Anulare act administrativ

Titlu: anulare act administrativ

Domeniu asociat: pretenţii

Dosar nr.

R O M Â N I A

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Sentinţa Nr. 536/2018

Şedinţa publică de la 05 Aprilie 2018

Tribunalul constituit din:

PREŞEDINTE

Grefier

Pe rol soluționarea cauzei privind pe reclamanţii U.A.T. M şi C.L. M în contradictoriu cu pârâţii Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban - Incerc - Sucursala Urbanproiect şi Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban-Incerc, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura completă din ziua dezbaterilor.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de ..............2018, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea pentru termenul de astăzi, …………….2018, când a hotărât următoarele:

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei M la data de …………. 2015 sub nr. ……………/2016, reclamanţii U.A.T. M şi C.L. M a chemat în judecată pârâtul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,,Urban Incerc -  Sucursala Urbanproiect” solicitând instanței ca prin sentinţa ce va pronunţa să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de ………. lei, care se compune din valoarea actului adiţional nr. ……/…..2011 la contractul nr. ............/2006 având ca obiect „Reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M” în valoare de ……… lei şi penalităţi în valoare de …….. lei, calculate pentru luna octombrie inclusiv, calculate în cota procentuală de……%  lună sau fracțiune de lună întârziere conform Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sumă ce reprezintă plată nedatorată.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că, în fapt, că în vederea reactualizării  Planului Urbanistic General la nivelul municipiului M a fost organizată o procedură de achiziţie publică, serviciile au fost atribuite Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului ”Urban Proiect” – Bucureşti, încheindu-se contractul de servicii nr. ............/2006 în valoare de ……. lei, cu o durată de execuţie de 315 zile calendaristice.

Potrivit caietului de sarcini, care face parte din contractul încheiat, prestatorul avea obligaţia să întocmească documentaţiile specifice în conformitate cu graficul de prestare a serviciilor-anexa 1 la contract şi să obţină avizele/acordurile din partea organismelor.

A precizat faptul că prestatorul nu a întocmit documentaţia ce constituie obiectul contractului, în conformitate cu cerinţele prevăzute de actele normative în vigoare la data încheierii contractului, folosind suportul topografic reprezentat prin Trapeze IGFCOT system stereo 70, scara 1;5000, aceasta trebuia întocmita în sistemul de proiecţie stereographic 1970 şi sistemul de referinţă Marea Neagră, motiv pentru care nu au fost obţinute avizele OCPI şi Direcţiei Apelor Române. 

Astfel, prestatorul avea obligaţia să întocmească documentaţiile specifice, în conformitate cu graficul de prestare a serviciilor şi să obţină avizele/acordurile din partea organismelor teritoriale în termen de 315 zile calendaristice.

Având în vedere că prestatorul nu a respectat contractul şi nu a întocmit documentaţia în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare la data încheierii contractului, UAT M după repetate solicitări a acţionat în instanţă societatea prestatoare în anul 2008 şi 2009, solicitând instanţei ca prestatorul să fie obligat să întocmească documentaţia corespunzătoare în vederea obţinerii acestor avize, acţiunea făcând obiectul dosarului nr. ……./…./2008 şi ulterior al dosarului nr. ................/2009, la Tribunalul Gorj.

Prin sentinţa nr. ..................../2011, rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare, executantul Urban Proiect Bucureşti a fost obligat să refacă documentaţia corespunzătoare în vederea obţinerii avizelor de la OCPI Gorj pentru Reactualizare Plan Urbanistic General Regulamentul Local de Urbanism al municipiului M, obiect al contractului nr. ........./2006.

Ulterior, UAT M a încheiat actul adiţional nr. …../2011, înregistrat sub nr. ........./2011, prin care a fost modificată durata de valabilitate a contractului de servicii până la obţinerea tuturor aprobărilor şi avizelor necesare şi a HCL aprobare a PUG.

În baza referatului nr. ........./2011, s-a procedat la organizarea unei noi proceduri de achiziţie publică pentru suplimentare servicii la obiectivul Reactualizare Planul Urbanistic General la nivelul UAT M, în urma căreia, a fost încheiat Actul Adiţional nr……, prin care s-a suplimentat valoarea contractului nr. ........./2006 cu suma de ……. lei, pentru executare de servicii suplimentare la obiectivul Reactualizare Plan Urbanistic General-servicii de cadastru conform Ordinului directorului general ANCPI nr. …………./2012.

Lucrarea " Reactualizare Plan Urbanistic General, Regulamentul Local de Urbanism al municipiului M, obiect al contractului nr. ........./2006", a fost recepţionată conform procesului verbal de recepţie nr. ………./……….2012, fiind achitată factura nr. ……../…..2012, în sumă de …….. lei, reprezentând preţul contractului adiţional nr……..

A precizat că în urma controlului de audit financiar efectuat de către Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Gorj, s-a constatat, prin Decizia nr. ………./2013 şi Decizia nr. …………/2014 plata nelegala a sumei de ……..lei pentru servicii suplimentare contractate prin actul adiţional nr……. la contractul nr. ……./2006, lucrări care trebuiau realizate în preţul contractului iniţial încheiat cu prestatorul, aşa cum a dispus instanţa de judecată prin sentinţa civilă nr……./2011 a Tribunalului……., rămasă definitivă şi irevocabilă prin nerecurare.

Camera de Conturi ……..a apreciat că prin sentinţa pronunţată, instanţa a dispus refacerea documentaţiei realizate în mod necorespunzător în cadrul contractului nr. ........./2006 şi nu executarea unor lucrări suplimentare prin organizarea unei alte proceduri de atribuire a contractului de achiziţii publice care au condus la plata nejustificată a sumei de …….. lei, plată de a dus la majorarea cheltuielilor efectuate de către instituţie.

S-a dispus, ca măsură, stabilirea întinderii prejudiciului şi dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia, inclusiv a foloaselor nerealizate, de la data plăţii şi până la data recuperării, reprezentând plăţi suplimentare nejustificate, angajate prin acte adiţionale încheiate pentru servicii de întocmire a unor documentaţii pentru reactualizare PUG, deşi acestea erau deja plătite în baza contractului iniţial, dar pentru faptul că au fost executate fără a respectarea cerinţelor legislaţiei în vigoare la data încheierii contractului şi nu puteau fi utilizate în scopul pentru care au fost contractate, în urma acţiunii în instanţa s-a dispus executantului să refacă documentaţiile executate necorespunzător.

