Contestaţia împotriva tabelului preliminar

Dosar nr. ***

ROMÂNIA

Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă

SENTINŢA CIVILĂ NR. ****

Şedinţa publică din data de 25.10.2017

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE – JUDECĂTOR SINDIC: ***

GREFIER: ***

Pe rol judecarea cauzei civile formulate de contestatoarea **  în contradictoriu cu intimata-debitoare **, prin ADMINISTRATOR JUDICIAR ** având ca obiect contestaţie la tabelul preliminar al debitoarei **

Instanţa constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în data de 04.10.2017, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre; având nevoie de timp pentru a delibera, instanţa a amânat pronunţarea la data de 11.10.2017, la data de 18.10.2017, iar ulterior la data de 25.10.2017, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 03.05.2017, sub nr. **, contestatoarea ** in calitate de creditor, în contradictoriu cu **., prin administratorul judiciar, in calitate de debitor, a formulat contestație împotriva tabelului preliminar de creanţe, solicitând înscrierea creanţei **în  valoare de 145,133,56 lei în  tabelul preliminar de creanţe al ** şi  în  tabelele subsecvente acestuia.

În motivarea cererii s-a arătat că la data de 20.03.2017 ** a formulat în  termenul legal cererea de înscriere în tabelul preliminar de creanţe pentru creanţa în  valoare totala de 2.063.282 lei si de 278.534,6 euro. Administratorul judiciar a solicitat informaţii suplimentare privind stingerea creanţelor pe care ** le avea faţă  de ** iar creditoarea  a furnizat informaţiile solicitate prin adresa din data de 19 aprilie, transmisa prin email, potrivit instrucţiunilor **

În  răspuns, contestatoarea a precizat că prin încasarea contravalorii scrisorii de garanţie s-a acoperit parţial factura nr. 47533848 din 31 ianuarie 2017 emisa de **către **o, factura care a fost emisa in conformitate cu prevederile contractului EFET încheiat intre parți, rămânând un rest de plata în  cuantum de 145.133,56 lei.

Administratorul Judiciar a admis parţial cererea de înscriere a creanţei, respingând înscrierea in tabelul preliminar al creanţelor a cuantumului de 145.133,56 lei, motivând ca factura aferenta respectivei creanţe “a fost emisa fără  respectarea prevederilor contractuale (Art. 11.1 din Contractul Cadru EFET, referitor la rezonabilitatea preţului contractat)". Administratorul judiciar a notificat creditoarea cu privire la motivele respingerii înscrierii  creanţei de 145.133,56 lei în  tabelul preliminar, argumentând că ** a notificat Petrol cu privire la imposibilitatea Debitorului de executare a obligaţiei contractuale privind livrarea de energie electrica, începând  cu data de 17 decembrie 2016. Creditorul a luat act de imposibilitatea de livrare (si ca atare de consecinţa sistării livrărilor) aferente perioadei ianuarie-iunie 2017, conform corespondentei electronice din data de 22 decembrie 2016. Totodata, ** a informat ** că posibilitatea acesteia de a achiziţiona energie electrica pentru H1 de pe piaţa din **la un preț (PC-OTC), inferior preţului de vânzare stabilit în  contractul de vânzare cumpărare încheiat cu *o, ca atare diferenţa (mark-to-market) ar fi reprezentat în  fapt, creanţa **

Contestatoarea a susținut că creanţa in cuantum de 145.133,56 lei reprezintă un rest de plata aferent facturii nr. 4733848 din 31.01.2017, factura comunicata către ** și a cărei valabilitate nu a fost contestata de aceasta. Astfel, factura 4733848 din 31.01.2017 a fost comunicata către reprezentanţii ** potrivit corespondentei ataşate din data de 31 ianuarie 2017. ** nu a transmis către **nicio obiecțiune cu privire la factura nr. 4733848 din 31.01.2017, nici în  legătură cu cuantumul acesteia, nici în  legătură cu o aşa zisă încălcare a prevederilor contractuale prin emiterea acesteia. Factura nr. 4733848/ 31.01.2017 a fost emisa de ** in conformitate cu prevederile Art. 8 din Contractul Cadru EFET încheiat intre parți.

** şi **o au încheiat Contractul Cadru EFET din data de 27 martie 2014 privind tradingul cu energie electrica desfășurat intre cele doua parți  („Contractul Cadru EFET”), Anexa 1 la Cererea de înscriere. Pe baza Contractului Cadru EFET, s-a încheiat intre parți Confirmarea Contractului Individual nr. 1737 din 30 iunie 2015 („Confirmarea Contractului nr. 1737”), care a fost modificata prin Actul Adiţional din 30 iunie 2015, Anexa 8 la Cererea de înscriere. Potrivit Confirmării Contractului nr. 1737, **o se obliga sa livreze către ** o cantitate de 30 MWh pentru perioada ianuarie 2017- iunie 2017 la preţul de 158 Lei/MWh. Potrivit Actului Adiţional din 30 iunie 2015 la Confirmarea Contractului nr. 1737, în  cazul în  care cumpărătorul, respectiv **l, făcea plaţi în  avans către vânzător, preţul contractului era de 156 lei/MWh.

Conform Art. 8 din Contractul Cadru privind Vânzarea şi Cumpărarea de Energie Electrica emis de EFET, în  cazul în  care partea obligata sa livreze energia electrica, respectiv **, nu reuşeşte sa livreze cantitatea contractata în  totalitate sau parţial, aceasta va plăti celeilalte parți, respectiv către **, o suma pentru cantitatea de energie electrica nelivrata calculata ca produsul dintre cantitatea de energie electrica nelivrata şi  suma, în  cazul în  care este pozitiva, cu care preţul la care partea care primea energia electrica, respectiv **, este capabila sa cumpere sau sa dobândească în  alt mod de pe piaţă cantitatea de energie electrica nelivrata, depăşeşte preţul contractat.

