată la data de 14.03.2017, de către reclamanta C.N.P.P. S.A. şi înregistrată cu nr. 1237/110/2017 aceasta a chemat în judecată în calitate de pârâtă pe C.M. pentru a fi obligată la plata sumei de 39.850 lei, plus dobânda legala aferenta, calculata in funcţie de dobânda de referinţa a BNR, de la data cauzării prejudiciului 20.10.2016 şi pana la data efectuării plaţii în mod efectiv şi la plata sumei de 377,08 lei, ce reprezintă taxele poştale care au fost plătite de către expeditor, precum şi la plata sumei de 5638,61 lei, reprezentând penalităţi de 0,05 % calculate conform art.7 alin. 17 lit. A din NOC. S-a mai solicitat şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecată, potrivit dispoziţiilor art. 453 Cod. pr. civ.

În motivarea acţiunii se arată de către reclamantă că pârâta a fost angajată la C.N. P.R. S.A. ocupând funcţia de factor poştal la O.P. N.B., din cadrul OJP Bacău şi că, prin nerespectarea atribuţiilor de serviciu privind achitarea mandatelor de alocaţii de stat pentru copii şi a mandatelor de pensii, şi-a însuşit c/valoarea acestora, prejudiciind unitatea cu suma de 39.850 lei . Urmare a verificării prin sondaj a modului de achitare a mandatelor de alocaţii de stat pentru copii şi mandate de pensii s-a constatat ca factorul poştal C.M. achitase fără respectarea instrucţiunilor un număr de 390 mandate alocaţii şi 6 mandate de pensii, semnând în locul titularilor de mandate şi însuşindu-şi sumele pe o perioada de 23 de luni, aşa cum rezultă din Procesul Verbal nr. 328/9882/20.10.2016, anexat cererii de chemare în judecată.

Contra/valoarea mandatelor însuşite de către salariata C.M. au fost restituite expeditorului, AJPIS Bacău şi CJP Bacău cu OP13004-13009 /29.11.2016, potrivit borderoului de plaţi din data de 29.11.2016.

Tot prin semnarea în locul titularilor a 6 mandate de pensii salariata, şi-a însuşit c/valoarea acestora în perioada iunie 2016 - septembrie 2016. În timpul controlului, pensia destinatarului P.I. a fost achitată pe bază de proces verbal destinatarului, iar sumele reprezentând c/valoarea celor 390 mandate alocaţii şi c/valoarea celor 4 mandate de pensii au fost virate în contul expeditorului, C.P., destinatarii acestor mandate nefiind găsiţi la domiciliu.

În urma verificărilor efectuate s-a constat că pârâta C.M. şi-a încălcat atribuţiile ce ii reveneau conform fişei postului şi a art. 165 - 173 şi art. 358 din instrucţiunea de mandate interne, coroborat cu art. 14 si 15 din Convenţia încheiata între C.N. P.R. şi C.P., înscriind date de legitimare fictive şi semnând în locul destinatarilor de mandate, însuşindu-şi suma de 39.850 lei.

Reclamanta consideră ca pârâta este vinovată de producerea prejudiciului şi, potrivit art. 254 Codul Muncii, salariaţii răspund patrimonial în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. În cauza sunt întrunite condiţiile de fond ale răspunderii patrimoniale respectiv: calitatea de salariat a pârâtei C.M., existenta unui contract de munca valabil încheiat, fapta ilicita a salariatului, raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu şi vinovăţia autorului faptei.

Potrivit art. 1357 Cod Civil " Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu intenţie sau din culpa este obligat să îl repare. Autorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă", şi coroborat cu dispoziţiile art. 1381 Cod Civil (1) " Orice prejudiciu da dreptul la reparaţie. (2) Dreptul la reparaţie se naşte din ziua cauzării prejudiciului.."rezulta faptul ca, pârâta trebuie obligată la repararea prejudiciului cauzat unităţii noastre de la data săvârşirii (20.10.2016).

Pentru sumele corespunzătoare mandatelor achitate neinstrucţional, însuşite şi folosite în scopuri personale, potrivit art.7 alin. 17 lit. A din NOC NR. 101/2701/30.06.2014, s-au calculat în sarcina salariatei C.M., penalităţi de 0,05% , în valoare totala de 5638,61 lei.

Concluzionând, reclamanta a solicitat ca instanţa să admită cererea de chemare în judecată şi să fie obligată pârâta la plata sumei de 40227,08 lei ( compusa din 39.850 lei + 377,08 lei reprezentând taxele poştale ) plus dobânda aferentă, calculata funcţie de dobânda de referinţă a BNR, de la data de cauzării prejudiciului 20.10.2016 şi până la data efectuării plaţii în mod efectiv, obligarea la plata sumei de 5638,61 lei, reprezentând penalităţi de 0,05 %, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

În drept acţiunea este întemeiată pe dispoziţiile art. 254 si art. 268 alin. 1 lit.c) din Codul Muncii şi art. art.1357 Cod Civil, art. 1381 Cod Civil şi art.1535 C. Civ.

În dovedire s-as solicitat proba cu înscrisuri şi orice altă probă pertinentă ce ar rezulta din dezbateri.

La dosar reclamanta a depus înscrisurile de la filele 8-28.

Potrivit art. 270 din Codul muncii litigiile de muncă sunt scutite de plata taxei de timbru.

Pârâta C.M. nu a formulat întâmpinare însă s-a prezentat la termenul din 06.09.2017 şi a arătat că recunoaşte paguba reţinută în sarcina sa de către reclamantă.