A precizat faptul că instituţia sa a contestat în instanţă măsurile dispuse de către de Conturi a României, Camera de Conturi ……., acţiunea fiind respinsă prin sentinţa nr. ………./………..2014, pronunţată de către Tribunalul …….., Secţia de Contencios Administrativ, sentinţa rămasă definitivă prin decizia civilă nr. ………./………….2015 pronunţată de Curtea de Apel ………..

Având în vedere cele expuse, a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de ……. lei care se compune din valoare act adiţional nr……./………..2011, la contractul nr. ............/2006având ca obiect "Reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M", în valoare de ……. lei şi penalităţi în valoare de ……. lei, calculate până la ……….2015, în cota procentuală de …..% /lună sau fracţiune de luna întârziere conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal, sumă ce reprezintă plată nedatorată.

În drept, şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile Codului de Procedură Civilă şi pe prevederile Codului Civil.

În dovedire reclamanţii au solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând, în fotocopie, sentinţa civilă nr. ……… pronunţată la data de ………. 2014 de către Tribunalul ….. în dosarul nr. ........../2013, decizia nr. ………/2014 emisă de Camera de Conturi ……; decizia nr. ………./2013 emisă de Camera de Conturi ……; contract de prestare servicii de proiectare nr. ………./………..2006; grafic de prestare; act adiţional nr. ………./2011 la contractul de prestări servicii nr. ............/2006 având ca obiect reactualizarea plan urbanistic general, regulamentul local urbanism al municipiului M, act adiţional nr. ………./2011 la contractul de prestări servicii nr. ............/2006 având ca obiect reactualizarea plan urbanistic general, regulamentul local urbanism al municipiului M.

La data de ……..2016 pârâtul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,,Urban Incerc” a formulat întâmpinare, (filele ……. din dosarul de fond declinat al judecătoriei) prin care a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată pentru următoarele considerente:

Totodată, a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive Sucursalei Urbanproiect a INCD Urban - Încerc, cu motivarea că Sucursala nu are personalitate juridică, prin urmare aceasta nu poate sta în instanţă în nume propriu.

A invocat dispoziţiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 1398 din 18 noiembrie 2009 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban-Incerc" potrivit cărora:

(1) INCD Urban-Incerc are în structura organizatorică 5 subunităţi fără personalitate juridică, organizate ca sucursale, după cum urmează:a) INCD Urban-Incerc - Sucursala INCERC Bucureşti, …………;b) INCD Urban-Incerc - Sucursala Urbanproiect Bucureşti, ……………..;c) INCD Urban-Incerc - Sucursala Cluj-Napoca, …………..;d) INCD Urban-Incerc - Sucursala Iaşi, …………..;e) INCD Urban-Incerc - Sucursala Timişoara, ………

Prin urmare, Sucursala Urbanproiect a INCD Urban - Incerc nu are personalitate juridică şi, implicit, aptitudinea de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile, astfel că aceasta nu poate sta în instanţă în nume propriu.

În ceea ce priveşte cererea reclamantelor de obligarea a pârâtei INCD Urban Incerc-Sucursala Urbanproiect la plata sumei de …… lei (…… lei achitaţi conform Actului adiţional ........./2011şi …….. lei penalităţi, calculate în cotă procentuală de ….%/lună sau fracţiune de lună întârziere conform Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, sumă ce reprezintă plată nedatorată) a solicitat respingerea pentru următoarele motive:

Contractul de prestări servicii de proiectare nr……./17.01.2006, având ca obiect Reactualizare Plan Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al Municipiului M", a fost încheiat între C.L. M şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Urbanism şi Amenajarea Teritoriului Urbanproiect, iniţial pe o durată de 315 zile, însă în conformitate cu prevederilor art. 17.1 din Contractul nr. ........./2006, părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractului prin act adiţional în cazul apariţiei unor circumstanţe care lezează interesele comerciale ale acestora şi care nu au putut fi prevăzute la data încheierii contractului.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de ………..2008, pe rolul Tribunalului ……., C.L. M a chemat în judecată INCD Urbanproiect, Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară …….şi Administraţia Naţională "Apele Române" Direcţia Apelor ………pentru ca prin sentinţa care se va pronunţa să dispună obligarea INCD Urbanproiect să întocmească documentaţia în vederea obţinerii avizelor de la OCPI şi de la Administraţia Naţională Apele Române" Direcţia Apelor ………şi obligarea OCPI şi AN Apele Române -Direcţia Apelor ……..la emiterea avizului pentru PUG M.

Prin sentinţa civilă nr................/2011, INCD Urban Incerc-Sucursala Urbanproiect a fost obligat să refacă documentaţia corespunzătoare în vederea obţinerii avizelor de la OCPI Gorj pentru Reactualizare Plan Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al Municipiului M.

Litigiul prin care a fost obligat să refacă documentaţia (sentinţa comercială nr................/2011) pentru obţinerea avizelor de la OCPI pentru „Reactualizare Plan, Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al municipiului M" s-a derulat între anii ………, iar documentaţia refăcută trebuia să ţină cont de modificările legislative introduse de Ordinul nr. 108 din 29.03.2010 emis de Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, publicat în Monitorul Oficial nr.223 din 09.04.2010 care introduce obligaţii suplimentare privind recepţia suportului topografic al PUG, obligaţii care nu au fost şi nu au putut fi prevăzute la încheierea contractului.

A apreciat că institutul a procedat în mod corect, s-a conformat, a participat la procedura de achiziţie publică pentru suplimentare servicii Reactualizare Plan, Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al municipiului M, organizată la C.L. M aşa cum a precizat acesta "În baza referatului nr........../2011, s-a procedat la organizarea unei noi proceduri de achiziţie publică"

Totodată trebuie avut în vedere că suplimentarea valorii contractului s-a făcut cu respectarea prevederilor contractuale şi a legislaţiei în vigoare, respectiv art.97 alin.2 lit. a) din H.G. 925/2006, care prevedea că pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi modificat ca urmare a faptului că: „ au avut loc modificări legislative, modificări ale normelor tehnice sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite axe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului".