În ceea ce privește informaţiile menționate de administratorul judiciar pentru a motiva respingerea sumei, s-a arătat că debitoarea a menționat că preţul contractului dintre ** si **era de 158 Lei/MWh. Însă, potrivit Actului Adiţional din 30 iunie 2015 la Confirmarea Contractului nr. 1737, în  cazul în  care cumpărătorul, respectiv **, făcea plaţi în  avans către vânzător, respectiv **, preţul contractului era de 156 Lei/MWh. Petrol realiza plaţi în  avans către ** înaintea fiecărei luni de livrare a energiei electrice, astfel preţul contractului era de 156 Lei /MWh. ** a menționat de asemenea că existau oferte pe platforma de tranzacţionare OPCOM-OTC cu un preț mai mic decât cel contractual, respectiv 156 Lei/MWh în loc de 158 Lei/MWh. Conform e-mail-ului transmis de reprezentanţii ** către **în  data de 22.12.2016, 14:55 CET, Anexa 8, cu privire la încetarea livrărilor contractuale in perioada ianuarie 2017 - iunie 2017 pentru o cantitate de energie electrica de 30 MW, existau cantităţi de energie electrica la un preț mai mic decât preţul contractual.

Însă, aşa  cum reiese din e-mail-ul transmis de **către ** la data de 22.12.2016 15:58 CET, Anexa 9, pe platforma de tranzacţionare OPCOM - OTC doar următoarele cantităţi de energie electrica au fost oferite în  ziua de tranzacţionare respectiva, 22.12.2016, pentru produsul de energie electrica aferent perioadei de livrare ianuarie 2017 - iunie 2017:

-5 MW baza in perioada ianuarie 2017 - iunie 2017 la preţul de 155 LEI/MWh si

-10 MW baza in perioada ianuarie 2017 - iunie 2017 la preţul de 156 LEI/MWh.

Astfel, pe platforma de tranzacţionare OPCOM - OTC era disponibila la data de 22 decembrie 2016 pentru perioada de livrare ianuarie 2017 - iunie 2017 o cantitate totala de energie electrica de 15 MW. Însă cantitatea contractata de ** de la T** era de 30 MW. Astfel, doar jumătate din cantitatea contractuala ar fi putut fi acoperita cu cantităţile existente pe platforma de tranzacţionare OPCOM - OTC, nu întreaga cantitate cum a susținut Transenergo.

In e-mail-ul transmis de **către T**o la data de 22 decembrie 2016 15:58 CET, Anexa 9, ** a menționat în  mod clar ca înlocuirea energiei electrice nelivrate de **in perioada ianuarie 2017 - iunie 2017 cu energia electrica disponibila pe OPCOM-OTC nu a fost posibila având  în  vedere:

 - Cantitatea totala oferita pe platforma de tranzacţionare OPCOM - OTC, respectiv 15MW, care reprezenta doar jumătate din cantitatea totala contractata, respectiv 30 MW.

- Datorita lipsei lichidității platformei de tranzacţionare OPCOM - OTC si prin urmare a lipsei liniilor de credit pe platforma de tranzacţionare OPCOM PCCB OTC (in special pentru o perioada de livrare atât de mare) ** nu a putut sa achiziţioneze ofertele respective de 5MW si 10MW la preturile menționate mai sus.

- În  cazul în  care **ar fi putut sa achiziţioneze ofertele respective de 5MW si 10MW la preturile menționate mai sus, orice posibile oferte suplimentare ar fi apărut la nivele de preț mai mari datorita lichidității reduse de pe platforma.

Având in vedere ca ** nu a putut achiziţiona cantităţile de energie de 5MW si 10MW, din motivele detaliate mai sus, **a verificat celelalte platforme de tranzacţionare OPCOM. Astfel, la data de 22 decembrie 2016, pe platforma OPCOM PCCB CN nu a fost oferit niciun produs pentru livrarea de energie electrica in perioada ianuarie 2017 - iunie 2017, după cum reiese din extrasul de pe platforma OPCOM PCCB CN anexat (Anexa 10). Pe platforma OPCOM PCCB EA au existat oferte comparabile (oferta din partea ** - partener cu care ** avea o linie de credit la vremea respectiva si cu care putea încheia o tranzacție pentru perioada de livrare relevanta si cantitatea relevanta) pentru perioada de livrare februarie 2017 - iunie 2017 în  volum de 50 MW, produse comparabile pentru perioada de livrare februarie 2017 martie 2017 în  volum de 50 MW şi  produse comparabile pentru perioada de livrare februarie 2017 - decembrie 2017).

** a considerat că  ofertele menționate mai sus sunt un substitut corespunzător pentru energia electrica care nu a fost livrata în  perioada ianuarie 2017 - iunie 2017 (ofertele menționate mai sus sunt considerate de asemenea un substitut corespunzător pentru energia electrica nelivrata in practica mai larga a tranzacționalii cu energie electrica). Însă , respectivele oferte comparabile au fost anulate, în  acest sens a se vedea extrasul de pe platforma OPCOM PCCB LE anexat (Anexa 11). Având în  vedere că tranzacţionarea bilaterala a energiei electrice nu este permisa în  ** decât prin pieţele centralizate operate de OPCOM, acest lucru a împiedicat ** sa achiziţioneze energia electrica bilateral de la celelalte parți.

