Liberare condiţionată

Decizie 237 din 08.12.2016


Prin s.p. nr.1364/17.10.2016 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 16.037/180/2016 s-a dispus :

Respinge propunerea Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Bacău, privind pe condamnata A.E.

În temeiul art. 587 alin. 2 C. proc. pen. fixează un termen de 3 luni calculat începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, după expirarea căruia propunerea de liberare condiţionată poate fi reînnoită.

În temeiul art. 275 alin. 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 130 lei se va vira din fondurile Ministerului Justiţiei şi va rămâne în sarcina statului.

 Pentru a pronunţa hotărârea instanţa a avut în vedere următoarele:

 Prin propunerea formulată de Comisia de propuneri pentru punerea în libertate condiţionată din cadrul Penitenciarului Bacău, înregistrată sub nr. 16037/180/2016, s-a propus liberarea condiţionată a deţinutei A.E., aflată în Penitenciarul Bacău în executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin Sentinţa penală nr. 558/2011 de Tribunalul Iaşi, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori.

 Din procesul-verbal al Comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiţionată din cadrul Penitenciarului Bacău rezultă că pentru a deveni propozabilă în vederea liberării condiţionate, petenta condamnată trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1.461 zile, din care, în cazul în care munceşte 365 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate şi 1.096 zile efectiv executate.

Acesta a mai fost discutată în Comisie, aflându-se la a doua analiză.

 Analizând situaţia deţinutei, s-a constatat  că aceasta, la data analizării în comisie, a executat de la data de 08.05.2014 până la 04.10.2016 un număr de 881 zile, a fost arestată preventiv 514 zile, ca urmare a muncii prestate şi a cursurilor de şcolarizare a câştigat un număr de 113 zile, totalul zilelor câştigate şi executate fiind de 1.508 zile.

 Din referatul de cunoaştere şi caracterizare, rezultă că, în perioada amânării, petenta a continuat să muncească, deşi nu mai beneficia de zile de câştig, a ieşit în continuare la activităţile derulate de către membrii sectorului reintegrare socială, fiind recompensată o dată în amânare, fără a fi sancţionată. Aceasta este vizitată lunar de către fiu şi soţ, are un nivel de şcolarizare mediu, are opt clase absolvite, fără meserie, fără ocupaţie la momentul arestării. Petenta a absolvit un curs de formare profesională în meseria „Lucrător în construcţii”, absolvit în penitenciar.

Se retine ca in Decizia nr. 214/1997, Curtea Constituţională a statuat că „situaţia tranzitorie în succesiunea legilor penale se iveşte, dacă de la data săvârşirii infracţiunii, când ia naştere raportul juridic penal de conflict, şi pana la încetarea sau stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate, iar uneori pana la înlăturarea consecinţelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este totdeauna legea cea mai favorabilă. În cazul instituţiei liberării condiţionate, situaţia tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârşirii infracţiunii şi durează până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a pedepsei închisorii”.

In consecinţa, prima instanţa a reţinut ca intervenţia, în acest interval, a unei legi penale care modifica instituţia liberării condiţionate, cum este cazul Legii nr. 286/2009, face ca determinarea legii aplicabile sa se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. 2 din Constituţie şi art. 5 alin. 1 din Codul penal, independent de data la care sentinţa de condamnare a rămas definitivă. În ceea ce priveşte condiţiile de acordare a liberării condiţionate, instanţa a reţinut că prevederile Codului penal din 1969 sunt mai favorabile având în vedere că în art. 100 al Codului penal în vigoare la 01.02.2014 se prevede obligativitatea îndeplinirii unor cerinţe suplimentare. De altfel, aceasta este soluţia care se impune şi prin aplicarea Deciziei 265/06.05.2014 a Curţii Constituţionale a României.

La analizarea propunerii de liberare condiţionată instanţa ia în considerare şi gravitatea infracţiunii pentru care petenta a fost condamnată. În acest sens, instanţa a constatat că gravitatea acestei infracţiuni este ilustrată de obiectul juridic special al acestora, fiind lezate relaţiile sociale cu privire la libertatea persoanei, dar şi la normala dezvoltare a minorilor. Din modul de descriere a acestei fapte în cuprinsul procesului-verbal al Comisiei de liberare condiţionată reiese că petenta a adoptat un comportament infracţional periculos, punând în pericol dreptul la o viaţă normală al persoanelor vătămate.