A menţionat că INCD Urban - Încerc a predat lucrările ce au făcut obiectul contractului nr. ........./2006, respectiv serviciile de proiectare, însă au fost necesare şi servicii de cadastru impuse de Ordinul nr. 108/29.03.2010, drept pentru care a apreciat că, suma de ………………. lei, reprezintă o plată care nu trebuie restituită deoarece a efectuat lucrări suplimentare de servicii de cadastru participând la o nouă procedură le achiziţie publică organizată de UAT M.

În ceea ce priveşte penalităţile de întârziere a apreciat că nu datorează penalităţi de întârziere pentru suma de …………….. lei reprezentând serviciile suplimentare executate la obiectivul „Reactualizare Plan Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al municipiului M", UAT M fiind cea care a organizat o nouă procedură de achiziţie publică şi a suplimentat valoarea contractului.

Conform prevederilor art.1201 alin.l şi 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală " (1) Penalităţile de întârziere reprezintă sancţiunea pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată la scadenţă şi se calculează pentru fiecare zi le întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data atingerii sumei datorate inclusiv......; (2) Nivelul penalităţii de întârziere este de ………% pentru fiecare zi de întârziere. ".

Prin urmare, a apreciat că şi-a îndeplinit obligaţiile şi a predat lucrarea Reactualizare Plan Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al municipiului M", UAT M, care a recepţionat-o ( aşa cum a menţionat prin cererea de chemare în judecată) conform procesului verbal de recepţie nr. ………/……….2012, institutul încasând suma de …………….. lei conform actului adiţional nr.2.

Împrejurarea că, Camera de Conturi ………a constatat, în mod unilateral şi arbitral, faptul că Primăria M nu trebuia să organizeze o nouă licitaţie, nu este de natură impune restituirea unei sume ce a reprezentat contravaloarea executării contractului; a arătat că nu este culpa sa contractuală constatarea Camerei de Conturi…………...

De asemenea, a solicitat că reclamantele să indice temeiul de drept pe care îşi întemeiază cererea.

 Prin sentinţa civilă nr. ………. pronunţată la data de ………… 2016 de Judecătoria M în dosarul nr. …………/2015 s-a admis excepţia necompetenţei materiale a judecătoriei şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului …………..j.

Pe rolul Tribunalului …………….- Secţia ………….cauza a fost înregistrată la data de ……...2016, sub nr. ……………./2016, iar prin rezoluţia dată din data de ………..2016, de completul ……………….. investit cu soluţionarea prezentei cauze, s-a dispus citarea părţilor pentru termenul de judecată din data de ………2016.

La data ……….. 2016, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,, Urban Incerc” a depus precizări (filele ………..dosar fond primul ciclu procesual) prin care a arătat următoarele:

A reluat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Sucursală a Institutului Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc. În motivarea acestei excepții a menționat că potrivit H.G nr. 1398/2009 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban-Incerc", institutul are în structură organizatorică 5 subunităţi fără persoanlitate juridică, organizate ca sucursale, astfel încât Sucursala Urbanproiect a INCD Urban - Incerc nu are personalitate juridică şi, implicit, aptitudinea de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile, astfel că aceasta nu poate sta în instanţă în nume propriu.

Totodată, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, motivat de faptul că reclamanții nu au parcurs procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ.

A menţionat că potrivit prevederilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, alin. 6, plângerea prealabilă în cazul acţiunilor care au ca obiect contracte administrative are semnificaţia concilierii în cazul litigiilor comerciale, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind aplicabile în mod corespunzător.

Potrivit art. 11 din Legea contenciosului administrativ, cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual, a unui contract administrativ, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data încheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, în cazul contractelor administrative.

Faţă de aceste prevederi, este evident că reclamantele nu au parcurs procedura prealabilă obligatorie în cazul contractelor administrative şi nu este admisibilă cererea de chemare în judecată raportat la prevederile Legii nr. 554.

În ceea ce priveşte cererea reclamantelor de obligare a pârâtei INCD Urban Incerc-Sucursala Urbanproiect la plata sumei de ………..lei (………….lei achitaţi conform Actului adiţional ........./2011 şi …………lei penalităţi, calculate în cotă procentuală de ……….%/lună sau fracţiune de lună întârziere conform Legii nr.571/2003 privind Codul Fiscal, sumă ce reprezintă plată nedatorată), a solicitat respingerea deoarece obligaţiile contractuale au fost îndeplinite, lucrarea „Reactualizare Plan Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al Municipiului M", a fost predată către UAT M, care a recepţionat-o (aşa cum a şi menţionat prin cererea de chemare în judecată) conform procesului verbal de recepţie ................./2012, institutul încasând suma de ……….lei conform actului adiţional nr…………. încheiat în urma unei noi proceduri de licitaţie organizată de Consiliul Local M.

A menţionat că institutul nu se află în culpă contractuală pentru că nu a făcut decât să se conformeze solicitărilor Consiliului Local M. participând la o nouă procedură de achiziţie publică pentru suplimentarea serviciilor de Reactualizare a Planului Urbanistic General al Regulamentului Local de Urbanism al Municipiului M.

Împrejurarea constatării în mod unilateral şi arbitral, de către Camera de Conturi …………….a faptului că Primăria M nu trebuia să organizeze o nouă licitaţie, nu este de natură a impune restituirea unei sume ce a reprezentat contravaloarea executării contractului, nefiind culpa sa contractuală constatarea Camerei de Conturi……………….

Prin încheierea de şedinţă din data de ………………. 2016, în baza disp. art. 78 alin. 1 C.pr.civ. (fila ……..) s-a introdus în calitate de pârât Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,, Urban Incerc ” fiindu-i comunicată în copie încheierea de şedinţă, cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, precum şi înscrisurile spre observare, iar în acest sens s-a dispus emiterea unei adrese către reclamanţi în sensul de a-şi exprima acordul cu privire la introducerea în cauză a pârâtului Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,, Urban Incerc ”.

Răspunsul instituţiilor reclamante a fost comunicat instanţei de judecată cu adresa de înaintare nr. ………./…………..2016 (fila………….) prin care a arătat faptul că pârâtul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,, Urban Incerc, Sucursala Urban Proiect ” are calitate procesuală pasivă, având caliatate de parte contractantă –contractul nr. ………./………….2006, actul adiţional nr. …………./2011 şi actul adiţional nr. ………./2011, respectiv prestator servicii de proiectare „Reactualizare Plan Urbanistic General, Regulamentul Local de Urbanism al municipiului M ”astfel rezultă că are personalitate juridică  aşa cum reiese din contractul şi din actele adiţionale încheiate.