Având în  vedere cele menționate mai sus, ** a exploatat toate opţiunile posibile de achiziţionare a energiei electrice care sa înlocuiască energia pe care **nu a putut sa o livreze de pe piaţa si, prin urmare, pentru a reduce pierderile ** şi în  consecinţa, pierderile ** în  aceasta privinţa.

Prin urmare, **a calculat suma pentru cantităţile care nu au fost livrate de **în  perioada ianuarie 2017 - iunie 2017 în  conformitate cu prevederile Art. 8 din Contractul Cadru EFET, după cum urmează:

În  ciuda faptului că  **nu avea nicio capacitate tehnica (nu avea linii de credit cu celelalte parți disponibile) pentru a cumpără energia electrica de pe platforma OPCOM OTC conform punctelor 3 si 4 menționate mai sus, ** a luat în  considerare ofertele respective la realizarea calculului conform cantităţilor disponibile, respectiv 5 MW pentru perioada de livrare ianuarie - iunie 2017, la preţul de 155 LEI/MWh si 10 MW pentru perioada de livrare ianuarie - iunie 2017, la preţul de 156 LEI/MWh. Având în  vedere faptul că  ** nu a avut alta opţiune pe piaţa din Romania pentru a înlocui energia electrica nelivrata de ***(respectiv cei 15MW rămaşi pentru perioada de livrare ianuarie - iunie 2017), ** a folosit prima piaţa vecina lichida, care este piaţa din **.

Un alt factor important care justifica decizia ** de a utiliza piaţa vecina din **pentru energia electrica rămasa de înlocuit este faptul că cuplarea pieţetelor intre pieţele pentru ziua următoare a început pe 19 noiembrie 2014. Având în  vedere ca pieţele sunt cuplate, o comparaţie a preturilor de pe pieţele din ** şi  **este posibila şi este dovada a unei mari asemănări a celor doua pieţe si, prin urmare, prezintă așteptări rezonabile pentru participanţii de pe piaţa pentru a se aştepta ca preţurile de pe cele doua pieţe sa fie justificat si rezonabil comparabile. Opinia **este că  utilizarea preţurilor de pe piaţa maghiară ca preturi de piaţă substituibile pentru restul de 15 MW de energie de baza în  perioada de livrare ianuarie-iunie 2017 era singura soluţie rezonabila.

** a calculat suma de 1.285.008,96 lei, din care mai exista un rest de plata de 145.133,56 lei în  conformitate cu Art. 8 si 11 din Contractul Cadru EFET.  Aşa  cum s-a  arătat  mai sus, ** a acționat intr-o maniera rezonabila din punct de vedere comercial şi  a încercat toate opţiunile de a înlocui cantităţile de energie electrica nelivrate de ** în  perioada ianuarie-iunie 2017 la preturi rezonabile, luând în  considerare posibilităţile tehnice, ofertele de pe piaţa, lichiditatea pieţei, prima şi  cea mai asemănătoare piaţa şi  preturile acesteia.

Atunci când a calculat prejudiciile potrivit Art. 8 din Contractul Cadru EFET, ** a luat în calcul şi preţul pentru 15 MW (10 MW + 5 MW), de pe platforma de tranzacţionare OPCOM-OTC, chiar daca ** nu a putut încheia o tranzacție de înlocuire pe o astfel de piaţa OTC la aceste preturi şi , prin urmare, a suferit pierderi şi mai mari.

Așa  cum s-a arătat, **a apreciat că nu trebuie privita doar o oferta plasata pe o piaţa, ci şi constrângerile obiective (lichiditatea pieţei, perioada de livrare, seriozitatea reala a unei oferte si, pe piaţa OTC, si constrângerile celorlalte parți datorita liniilor de credit atribuite către părţile contractuale ale acestora et.), precum si constrângerile subiective (linii de credit interne, numărul celorlalte parți care ar putea încheia un contract sau o tranzacție cu o parte care reziliază etc.) cu care un participant la piaţa se confrunta atunci când acționează pe piaţa.

În plus, cantităţile de energie peste 15 MW nu erau nici măcar oferite de **, iar **a trebuit sa înlocuiască astfel de cantităţi care nu au fost livrate chiar daca nu existau oferte pentru o astfel de cantitate substanţiala.

Modalitatea de calcul a sumei facturate către ** este detaliata în  tabelul ataşat (Anexa 13), respectiv: 5MW la preţul OPCOM OTC disponibil (155 Lei) + 10MW la preţul OPCOM OTC disponibil (156 Lei) + 15 MW la preţul HUPX OTC disponibil (42.1 EUR sau 35.5 EUR).

Sumele in euro au fost convertite in lei potrivit cursului de schimb valutar menționat  în  extrasul ataşat (Anexa 14).

Suma rezultata potrivit calculului detaliat mai sus, a fost facturata de ** in conformitate cu prevederile Art. 13 EFET, respectiv factura s-a emis in luna următoare datei de livrare (in cazul ** luna in care nu a fost livrare, respectiv luna ianuarie).

În  drept au fost invocate  dispoziţiile Art. 65 si urm., Art. 102 si Art. 111 si urm. din Legea nr. 85/2014, coroborate cu dispoziţiile art. 194 si urm. Codul de Procedura Civila iar în probațiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în cuantum de 200 lei, conform art. 14 din O.U.G. 80/2013 (f. 16).