Analizând actele depuse la dosar instanţa reţine următoarele:

Pârâta C.M. a fost a fost angajată la C.N.P.R. S.A. ocupând funcţia de factor poştal la O.P. N.B., din cadrul OJP Bacău (contract de muncă din 06.09.2004 filele 8-9), fiind concediată disciplinar urmare a prejudiciului creat prin însuşirea contravalorii a 390 mandate alocaţii şi 6 mandate de pensii, semnând în locul titularilor de mandate şi însuşindu-şi sumele pe o perioada de 23 de luni, aşa cum rezultă din Procesul Verbal nr. 328/9882/20.10.2016 (filele 21-25).

În exercitarea atribuţiunilor de serviciu pârâta a creat reclamantei un prejudiciu în sumă de 39.850 lei, reprezentând contravaloarea a 390 mandate alocaţii şi 4 mandate de pensii, pârâta plătind direct lui P.I. 2 pensii. De asemenea reclamanta a suportat şi costul taxelor poştale în sumă de 377,08 lei (filele 42-45).

Pârâta a recunoscut prejudiciul, fiind prezentă în faţa instanţei la termenul din 06.09.2017.

Reclamanta a restituit contravaloarea celor 390 mandate alocaţii, la data de 29.11.2016, către AJPIS şi către CJP Bacău contravaloarea celor 4 pensii (fila 27), lui P.I. pârâta plătind suma datorată personal, aşa cum reclamanta a arătat prin cererea de chemare în judecată.

Potrivit art. 254 din Codul muncii salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale de pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor.

În cazul daunelor-interese moratorii (adică a dobânzilor stabilite pentru întârzierea în executarea unei obligaţii în bani sau evaluabile în bani, ori a penalităţilor stabilite pentru întârzierea executării), legea acordă dreptul creditorului de a cere debitorului întocmai cuantumul acestora, aşa cum a fost convenit, fără a fi obligat să dovedească vreun prejudiciu şi, mai mult, chiar exclude expres posibilitatea debitorului de a face dovada că prejudiciul este mai mic decât cel stabilit de părţi prin clauza penală (art. 1.535 alin. 1).

 Potrivit art. 1530 din Noul cod civil, aplicabile în speţă „daunele-interese ce sunt debite creditorului cuprind în genere pierderea ce a suferit şi beneficiul de care a fost lipsit …” iar potrivit art.1088 şi 1535, alin. (1) din aceleaşi acte normative: la obligaţiile care au de obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerţ, de fidejusiune şi societate.

Evident, în materia relaţiilor de muncă, legată indisolubil de incidenţa unei răspunderi contractuale, prezintă relevanţă doar dobânda penalizatoare (daună moratorie), definită ca fiind dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti pentru neîndeplinirea obligaţiei respective, după scadenţă.

Astfel, referitor la dobânda solicitată, instanţa va avea în vedere că potrivit art. 1, alin. (3) din OG 13/2011 dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşti din momentul creării, respectiv a restituirii către AJPIS şi CJP a sumelor respective, este dobânda penalizatoare, art. 3, alin. (2) din acelaşi act normativ statuând că rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, la care se adaugă 4 puncte procentuale.

Deşi reclamanta a mai solicitat şi obligarea pârâtei la plata unor penalităţi de 0,05 % , potrivit art. 17 alin. 17 lit. A din NOC nr. 101/2701/30.06.2014 instanţa nu a putut analiza oportunitatea aplicării acestora în condiţiile în care, deşi s-a pus în vedere reclamantei să le depună la dosar aceasta a depus numai extras (filele 39-41dosar). Astfel, instanţa nu poate aprecia dacă NOC nr. 101/2701/30.06.2014 au fost legal aprobate şi dacă salariata avea cunoştinţă de acestea, respectiv dacă îi erau opozabile. Pentru a fi opozabil salariaţilor, este necesar şi obligatoriu ca angajatorul să asigure publicitatea sau să facă dovada faptului că NOC i s-a adus la cunoştinţă şi salariatei C.M.. Odată cu luarea la cunoştinţă a NOC, dispoziţiile acestuia ar putea produce efecte faţă de salariat şi ambele părţi, angajator şi salariaţi având obligaţia legală de a i respecta toate prevederile.

Cod de procedură civil consacră principiul actori incumbit probaţio (proba incumbă reclamantului), dar şi pe acela că probele sunt indispensabile procesului judiciar - idem est non esse et non probări (a nu fi sau a nu fi probat este totuna), mai ales că potrivit art. 272 din Codul Muncii sarcina probelor în conflictele de muncă revine angajatorului, acesta fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare.

Instanţa va avea în vedere că prejudiciul s-a creat, C.N. P.R. S.A., din data în care au fost restituite către AJPIS şi CJP sumele aferente mandatelor însuşite de pârâtă respectiv de la 29.11.2016, data de 20.10.2016 fiind data constatării faptului că pârâta nu achitat în mod legal mandatele respective.

 Faţă de cele mai sus arătate, instanţa va admite în parte acţiunea formulată de către reclamanta C.N.P.P. S.A. şi va obliga pârâta să-i plătească acesteia suma de 39.850 lei, reprezentând contravaloare prejudiciu şi dobânda legală penalizatoare pentru aceasta, începând cu 29.11.2016 şi până la achitarea integrală a sumei.

De asemenea instanţa va obligă pârâta să-i plătească reclamantei suma de 377,08 lei, reprezentând taxe poştale şi va respinge ca nefondată cererea privind obligarea penalităţilor de 0,05%.

Deşi prin acţiune au fost solicitate cheltuieli de judecată, la dosar nu au fost depuse dovezi privind suportarea unor cheltuieli cu acest titlu astfel că instanţa nu va putea admite cheltuieli care nu au fost dovedite.

Domenii speta

Spete similare