Pârâtul Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,, Urban Incerc ” a formulat completare la întâmpinare (filele …………dosar fond primul ciclu procesual) ca urmare a introducerii în cauză a INCD Urban Incerc în calitate de pârât, prin care a solicitat respingerea ca nefondată a cererii de chemare în judecată pentru următoarele considerente:

În speţă, actul juridic care a generat obligaţia corelativă de plată, este reprezentat de Actul adiţional nr……….. din …………...2011 încheiat între părţi, valabil şi neatacat. Nu se poate susţine că pârâtul nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin act adiţional, din moment ce lucrarea a fost recepţionată fără obiecţiuni din partea reclamantului, nefiind vorba de o eroare a celui care, crezându-se debitor, a plătit o datorie.

Referitor la împrejurarea concretă în care a avut loc execuţia lucrării, respectiv modificările legislative intervenite în anul 2010 - Ordinul nr.108/29.03.2010 emis de Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, care a introdus obligaţii suplimentare privind recepţia suportului topografic al PUG, instanţa de judecată, prin sentinţa civilă nr................/2011, nu a dispus refacerea documentaţiei în acelaşi preţ contractual, aşa cum nici Primăria M nu a cerut ci, dimpotrivă, aceasta este cea care a fost de acord cu suplimentarea valorii contractului prin act adiţional, organizând în acest sens o nouă procedură de licitaţie, reclamantul doar conformându-se noii licitaţii.

Se poate constata că institutul pârât şi-a îndeplinit întocmai obligaţiile contractuale asumate prin contractul de achiziţie publică şi, implicit, prin actele adiţionale ulterioare, că lucrarea a fost executată conform înţelegerii dintre părţi nefiind obiecţiuni formulate cu ocazia încheierii procesului verbal de recepţie cu privire la calitatea lucrărilor efectuate şi, în consecinţă, susţinerile reclamanţilor cu referire la plata lucrului nedatorat nu subzistă.

Prin urmare, a apreciat că şi-a îndeplinit obligaţiile, a predat lucrarea „Reactualizare Plan Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al municipiului M", iar UAT M, a recepţionat-o ( aşa cum a menţionat el însuşi prin cererea de chemare în judecată) conform procesului verbal de recepţie nr…………./………….2012, institutul încasând suma de ……………lei conform actului adiţional nr…………..

Suma de …………..lei a fost încasată legal în temeiul unei dispoziţii a primarului şi a organizării de către primărie a unei noi proceduri de achiziţie publică pentru suplimentarea serviciilor, în urma căreia a fost încheiat actul adiţional nr…………., acte ce nu au fost anulate, astfel că nu se poate reţine caracterul nedatorat al sumei.

Totodată, a solicitat respingerea obligării institutului pârât la plata penalităţilor de întârziere cerute de reclamante prin cererea de chemare în judecată, astfel :„în valoare de …………….lei, calculate pe luna octombrie inclusiv, calculate în cotă procentuală de ………….%/lună sau fracţiune de lună întârziere conform Legii 571/2003 privind codul Fiscal, sumă ce reprezintă plată nedatorată."A considerat că, atâta timp cât institutul şi-a îndeplinit obligaţiile care îi reveneau, penalităţile contractuale de întârziere nu sunt justificate deoarece acestea se percep conform contractului doar în situaţia în care una din părţi nu-şi îndeplineşte obligaţiile contractuale.

Din actele anexate, a reieşit că institutul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale şi a predat lucrarea „Reactualizare Plan Urbanistic General Regulament Local de Urbanism al municipiului M", către UAT M, care a recepţionat-o, conform procesului verbal de recepţie nr. ………../………… 2012, iar institutul a încasat suma de …………….lei conform actului adiţional nr………………….

Cele constatate de către Camera de Conturi……………….., în mod unilateral şi arbitral, şi anume faptul că Primăria M nu trebuia să organizeze o nouă licitaţie, nu sunt de natură a impune restituirea unei sume ce a reprezentat contravaloarea executării contractului, deoarece nu este culpa sa contractuală constatarea Camerei de Conturi…………….., ci este culpa UAT M, care nu trebuia să mai organizeze o nouă licitaţie.

În consecinţă, a considerat că cererea UAT M de obligare a INCD Urban-Incerc la plata sumei de ………………lei nu are temei legal sau contractual, obiectul prezentei cauze nefiind o neîndeplinire a unor obligaţii asumate printr-un contract de ambele părţi sau încălcarea unor dispoziţii legale de către institutul-pârât ci, în fapt, se referă la încălcarea unor dispoziţii constatate de către Camera de Conturi……………, de către reclamanta UATM.

Prin sentinţa civilă nr. ………. din data de ……………..2016 pronunţată de Tribunalul ……………..a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Sucursala "Urban Proiect", fiind respinsă și excepţia inadmisibilităţii.

A fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamanţii U.A.T. M şi Consiliul Local M, în contradictoriu cu pârâtele U.A.T. M şi C.L. M în contradictoriu cu pârâţii Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,,Urban Incerc ” şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă ,, Urban Incerc  -  Sucursala Urbanproiect ” şi obligat Institutul Naţional Urban Incerc să plătească reclamantei U.A.T. M suma de …………..lei. A fost respinsă cererea privind obligarea pârâţilor la plata de penalităţi în baza codului fiscal.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban–Incerc.

Prin decizia civilă nr. ……….din data de ………...2017 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal în dosarul nr. ………./2016 a fost admis recursul declarat de recurentul pârât Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban-Incerc”, în contradictoriu cu intimaţii reclamanţi U.A.T. M şi Consiliul Local M, şi intimatul pârât Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „Urban-Incerc” - Sucursala Urbanproiect, împotriva sentinţei nr. ………./2016 din data de ………...2016 pronunţată de Tribunalul Gorj, Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, în dosarul nr. ……………2016.

A fost casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pe rolul Tribunalului ………………dosarul a fost înregistrat sub nr. ……../2016* fiind citate părţile.

La termenul de judecată din ………….2017 tribunalul a pus în vedere reclamanților să depună la dosar note scrise în care să se indice temeiul de drept al acțiunii (fila …………… dosar fond al doilea ciclu procesual).