La data de 29.05.2017  **  prin administrator special și administratorul judiciar ** a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii modului de înscriere în tabelul preliminar de creanţe, astfel cum a fost publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă nr. **, având în vedere următoarele considerente:

În motivarea întâmpinării s-a arătat că prin cererea de admitere creanţă formulată de creditorul **, s-a solicitat înscrierea la masa credală a **, cu o creanţă în cuantum de 1.063.282 lei şi de 278.534,60 Euro, formată din:

-Creanţe considerate de creditor ca fiind scadente la data deschiderii procedurii de insolvenţă a **, in cuantum de 1.909.060,70 lei si 277.285,60 Euro,

-Dobândă pentru plata cu întârziere a facturilor emise de ** cuantum de 9.087,55 lei si 1.248,91 Euro;

-Creanţe considerate  restante şi  nescadente la data deschiderii procedurii de faliment împotriva **, în  cuantum de 145.133,56 lei.

În  urma analizei administratorului judiciar cu privire la sumele solicitate de creditor, au fost trasate următoarele concluzii:

-A fost admisă creanţa în cuantum de 1,909,368.90 RON respectiv 277,285.60Euro (calculat în  RON la cursul valabil la data deschiderii procedurii de insolvenţă a **) reprezentând energie electrică livrată de creditor si neachitate de debitoare.

-A fost admisă creanţa in cuantum de 9.087,55 lei respectiv 1.180,48 lei reprezentând dobânzi calculate de ** pentru plata cu întârziere de către ** a facturilor emise de către creditor.

-Nu a fost admisă creanţa solicitată in cuantum de 145.133,56 lei reprezentând rest de plată aferent facturii nr. 47533848 emisă în data de 31.01.2017

Administratorul judiciar a respins/a contestat modul de calcul al creditorului cu privire la penalităţile solicitate, respingând întregul cuantum al facturii, din care însă creditorul a stins suma de 1.139.874,34 lei, prin executarea scrisorii de garanţie bancară emisă de **, în valoare totală de 3.527.760 lei)

Sub un prim aspect, administratorul judiciar a arătat că această creanță a fost calculată cu nerespectarea prevederilor contractului EFET. Astfel, potrivit art. 8 din contractul EFET încheiat între părţi, la calcularea despăgubirilor pentru neexecutarea obligaţiei de livrare, partea îndreptăţită la aceasta trebuie sa acţioneze cu bună-credinţă şi într-o manieră rezonabilă din punct de vedere comercial. Mai mult decât atât, potrivit art. 12.5 din contractul EFET încheiat între părţi, acestea trebuie să acţioneze în mod diligent în sensul de a-si minimiza pierderile rezultând contract respectiv din neexecutarea obligaţiilor derivând din contract.

În  legătură cu aceasta, se observă că prin factura nr. 47533848/25.01.2017 în  cuantum total de 1.285.007,90 lei, creditoarea a calculat şi a facturat daune pentru nelivrarea energici electrice în perioada 01.01.2017-30.06.2017, respectiv pe primul semestru al anului 2017. Totodată, prin contestația  formulată şi anexele la aceasta, creditoarea detaliază modul de calcul al daunelor pretinse, prin raportare la preţul HUPX pentru o cantitate de 15 MW, luând astfel în considerare un preţ de achiziţie de 42,1 euro/MWh (echivalentul în lei) pentru primul trimestru al anului 2017 şi respectiv 35,5 euro/MWh (echivalentul în lei) pentru cel de-al doilea trimestru al anului 2017.

În  legătură cu aceasta, a precizat că susţinerile contestatoarei referitoare la imposibilitatea achiziţionării cantităţii de 15 MW pe pieţele din **  nu sunt reale, fiind contrazise chiar de înscrisurile depuse de către aceasta la dosarul cauzei, ataşate contestației formulate. Astfel, conform Centralizatorului rezultatelor tranzacţiilor pe piaţa ** în data de 22.12.2016 (ce constituie Anexa 10 la contestaţia formulată), rezultă că pe această piaţă s-au încheiat, în ziua respectivă, mai multe tranzacţii, toate la preţuri inferioare celui avut în vedere de către contestatoare, respectiv preţuri cuprinse între 125 lei şi 185 lei MWh. Mai mult decât atât, conform Centralizatorului ofertelor active în data de 22.12.2016 pe piaţa ** (ce constituie Anexa 11 la contestaţia formulată), rezultă cu  certitudine faptul că existau pe piaţă mai multe oferte de vânzare pentru cantitatea şi intervalul de timp în discuţie la preţuri inferioare preţului HUPX, dintre care o ofertă a **, pentru perioada 01.02.2017-30.06.2017, la preţul de 160 lei/MWh. Urmează să observaţi şi faptul că licitaţiile aferente acestor oferte au fost anulate faţă de împrejurarea că nu au existat potenţiali cumpărători interesaţi pentru încheierea tranzacţiilor respective.

De altfel, Centralizatoarele rezultatelor tranzacţiilor pe piaţa PCCB-LE din zilele următoare, respectiv 23.12.2016 şi 29.12.2016, arată faptul că pe această piaţă s-au efectuat tranzacţii pentru intervalul în discuţie (respectiv primul semestru al anului 2017), chiar şi la preţuri inferioare preţului contractual, şi în orice caz la preţuri mult mai scăzute faţă de preţul de referinţă HUPX pentru aceeaşi perioadă. O situaţie similară a fost înregistrată şi pe piaţa PCCB-NC.