Având în vedere aceste aspecte, instanţa a considerat că lipsa de antecedente penale, comportamentul corespunzător la locul de detenţie şi faptul că petenta are o meserie nu sunt de natură să compenseze aspectul privitor la consecinţele negative produse prin săvârşirea infracţiunilor care au atras condamnarea sa.

 Liberarea condiţionată este un mijloc de individualizare a executării pedepsei cu caracter facultativ, nereprezentând un drept, ci numai o vocaţie generală a condamnatului. Astfel, simpla atingere a fracţiei minime de executare a pedepsei nu atrage în mod automat acordarea liberării condiţionate, fiind necesar ca petenta să îndeplinească şi celelalte condiţii impuse de lege.

 Instanţa a considerat că este necesar ca petenta să mai execute, în stare de detenţie, o parte din pedeapsă în vederea reeducării sale şi a protejării interesului public.

Potrivit art. 587 alin. 2 C. proc. pen. când instanţa a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru acordarea liberării condiţionate, prin hotărârea de respingere fixează termenul după expirarea căruia propunerea poate fi reînnoită.

 Prin urmare, va fixa un termen de 3 luni calculat începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, după expirarea căruia propunerea de liberare condiţionată poate fi reînnoită.

 În temeiul art. 275 alin. 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

 Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum

 Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat contestaţie condamnata,  solicitând admiterea  cererii  de  liberare  condiţionată, întrucât acesta a  executat  fracţiunea  de  pedeapsă  stabilită în mod  obligatoriu  de  lege şi  a  dat a  dat  dovezi  temeinice de îndreptare.

Tribunalul examinând actele şi lucrările dosarului în raport de motivul invocat şi din oficiu constată că  este nefondata contestaţia  pentru următoarele considerente:

Conform art.59 C.pen.1969 ,, după ce a executat cel puţin două treimi din durata pedepsei închisorii care nu depăşeşte 10 ani, condamnatul care este  stăruitor în muncă, disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei.” Având în vedere dispoziţiile textului de lege menţionat mai sus – reţinute in mod corect ca lege penala mai favorabila -  pentru a fi liberat condiţionat condamnatul trebuie să îndeplinească în mod cumulativ condiţiile prezentate.

În speţa de faţă, contestatorul  condamnat a executat până la data pronunţării hotărârii fracţia prevăzută de lege, insa, aşa cum  în mod corect şi legal prima instanţă a reţinut, din prevederile art. 59 Cod penal, rezultă că esenţială pentru admiterea cererii de liberare condiţionată – este, pe lângă împlinirea limitei minime de detenţie si constatarea instanţei că timpul executat din durata pedepsei este suficient pentru ca să nu mai existe pericolul că cel condamnat va comite o nouă infracţiune după liberare, buna comportare la locul de detenţie. Astfel,  fata de criteriile legale prev. de art.59 Cpenal si de situaţia disciplinara a acesteia aşa cum rezulta din procesul verbal al Comisiei de pe lângă PNT., este corecta concluzia primei instanţe ca nu a executat o perioada suficienta pentru reeducare si  condamnata nu dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale,  insa  termenul de reanalizare stabilit -3 luni calculat începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri  este excesiv.

Faţă de considerentele mai sus expuse urmează ca în temeiul  art.425/1 alin.7 pct.2 lit.a din Cod pr.penală va admite contestaţia formulată de persoana privata de libertate A.E. împotriva sentinţei penale nr.1364/17.10.2016 pronunţată de Judecătoria Bacău în dosarul nr. 16.037/180/2016,  în ceea ce priveşte  termenul de reiterare a cererii, va desfiinţa in parte sentinţa penală, va reţine cauza spre rejudecare, iar pe fond, in temeiul art.587 al.2 Cpp. fixează un termen de o luna, calculat de la data pronunţării prezentei hotărâri – după expirarea căruia propunerea de liberare condiţionata poate fi reînnoita.

 Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale contestate. 

 Va constata că persoana privata de libertate-contestator  a fost  asistata de apărător ales.

 In baza art.275 al.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare către stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Domenii speta