La termenul din data de ..............2018 reclamanţii au depus la dosar precizări la acțiune (filele …………..dosar fond al doilea ciclu procesual), prin care reclamanții au menționat că temeiul de drept al prezentei acțiuni este reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Totodată, și la termenul de judecată din ………...2018 tribunalul a pus în vedere reclamanților să depună la dosar note scrise prin care să se menționeze în mod clar care sunt dispozițiile în baza cărora se solicit restituirea plății indicate în acțiune (fila …………. dosar fond al doilea ciclu processual).

La data de ………...2018 reclamanții au depus la dosar note de ședință (file ………dosar fond al doilea ciclu procesual), prin care reclamanții au menționat aceleași aspect în sensul că temeiul de drept al prezentei acțiuni este reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, tribunalul reține următoarele:

Potrivit dispozitiilor art. 248 alin. 1 C. proc. Civ., instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Cu privire la excepția excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc – Sucursala Urbanproiect invocată de către pârâtul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc prin întâmpinare.

Potrivit disp. art. 36 C.proc.civ., calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic, astfel cum acesta este dedus judecăţii, iar existenţa sau inexistenţa drepturilor şi a obligaţiilor afirmate constituie o chestiune de fond.

Din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus amintite rezultă că în ceea ce priveşte calitatea procesuală pasivă se are in vedere existenţa unei identităţi între persoana chemată în judecată în calitate de pârâtă şi persoana care are calitatea de subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii.

Excepţia lipsei calităţii procesuale este o excepţie de fond, absolută şi peremptorie, aceasta putând fi invocată de orice parte interesată sau de instanţă din oficiu în orice fază a judecăţii.

Conform prevederilor art. 40 alin. 1 din C.proc.civ., în cazul lipsei calităţii procesuale a persoanei chemate în judecată în calitate de pârât, instanţa va respinge cererea ca fiind făcută împotriva unei persoane fără calitate.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, tribunalul retine că la data de ……………2011 reclamanții au încheiat cu pârâtul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc – Sucursala Urbanproiect actul adițional nr. ……….. din ………...2011 la contactul de prestări de servicii (fila ……… dosarul de fond declinat al judecătoriei), act adițional prin care s-a suplimentat valoarea contractului cu suma de ………….lei fără tva (adică suma de …………lei cu tva) pentru executarea de servicii suplimentare la obiectivul ”reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M”.

Prin acțiunea formulată, reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială  mun. M și C.L. M au chemat în judecată pe pârâții Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc – Sucursala Urbanproiect și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc, solicitând obligarea pârâților la plata sumei de ……….lei, compusă din: contravaloarea actului adițional nr. ……….. din …………..2011 la contactul nr. ............/2006 având ca obiect ”reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al mun. M” în sumă de ……………lei, și din penalități în valoare de ………………..lei.

Ca atare, se constată că pârâtul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc – Sucursala Urbanproiect are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză, întrucât actul adițional nr. .......... din ..............2011 a fost încheiat de către reclamanți cu această sucursală a pârâtului.

Mai mult, tribunalul subliniază faptul că legiuitorul a reglementat prin dispozițiile codului de procedură civilă posibilitatea unei persoane juridice ce nu are personalitate juridică de a putea fi parte în cadrul unui proces civil.

Astfel, conform art. 56 alin. 2 C.proc.civ., se prevede că asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică pot sta în judecată dacă sunt constituite potrivit legii.

Prin urmare, de vreme ce însuși legiuitorul recunoaște sucursalei aptitudinea de a avea drepturi și obligații, in limitele autonomiei funcționale stabilite de instituția al cărui dezmembrământ este, Sucursala pârâtă poate sta în judecată în calitate de pârâtă pentru a-și apăra drepturile conferite și obligațiile asumate în aceste limite și de a-și exercita drepturile procesuale.

În consecință, tribunalul va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc – Sucursala Urbanproiect invocată de către pârâtul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc prin întâmpinare.

Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc.

Pârâtul a invocat excepția inadmisibilității motivat de faptul că reclamanții nu au parcurs procedura prealabilă prevăzută de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ coroborat cu prevederile OUG nr. 34/2006.

Tribunalul constată că prin precizarea la acțiune depusă la dosar (file …………dosar fond al doilea ciclu procesual) reclamanții au menționat că temeiul de drept al prezentei acțiuni este reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Totodată, și prin notele de ședință depuse la dosar (file …………dosar fond al doilea ciclu procesual) reclamanții au menționat aceleași aspect în sensul că temeiul de drept al prezentei acțiuni este reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată

În raport de temeiul de drept invocat de către reclamanți, adică art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată, fiind vorba despre o normă juridică din Codul civil, tribunalul constată că în prezenta cauză nu este aplicabilă procedura prealabilă reglementată de dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004, întrucât acțiunea formulată de reclamanți a fost întemeiată pe dispoziții prevăzute în Codul civil, nicidecum pe dispoziții din Legea nr. 554/2004.

Mai mult, prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar nu s-a solicitat revocarea vreunui act administrativ pentru a fi necesar ca în prealabil să fie îndeplinită procedura prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Ca atare, în cauză nu sunt aplicabile disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, deoarece acțiunea formulată de către reclamanți nu este întemeiată pe dispoziții din Legea nr. 554/2004, ci este întemeiată pe dispoziții prevăzute în Codul civil, iar prin acțiune nu s-a solicitat revocarea vreunui act administrativ pentru a fi necesar ca în prealabil să fie îndeplinită procedura prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Prin urmare, tribunalul va respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de către pârâtul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc.

Pe fondul cauzei

Prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială  mun. M și C.L. Mau solicitat obligarea pârâților la plata sumei de ……………..lei, compusă din: contravaloarea actului adițional nr. ………….. din …………..2011 la contactul nr. ............/2006 având ca obiect ”reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M” în sumă de ……….lei, și din penalități în valoare de ………………lei.

La termenul de judecată din …………2017 tribunalul a pus în vedere reclamanților să depună la dosar note scrise în care să se indice temeiul de drept al acțiunii (fila …. dosar fond al doilea ciclu procesual).

Prin precizarea la acțiune depusă la dosar (file ……….dosar fond al doilea ciclu processual) reclamanții au menționat că temeiul de drept al prezentei acțiuni este reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Totodată, și la termenul de judecată din …………..2018 tribunalul a pus în vedere reclamanților să depună la dosar note scrise prin care să se menționeze în mod clar care sunt dispozițiile în baza cărora se solicit restituirea sumei de bani indicate în acțiune (fila ……….. dosar fond al doilea ciclu processual).