În  consecinţă, nu există nicio justificare pentru neachiziţionarea energiei electrice nelivrate de pe pieţele din **, la preţuri comparabile ori mai apropiate de preţul convenit contractual, şi calcularea despăgubirilor prin raportare la preţul HUPX, respectiv un preţ mult mai ridicat. În legătură cu aceasta, s-a arătat că susţinerile şi argumentele dezvoltate de către contestatoare pentru a motiva alegerea preţului de referinţă pentru tranzacţiile de înlocuire a cantităţii nelivrate sunt neîntemeiate şi nedovedite. Dimpotrivă, înscrisurile depuse la dosarul cauzei susţin concluzii contrare celor afirmate de creditoare, gradul acceptabil de lichiditate al pieţei fiind subliniat de tranzacţiile efectiv realizate.

Mai mult decât atât, deşi clauzele contractului încheiat între părţi o obligau la o conduită diligentă, rezonabilă din punct de vedere comercial şi cu bună-credinţă, contestatoarea nu a făcut dovada introducerii vreunei oferte de cumpărare a cantităţii de energie electrică nelivrată, pe pieţele organizate din **(respectiv piaţă OTC, piaţa PCCB-NC şi piaţa PCCB-LE), la preţuri comparabile cu preţul contractual şi care să nu fi condus la încheierea tranzacţiilor corespunzătoare, din cauze care să nu-i fie imputabile.

Totodată, s-a arătat că la calculul despăgubirilor, contestatoarea a avut în vedere o valoare a preţului contractual de 156 lei/MWh, deşi aceasta conţinea o reducere de 2 lei/MWh, corespunzătoare efectuării plăţilor în avans. Or, în măsura în care nu se efectua plata în avans a energiei electrice tranzacţionate, preţul contractual convenit a fost de 158 lei/MWh.

Prin urmare, daunele pentru nelivrare calculate pe baza diferenţei dintre preţul de achiziţie al tranzacţiilor de înlocuire şi preţul contractual ar trebui să aibă în vedere (pentru menţinerea echivalenţei dintre elementele ce fac obiectul diferenţei) o valoare a preţului contractual de 158 lei/MWh, de vreme ce nu se pune problema, în tranzacţiile de înlocuire, a plăţilor în avans.

De altfel, chiar şi în legătură cu preţul HUPX pe care creditorul îl utilizează pentru calculul despăgubirilor, creditoarea nu procedează în mod rezonabil şi cu bună-credinţă, în sensul că se raportează la valoarea celei mai mari oferte introduse pe piaţă (Best Ask) şi nu la preţul, mai scăzut, la care au fost realizate efectiv tranzacţii (Settlement price).

În  acest sens, faţă de clauzele convenite prin contractul EFET încheiat între părţi, şi în special art. 8 şi 12.5 din acesta, în raport şi de prevederile art. 1530 şi urm., precum şi art. 1534 C. civ., s-a arătat că în mod corect administratorul judiciar nu a admis creanţa solicitată de contestatoare cu titlu de daune pentru neexecutarea obligaţiei de livrare, în ceea ce priveşte suma de 145.133,56 lei (restul de plată rămas din factura nr. 47533848/25.01.2017  în  cuantum total de 1.285.007,90 lei).

În  drept, au fost invocate dispoziţiile art. 111 din Legea nr 85/2014, precum şi cele ale art. 205 şi urm. C.proc.civ iar în cauză au fost anexate înscrisuri.

La data de 26.06.2017 contestatoarea **, a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinarea formulata de către **., prin care a solicitat înlăturarea susținerilor debitoarei din cuprinsul întâmpinării. Astfel, s-a arătat că ** a fost partea in culpa care nu si-a îndeplinit obligaţiile contractuale, respectiv nu a livrat cantitatea de energie electrica pe care si-a asumat sa o livreze potrivit contractului. Astfel, **prin adresa din data de 22 decembrie 2016, 14:55 CET, Anexa 8 la Contestatie, ** propunea ** sa cumpere energia electrica pe care acesta trebuia sa o livreze, dar nu mai putea, direct de pe piaţa din ** referindu-se la doua propuneri care nu acopereau cantitatea de energie electrica pe care Transenergo ar fi trebuit sa o livreze, respectiv 30 de MWh, ci doar o parte din aceasta respectiv 15 MWh, însă, cu rea credinţa, a omis sa menţioneze acest lucru către **

Cu toate ca nu si-a îndeplinit obligaţiile contractuale, ** susţine, fără  a dovedi însă , că  ** nu a respectat prevederile contractului EFET în  calcularea daunelor, respectiv ale prevederilor Art. 8 si 12.5 din contractul EFET încheiat intre parți.

**susţine ca **nu a actionat cu buna-credinta si intr-o maniera rezonabila din punct de vedere comercial asa cum o cere Art. 8. Din textul Art. 8, redat mai sus, nu precizeaza expres necesitatea acţionarii cu buna-credinta, ci doar maniera rezonabila de a acţiona. **, insa, a actionat atat cu buna credinţa cat si intr-o maniera rezonabila comercial avand in vedere ca: (i) ** a calculat prejudiciul avand in vedere ca **o nu urma sa livreze cantitatea contractata, respectiv 30MWh pe durata contractata respectiv prima jumatate a anului 2017 (condiţie a Art. 8); (ii) Ca parte care nu livreaza, **trebuie sa platesca un prejudiciu calculat potrivit mecanismului prevăzut de Art.8; (iii) **a procedat la calculul prejudiciului cu respectarea prevederilor contractului EFET, respectiv a actionat rezonabil din punct de vedere comercial, astfel cum s-a detaliat în contestație.