Prin notele de ședință depuse la dosar (file …………….dosar fond al doilea ciclu processual) reclamanții au menționat aceleași aspect în sensul că temeiul de drept al prezentei acțiuni este reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Potrivit disp. art. 22 alin. 6 din C.proc.civ. se prevede că judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot cee ace s-a cerut, fără însă a se depăși limitele învestirii (…).

Ca atare, în raport de principiul disponibilității și de limitele cu care a fost învestită instanța prin intermediul precizării la acțiune și al notelor de ședință formulate de către reclamanți, acte procedurale prin care reclamanții au indicat temeiul de drept al acțiunii, tribunalul va analiza solicitarea ce face obiectul prezentei acțiuni în raport de acest temei de drept invocat de către reclamanți, adică art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, tribunalul reține că între reclamanți și pârâți s-a încheiat contractul de prestare servicii de proiectare nr. …………. din ………...2006 (filele ……………dosarul de fond declinat al judecătoriei) având ca obiect efectuarea de către pârâți a serviciilor de proiectare pentru obiectivul ”reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M”

Prin acest contract, prestatorii pârâți s-au obligat să întocmească documentațiile specifice în conformitate cu graficul de prestare a serviciilor și să obțină avizele/acordurile din partea organismelor teritoriale în termen de 315 zile calendaristice (filele ………….dosarul de fond declinat al judecătoriei).

Ulterior, reclamantul Unitatea Administrativ Teritorială Mun. M a formulat acțiune în instanță împotriva prestatorilor pârâți ca urmare a faptului că prestatorii pârâți nu au întocmit documentația în conformitate cu cerințele legislației în vigoare, această acțiune formând obiectul dosarului nr. ................/2009.

În acest sens, prin sentința nr. .............../2011 pronunțată de Tribunalul Gorj – Secția Contencios Adminitrativ și Fiscal în dosarul nr. ................/2009 (filele …………..dosar fond al doilea ciclu processual) s-au dispus următoarele:

- a fost obligat pârâtul Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerrc Sucursala Urbanproiect să refacă documentația corespunzătoare în vederea obținerii avizelor de la OCPI ……….pentru obiectivul ”reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M”.

Această sentință a rămas definitivă prin nerecurare, astfel cum rezultă din mențiunile parafei aplicată de personalul auxiliar al instanței (fila …………. dosar fond al doilea ciclu procesual).

Ulterior, în baza sentinței mai sus amintite, reclamanții au încheiat cu pârâții la data de ………….2011 și actul adițional nr. .......... din ..............2011 la contactul de prestări de servicii (fila …………. dosarul de fond declinat al judecătoriei), act adițional prin care s-a suplimentat valoarea contractului cu suma de ……….lei fără tva (adică suma de ………….lei cu tva) pentru executarea de servicii suplimentare la obiectivul ”reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M”.

Tot ulterior, în perioada ………..2013 – ………...2013 la nivelul Unității Administrativ Teritoriale a mun. M a fost realizat un control de către auditorii publici din cadrul Camerei de Conturi Gorj, ocazie cu care au fost întocmite următoarele acte de control de către Camera de Conturi………..: proces-verbal de constatare nr. ………….. din ………...2013 (filele ………dosar fond al doilea ciclu procesual), raport de audit financiar nr. ………… din ……….2013 (filele ………..dosar fond al doilea ciclu procesual) și decizia nr. ………… din 2013 (filele ………….dosar fond al doilea ciclu procesual, filele …………dosar fond primul ciclu procesual).

În acest sens, prin decizia nr. ………../2013 întocmită de către auditorii publici din cadrul Camerei de Conturi …………(fila ….. verso –…..dosarul de fond declinat al judecătoriei, filele ………dosar fond al doilea ciclu procesual) la punctul nr. ……. din acest act s-a menționat că în urma verificărilor efectuate a rezultat că au fost efectuate plăți nelegale pentru serviciile suplimentare contractate prin actul adițional nr. ………. din …………..2011, fiind vorba despre suma de ………..lei reprezentând contravaloarea acestui act adițional, întrucât lucrările ce au format obiectul acestui act adițional nr. ………. din …………...2011 trebuiau să fie realizate în prețul contractului initial, astfel cum s-a dispus prin sentința nr. ………./2011 pronunțată în dosarul nr. ................/2009.

Ca atare, concluzia organelor de control competente din cadrul Camerei de Conturi ……………a fost în sensul că în mod eronat reclamanții au încheiat actul adițional nr. ………. din ………….2011, în baza căruia s-a achitat suma de …………..lei reprezentând contravaloarea acestui act adițional pentru lucrările efectuate de către pârâți, întrucât lucrările ce au format obiectul acestui act adițional nr. ……….. din …………..2011 trebuiau să fie realizate în prețul contractului initial, astfel cum s-a dispus prin sentința nr. …………./2011 pronunțată în dosarul nr. ................/2009.

Aceleași aspect au fost expuse și în cuprinsul procesului verbal de constatare nr. …………din ………..2013 la punctul 3.3 din acest act (fila ……….. dosar fond al doilea ciclu procesual), precum și în cuprinsul raportului de audit financiar nr. ……….. din ………….2013 la punctul E din acest act (filele ……….verso –………..dosar fond al doilea ciclu procesual).

Totodată, în cuprinsul actelor de control mai sus menționate întocmite de către Camera de Conturi …………s-a menționat că plata sumei de …………..lei a fost efectuată de către reclamanți prin factură.

De asemenea, s-a mai menționat că suma de ……………lei reprezentând contravaloarea actului adițional nr. ………. din ………….2011 se compune din: suma de …………lei + tva de ……..lei = ………….lei, astfel cum rezultă din raportul de audit financiar nr. ……… din ………..2013 - punctul E din acest act (filele ….. verso – ….. dosar fond al doilea ciclu procesual).

Prin încheierea nr. ……../………...2013 emisă de Curtea de Conturi a României a fost respinsă contestația formulată de reclamanți împotriva deciziei nr. …………./2013 întocmită de Camera de Conturi……………..

Reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială  mun. M și C.L. M au formulat contestație în instanță împotriva încheierii nr. ………../………….2013 emisă de Curtea de Conturi a României și împotriva deciziei nr. ………../2013 întocmită de Camera de Conturi…………..