** de asemenea a respectat prevederile Art. 12.5 din contractul EFET, respectiv obligaţia de a-si minimiza prejudiciile suferite si de a se obliga sa facă uz de toate eforturile comercial rezonabile pentru a minimiza orice prejudicii care ar putea sa apară în legătură cu contractul, având in vedere că a luat in calcul ofertele de pe platforma OPCOM OTC, desi **l nu avea nicio capacitate tehnica (nu avea linii de credit cu celelalte parti disponibile) pentru a cumpără energia electrica.

Contestatoarea a mai arătat că acuzaţia ** ca susţinerile ** referitoare la imposibilitatea achiziţionării cantitatii de 15 MW de pe pieţele din ** nu sunt reale este netemeinica. **susţine ca inscrisurile depuse chiar de ** contrazic susţinerea ca nu era posibila achiziţionarea cantitatii ramase de 15 MW de pe pieţele de ** făcând referire la Centralizatorul rezultatelor tranzacţiilor pe piaţa PCCB-NC in data de 22.12.2016(Anexa 10 la Contestatie) care arata tranzacţiile încheiate in ziua respectiva cu

preturi cuprinse intre 125 lei si 185 lei însă afirmaţia este total incorecta.

Astfel, s-a arătat că instrumentele disponibile pe piaţa PCCB-NC au denumiri specifice așa cum rezulta din extrasul ataşat de pe site-ul OPCOM (Anexa 2). Astfel, majoritatea instrumentelor disponibile erau FWB_S_01_17 reprezentând energie electrica livrata in banda pentru o perioada de o săptămâna. Astfel de produse nu sunt relevante in cazul de faţă, **trebuia sa acopere energia electrica nelivrata de ** pentru perioada de jumătate de an (1.01.2017-30.06.2017). De asemenea, preţul la care astfel de produse erau vândute nu este relevant pentru situația de faţă .

Exista un singur produs trimestrial pentru livrarea in banda, dar acesta privea doar primul trimestru din 2017, respectiv FWC_TR_1_17 al cărui preț de tranzacție era de 125 Lei/MWh. Însă, nici acest produs nu este relevant în cauza întrucât produsul privea doar primul trimestru al anului 2017, nu toata perioada pe care ** se obligase sa livreze energie electrica către **(respectiv prima jumătate a anului 2017);  produsul privea doar o cantitate de 3 MW, nu 15 MW;

Tranzacţia încheiata la data de 22 decembrie 2016 intre ** si **. la preţul de 125 RON/MWh nu poate fi luata în  considerare având  în  vedere că  este aceasta tranzacție nu poate reprezenta un preț de piaţa realist, având  în  vedere că  preturile de piaţa pentru perioada de livrare respectiva de la 1 ianuarie 2017 până  la 31 martie 2017 au fost mult mai mari – aşa  cum reiese din extrasul OPCOM privind preţul de referinţa (Anexa 3). Din extrasul OPCOM ataşat rezulta ca energia electrica a fost tranzacționata pentru primul trimestru al 2017 (respectiv Instrumentul Q_1 17) la un preț de 171 lei/MWh, care este cu 46 Lei/MWh mai mare decât preţul tranzacției intre **  şi  **

Prin urmare,  aceasta tranzacție nu este conforma cu reglementările REMIT si ar putea fi considerata o manipulare a pieţei.

Mai mult, preţul menționat de ** de 185 Lei/MWh, deși nerelevant situației de faţă, întrucât privea instrumente săptămânale, nu semestriale, este totuşi comparabil cu preţul HUPX pe care ** l-a avut in vedere ca preț de înlocuire al energiei electrice nelivrate de Transenergo.

S-a mai arătat că susţinerea în  sensul în  care existau mai multe oferte active în  data de 22.12.2016 pe piaţa PCCB-LE (Anexa 11 la Contestație) pentru cantitatea şi  intervalul de timp relevante în  cauza este de asemenea eronata, având în vedere că oferta ** pentru perioada 01.02.2017-30.06.2017 la preţul de 160 Lei/MWh a fost anulata aşa  cum reiese din Anexa 11. Mai mult, ** nu aduce doveziîn sensul în care ofertele de pe piaţa PCCB-LE au fost anulate pentru că nu au existat potențiali cumpărători.

Aşa  cum rezulta din coloana„termen primire oferte coiniţiatoare primare” din extrasul OPCOM PCCB – LE ataşat ca Anexa 11 la Contestație, reiese ca pentru acele oferte de vânzare  oferta coiniţiatoare  primara trebuia transmisa până  la data de 19.12.2016, ora 15:00. Însă , la momentul la care respectiva oferta coiniţiatoare  primara ar fi trebuit sa fie depusă, ** nu informase încă ** cu privire la imposibilitatea de a livra energie electrica pentru perioada contractuala rămasa (01.01.2017-30.06.2017). **a primit informarea privind încetarea livrării energiei electrice in perioada 1 ianuarie 2017 - 30 iunie 2017 la data de 22 decembrie 2016 ora 14:55 CET (a se vedea in acest sens Anexa 8 la Contestație). Astfel, era imposibil ca ** sa poată participa la licitațiile organizate pe PCCB-LE pentru care trebuia depusa o oferta pana la 19.12.2016, ora 15:00, în  condiţiile în  care ** a fost informat în  legătură cu nelivrarea energiei electrice pe 22 decembrie 2016 ora 14:55 CET.

Transenergo menționează în întâmpinarea sa şi atașează la aceasta Centralizatoarele tranzacţiilor pe piaţa PCCB-LE din zilele 23.12.2016 si 29.12.2016 care atesta ca s-au efectuat tranzacții pentru intervalul de discuţie chiar la preturi inferioare preţului contractual concluzionând ca nu exista nicio justificare pentru neachiziționarea energie electrice nelivrate de ** de pe pieţele din ** însă omite sa menţioneze ca potrivit Art. 11 din contractul EFET. ** are dreptul sa calculeze prejudiciul la data de reziliere a contractului, respectiv 22 decembrie 2016.

Aşa  cum a precizat mai sus, ** a informat **cu privire la încetarea livrărilor pentru perioada 1 ianuarie 2017 - 30 iunie 2017, iar data de 22 decembrie 2016, care este considerata data de reziliere a contractului. Conform Art. 11 din contractul EFET, ** calculează prejudiciul pentru nelivrarea energiei electrice la aceeaşi data la care are loc rezilierea contractului, prin urmare este irelevanta informaţia privind orice tranzacție încheiata în zilele ulterioare datei de 22 decembrie 2016, deoarece preturile de pe piaţa ar putea scădea sau ar putea creste.

Susţinerea ** potrivit căreia deși clauzele contractului încheiat intre parți obligau ** la o conduita diligenta, rezonabila si de buna credinţa, **nu a introdus oferte de cumpărare a energiei electrice pe pieţele din ** nu este corecta. Astfel, art. 11 din contractul EFET (in extras Anexa 1) prevede modalitatea de calcul a sumei de reziliere, respectiv a prejudiciului și acorda posibilitatea ** de a calcula prejudiciul fără a fi necesar sa încheie tranzacții de înlocuire a energiei electrice, respectiv fără a fi necesar sa introducă oferte de cumpărare. O astfel de conduita a **l, permisa expres de contractul EFET, nu poate fi considerata ca lipsita de diligenta şi  buna credinţa.

Susţinerea T** in sensul în  care prejudiciul ar fi trebuit calculat având  în  vedere preţul contractual de 158 Lei/MWh nu acela de 156 Lei/MWh este de asemenea netemeinica. Aşa  cum s-a precizat in Contestația formulata, prin Actul Adiţional din 30 iunie 2015 la Confirmarea Contractului nr. ** in cazul in care cumpărătorul, respectiv **l, făcea plaţi în  avans către vânzător, respectiv **, preţul contractului era de 156 Lei/MWh. ** realiza plaţi în  avans către ** înaintea fiecărei luni de livrare a energiei electrice, astfel preţul contractului era de 156Lei /MWh. În  cazul în  care livrările de energie electrica ar fi continuat, ** ar fi continuat de asemenea sa facă plata înaintea fiecărei luni de livrare a energiei electrice, astfel preţul relevant al contractului continuând sa fie 156 Lei/MWh.

Susţinerea ** privind preţul HUPX folosit de ** pentru calculul despăgubirilor nu are de asemenea temei, astfel, „settlement price” (preţul de decontare) pe HUPX este calculat ca preţul mediu ponderat al tuturor tranzacţiilor zilnice pentru un anumit produs si nu reprezintă preţul real la care o societate poate achiziţiona energie. Din aceste motive, **a ales preţul de oferta (Best Ask) care reprezintă preţul real la care o societate poate achiziţiona energie la momentul dat.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele cauzei civile de față, instanța reține următoarele:

În fapt, prin încheierea civilă pronunțată de Tribunalul București în dosarul nr. ** la data de 01.02.2017 instanța a admis cererea debitoarei **., în temeiul art. 71 alin. 1 din Legea nr.85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei și de insolvență a deschis procedura generală împotriva debitorului **. și în baza art. 45 lit. d din Legea nr.85/2014 a desemnat administrator judiciar provizoriu **.

La data de 20.03.2017 contestatoarea *  a formulat o cerere prin care a solicitat înscrierea creanței sale în cuantum de 2.063.282 lei și 278.534,6 euro în tabelul preliminar al creanțelor, creanță fiind compusă din 1.909.060,7 lei și 277.285,6 euro creanțe scadente, 9.087,55 lei și 1248,91 euro dobânda pentru plata cu întârziere a creanței și 145.133,56 lei creanțe nescadente

Urmare a analizei declarațiilor de creanță și evidențelor contabile ale societății debitoare administratorul judiciar a întocmit tabelul preliminar al creanțelor, acesta fiind publicat în BPI nr. **, fiind respinsă cererea contestatoarei de înscriere la masa credală a sumei de  145.133,56 lei reprezentând creanțe nescadente.

În drept, în conformitate cu disp. art. 111 al. 1 din Legea 85/2014 ” Debitorul, creditorii şi orice altă parte interesată vor putea să formuleze contestaţii faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute sau, după caz, netrecute de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar în tabel”.

Tabelul preliminar de creanţe cuprinde toate creanţele scadente sau nescadente, sub condiţie sau în litigiu, născute înainte de data deschiderii procedurii, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de prioritate, iar în situaţia creditorului aflat în procedura insolvenţei se va arăta şi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat.

În speță, la data de 27.03.2014 părțile din prezentul dosar au încheiat contractul cadru EFET având ca obiect tranzacționarea energiei electrice pe piețele europene. În baza acestui contract și a condițiilor speciale la data de 25.05.2015 părțile au încheiat contractul individual având ID-ul ** în care debitoarea are calitatea de vânzător al energiei electrice iar contestatoarea calitatea de cumpărător.