Prin sentința nr. ………./………...2014 pronunțată de Tribunalul ……….– Secția …………în dosarul nr. …………../2013 (filele …………din dosarul de fond declinat al judecătoriei) s-au dispus următoarele:

- s-a respins acțiunea formulată de reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială  mun. M și C.L. M împotriva încheierii nr. ………./…………..2013 emisă de Curtea de Conturi a României și împotriva deciziei nr. ……………/2013 întocmită de Camera de Conturi…………….

Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs.

Prin decizia nr. ………./…………...2015 pronunțată de Curtea de Apel ………..în dosarul nr. …………/2013 (filele ………dosar fond al doilea ciclu procesual) s-au respins recursurile declarate împotriva sentința nr. …………/………….2014 mai sus menționată.

La termenul de judecată din ..............2018 din prezentul dosar reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială mun. M și Consiliul Local M, prin consilier juridic, au menționat că nu a fost anulat și nici nu a fost revocat actul adițional nr. .......... din ..............2011 încheiat cu pârâții (fila …….. dosar fond al doilea ciclu procesual).

Pentru a se stabili dacă acțiunea formulată de reclamanți este sau nu întemeiată, tribunalul va avea în vedere dispozițiile legale indicate de către reclamanți prin intermediul precizării la acțiune și al notelor de ședință depuse la dosar de aceștia, acte procedurale prin care reclamanții au indicat temeiul de drept al acțiunii ca fiind reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Precum s-a menționat mai sus, prin precizarea la acțiune depusă la dosar (file ………….dosar fond al doilea ciclu processual) reclamanții au menționat că temeiul de drept al prezentei acțiuni este reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Totodată, și prin notele de ședință depuse la dosar (file ………….dosar fond al doilea ciclu processual) reclamanții au menționat aceleași aspect în sensul că temeiul de drept al prezentei acțiuni este reprezentat de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Ca atare, în raport de principiul disponibilității și de limitele cu care a fost învestită instanța prin intermediul precizării la acțiune și al notelor de ședință formulate de către reclamanți, acte procedurale prin care reclamanții au indicat temeiul de drept al acțiunii, tribunalul va analiza solicitarea ce face obiectul prezentei acțiuni în raport de acest temei de drept invocat de către reclamanți, adică art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Astfel, potrivit disp. art. 1341 alin. 1 din Codul civil se prevede că cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire.

Conform art. 1344 din Codul civil se statuează că restituirea plății nedatorate se face potrivit dispozițiilor art. 1635- art. 1649.

În acest sens, disp. art. 1635 alin. 1 din Codul civil menționează că restituirea prestațiilor are loc ori de câte ori cineva este ținut, în virtutea legii, să înapoieze bunurile primite fără drept ori din eroare sau în temeiul unui act juridic desființat ulterior cu efect retroactiv ori ale cărui obligații au devenit imposibil de executat din cauza unui eveniment de forță majoră, a unui caz fortuit ori a unui alt eveniment asimilat acestora.

Din interpretarea dispozițiilor legale mai sus enunțate rezultă că noțiunea de ”plată nedatorată” constă în executarea de către o persoană a unei obligații la care nu era ținută și pe care a făcut-o fără intenția de a plăti datoria altuia.

Ca urmare a efectuării unei plăți nedatorate se naște un raport juridic în temeiul căruia există o obligație de restituire din partea persoanei ce a primit o plată ce nu era datorată în favoarea celui care a efectuat plata nedatorată.

În ceea ce privește noțiunea de ”plată”, trebuie avut în vedere că această noțiune este definită ca fiind executarea unei obligații, indiferent care este obiectul acesteia.

În acest sens, disp. art. 1469 alin. 2 din Codul civil statuează că plata constă în remiterea unei sume de bani sau, după caz, în executarea oricărei alte prestații care constituie obiectul însuși al obligației.

Totodată, art. 1470 din Codul civil prevede că orice plată presupune o datorie.

Din conținutul disp. art. 1469 alin. 2 din Codul civil și art. 1470 din Codul civil rezultă că plata presupune existența unei obligații/datorii care trebuie executată.

Revenind la noțiunea de ”plată nedatorată”, tribunalul subliniază faptul că pentru a se admite o acțiune prin care se solicită restituirea unei plăți nedatorate trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții:

- prestația pe care o persoană a efectuat-o să fi fost realizată cu titlu de plată, indiferent de obiectul acesteia (în cazul de față fiind vorba despre o sumă de bani).

- datoria în temeiul căreia s-a efectuat plata să nu existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre persoana care a efectuat plata și persoana care a primit plata.

- plata să fi fost făcută din eroare.

Cu privire la cea de-a doua condiție enunțată mai sus (condiția ca datoria în temeiul căreia s-a efectuat plata să nu existe din punct de vedere juridic în raporturile dintre persoana care a efectuat plata și persoana care a primit plata), trebuie avut în vedere faptul că aceasta se referă și la situația în care o persoană plătește în baza unui contract încheiat între părți care ulterior a fost anulat sau revocat, fiind înlăturate efectele sale în mod retroactiv, întrucât în acest caz pentru acea obligație de plată nu mai există un temei/fundament juridic, fiind vorba despre o obligație care apare ca și când nu ar fi existat din punct de vedere juridic.

Însă, în situația în care o persoană plătește în baza unui contract încheiat între părți, contract care nu a fost anulat sau revocat, fiind vorba despre un contract valabil, atunci nu este îndeplinită această condiție, întrucât pentru acea obligație de plată există un temei/fundament juridic, fiind vorba despre contractul încheiat de părți în temeiul căruia s-a efectuat plata.

Prin urmare, nu se poate considera că am fi în prezența unei plăți nedatorate în cazul în care acea plată a fost efectuată pentru îndeplinirea unei obligații ce decurge dintr-un contract valabil.

Solicitarea de restituire a unei sume de bani plătită în baza unui contract nu este întemeiată în situația în care această plată decurge din executarea unei obligații asumate printr-un contract valabil încheiat între părți.

Numai în situația în care s-ar fi dispus anularea contractului sau revocarea contractului ori o altă sancțiune ce lipsește de efecte juridice în mod retroactiv contractul încheiat între părți, ar fi fost îndeplinite cerințele stabilite de legiuitor pentru a se solicita restituirea plății nedatorate.

În cazul de față, tribunalul constată că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ toate cerințele prevăzute de lege pentru a fi în prezența unei plăți nedatorate.