La data de 27.06.2015 au încheiat actul adițional privind confirmarea contractului individual nr. 1737/30.06.2015 (f. 140-141 vol. I) prin care s-a stabilit că pentru cazul în care cumpărătorul efectuează plata standard prețul va fi de 158 lei/MWh iar dacă plata se face în avans, prețul este de 156 lei/MWh.

În conformitate cu disp. art. 8 din contract, s-a stabilit că în cazul în care partea obligată să livreze energie electrică nu își îndeplinește obligația contractuală și această neîndeplinire nu este determinată de un caz de forță majoră sau de neexecutarea obligațiilor de către cealaltă parte, partea care livrează va plăti celeilalte părți, pentru a acoperi prejudiciul creat, o sumă pentru cantitatea de energie electrică nelivrată egală cu produsul dintre:

a)Suma, în cazul în care este pozitivă, cu care prețul la care partea care primește, acționând rezonabil din punct de vedere comercial, este sau ar fi capabilă să cumpere sau să dobândească în alt mod de pe piață cantitatea de energie electrică nelivrată, depășește prețul contractat

b)Cantitatea de energie electrică nelivrată. 

Începând cu luna decembrie a anului 2016, debitoarea nu a mai îndeplinit obligația asumată contractual de a livra energie electrică, aspect de altfel necontestat de părțile din prezenta cauză. Ca urmare a neexecutării obligației, la data de 25.01.2017 contestatoarea a emis factura nr. 47533848/25.01.2017 în cuantum total de 1.285.007,90 lei, în cuprinsul căreia a calculat şi a facturat daune pentru nelivrarea energici electrice în perioada 01.01.2017-30.06.2017, respectiv pe primul semestru al anului 2017.

Așadar, deși la data emiterii facturii debitoarea nu îndeplinise obligația de livrare a energiei electrice aferentă lunii ianuarie 2017, contestatoarea nu s-a limitat la facturarea prejudiciului aferent acestei perioade în conformitate cu art. 8, ci a înțeles să factureze și un prejudiciu viitor, pentru nelivrarea energici electrice și în perioada ulterioară, februarie – iunie 2017.

Or, atât obligația debitoarei de a livra energie electrică cât și obligația creditoarei de a achita contravaloarea acesteia sunt prestații eșalonate în timp astfel încât contractul încheiat între părți reprezintă un act juridic civil cu executare succesivă, motiv pentru care dispozițiile art. 8 din contract trebuie interpretate în sensul că dreptul de creanță al cumpărătorului se naște concomitent cu neîndeplinirea obligației vânzătorului de livrare a energiei electrice. Din această perspectivă, în condițiile în care până la data emiterii facturii nr. 47533848/25.01.2017, debitoarea nu a îndeplinit obligația de livrare a energiei electrice aferentă lunii ianuarie 2017 instanța apreciază că la data de 25.01.2017 societatea contestatoare avea dreptul de a calcula daunele prevăzute de art. 8 numai pentru perioada în care debitoarea nu a îndeplinit obligațiile.

Acest raționament prezintă relevanță în prezenta speță întrucât în cuprinsul tabelului preliminar al creanțelor sunt înregistrate creanțele născute înainte de data deschiderii procedurii iar creanța în cuantum de 1.285.007,90 lei calculată de contestatoare în factura nr. 47533848/25.01.2017 are în vedere și perioada ulterioară deschiderii procedurii (01.02.2017) deși creanțele născute ulterior deschiderii procedurii nu sunt incluse în tabelul preliminar, în conformitate cu dispozițiile art. 5 pct. 69 din Legea 85/2014.

Mai mult, în cuprinsul răspunsului la întâmpinare contestatoarea arată că data neexecutării obligației este data rezilierii contractului, respectiv 22.12.2016 (f.114 vol. II) motiv pentru care **a calculat prejudiciul pentru nelivrarea energiei electrice în conformitate cu art. 11 din contract. Așadar, pe de o parte se susține că factura nr. 47533848/25.01.2017 reprezintă o aplicare a dispozițiilor art. 8 iar pe de altă parte se susține că reprezintă prejudiciul generat de rezilierea contractului.

Potrivit dispoziţiilor art. 1270 Codul civil din 2009 contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractante iar conform art. 1350 alin. 1 şi 2 Codul civil din 2009, orice persoană trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile pe care le-a contractat iar atunci când fără justificare nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părţi şi este obligată să repare acest prejudiciu. Din coroborarea acestor dispoziţii legale rezultă că în cazul neîndeplinirii în mod culpabil a obligaţiilor asumate prin contract (în speţa nelivrarea energiei electrice) se angajează răspunderea contractuală a persoanei vinovate, aceasta fiind obligată să repare celeilalte părţi prejudiciul produs prin neexecutarea sau executarea cu întârziere a obligaţiei.

În aplicarea acestor prevederi legale la situaţia de fapt sus menţionată, se reține că răspunderea contractuală a debitoarei și creanța contestatoarei se nasc succesiv, pe măsura nașterii prejudiciului determinabil conform art. 8 din contract, astfel încât evaluarea anticipată a prejudiciului prin emiterea unei facturi globale s-a realizat cu nerespectarea dispozițiilor art. 8 privind la prejudiciul cauzat de neexecutare, motiv pentru care instanța va respinge contestația ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge contestația formulată de contestatoarea ** în contradictoriu cu intimata-debitoare **, și ADMINISTRATOR JUDICIAR **, ca neîntemeiată.

Cu drept de a formula apel în termen de 7 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VII-a Civilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25.10.2017.

PREŞEDINTE, GREFIER,

 ** **

Domenii speta

Spete similare