Astfel, prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar, reclamanții au solicitat obligarea pârâților la plata sumei de ………lei, compusă din: contravaloarea actului adițional nr. ……… din ………..2011 la contactul nr. ............/2006 având ca obiect ”reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M” în sumă de ……….lei, și din penalități în valoare de …………….lei.

În cauză se reține că reclamanții au încheiat cu pârâții actul adițional nr. .......... din ..............2011 la contactul de prestări de servicii (fila ……… dosarul de fond declinat al judecătoriei), act adițional prin care s-a suplimentat valoarea contractului cu suma de bani indicată în acțiune pentru executarea de servicii suplimentare la obiectivul ”reactualizare plan urbanistic general, regulamentul local de urbanism al municipiului M”.

La termenul de judecată din ..............2018 reclamanții Unitatea Administrativ Teritorială  mun. M și Consiliul Local M, prin consilier juridic, au menționat că nu a fost anulat și nici nu a fost revocat actul adițional nr. .......... din ..............2011 încheiat cu pârâții (fila ………. dosar fond al doilea ciclu processual).

În raport de aceste aspecte, tribunalul constată că în prezenta cauză suntem în prezența unui act valabil, fiind vorba despre actul adițional nr. .......... din ..............2011 încheiat între părți, în condițiile în care acest act nu a fost anulat și nici nu a fost revocat, ceea ce înseamnă că pentru obligația de plată efectuată de către reclamanți există un temei/fundament legal, fiind vorba despre actul adițional nr. .......... din ..............2011 încheiat între părți în temeiul căruia s-a efectuat plata.

Rezultă că obligația de plată a sumei achitate de către reclamanți are ca izvor actul adițional nr. ………..din …………...2011, fiind vorba despre un act valabil, iar plata efectuată de către reclamanți a fost realizată pentru îndeplinirea obligației stabilită în sarcina acestora prin acest act.

Reclamanții au achitat suma menționată în acțiune în vederea executării obligației asumate de către aceștia prin actul adițional nr. ……….. din ……………..2011, iar în privința acestui act adițional nu s-a dispus anularea sa sau revocarea sa ori o altă sancțiune ce lipsește de efecte juridice în mod retroactiv actul încheiat între părți, astfel încât nu este întemeiată solicitarea reclamanților de restituire a sumei de bani plătită în baza acestui contract, în raport de disp. art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată.

Prin urmare, întrucât reclamanții au efectuat plata sumei de bani în baza obligației asumate prin actul adițional nr. ………… din …………...2011, tribunalul concluzionează că nu sunt îndeplinite în mod cumulativ toate cerințele prevăzute de lege pentru a fi în prezența unei plăți nedatorate.

În ceea ce privește apărarea invocată de către reclamanți în sensul că prin actele de control întocmite de către Camera de Conturi …………s-a stabilit că în mod eronat reclamanții au încheiat actul adițional nr. ………. din …………….2011, în baza căruia s-a achitat suma de …………..lei reprezentând contravaloarea acestui act adițional pentru lucrările efectuate de către pârâți, întrucât lucrările ce au format obiectul acestui act adițional nr. ………. din ………...2011 trebuiau să fie realizate în prețul contractului initial, astfel cum s-a dispus prin sentința nr. ………/2011 pronunțată în dosarul nr. ................/2009, tribunalul expune următoarele:

Tribunalul apreciază că în cauză este lipsită de relevanță această apărare invocată de către reclamanți pentru motivele ce vor fi detaliate în continuare.

Astfel, este adevărat faptul că prin actele de control întocmite de către Camera de Conturi Gorj s-a stabilit că în mod eronat reclamanții au încheiat actul adițional nr. ………. din ………….2011, în baza căruia s-a achitat suma de …………….lei reprezentând contravaloarea acestui act adițional pentru lucrările efectuate de către pârâți, întrucât lucrările ce au format obiectul acestui act adițional nr. ………….. din ………...2011 trebuiau să fie realizate în prețul contractului initial, astfel cum s-a dispus prin sentința nr. ………../2011 pronunțată în dosarul nr. ................/2009.

Însă existența acestor acte de control întocmite de Camera de Conturi …………nu îndreptățesc pe reclamanți să solicite, în raport de dispozițiile  art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată, restituirea sumei de bani achitată de aceștia către pârâți în baza actului adițional nr. …….. din ………..2011, întrucât nu sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de lege pentru a fi în prezența unei plăți nedatorate.

Pentru a se putea solicita restituirea unei sume de bani achitată în baza unui act juridic încheiat între părți, în raport de dispozițiile art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată, este necesar ca în privința acelui act juridic să fi dispus ulterior anularea sa sau revocarea sa ori să se fi constatat existența unei alte sancțiuni ce lipsește de efecte juridice în mod retroactiv actul încheiat între părți, întrucât numai în această situație pentru acea obligație de plată executată anterior nu ar mai fi existat un temei/fundament din punct de vedere juridic.

Atâta vreme cât acel act juridic încheiat de către părți (actul adițional nr. .......... din ............2011) nu a fost desființat ulterior cu efect retroactiv, suntem în prezența unui act juridic valabil, iar plata sumei de bani efectuată în baza acestui act juridic este valabilă.

Precum s-a menționat mai sus, nu se poate considera că am fi în prezența unei plăți nedatorate în cazul în care acea plată a fost efectuată pentru îndeplinirea unei obligații ce decurge dintr-un act juridic valabil.

Numai în situația în care s-ar fi dispus anularea contractului sau revocarea contractului ori o altă sancțiune ce lipsește de efecte juridice în mod retroactiv contractul încheiat între părți, ar fi fost îndeplinite cerințele stabilite de legiuitor pentru a se solicita restituirea plății nedatorate.

Împrejurarea că organele din cadrul Camerei de Conturi ……………au constatat unele neregularități în urma verificărilor efectuate și că prin actele de control întocmite s-a stabilit în sarcina unității administrativ teritoriale obligația de a recupera sumele plătite în baza actului adițional nr. .......... din ............2011 nu înseamnă că reclamanții ar fi îndreptățiți să solicite de la pârâți restituirea sumei de bani plătită în baza acestui act adițional prin invocarea unui temei de drept ale cărui cerințe nu sunt îndeplinite.

În vederea aducerii la îndeplinire a obligației stabilită în sarcina reclamanților prin actele de control întocmite de către organele din cadrul Camerei de Conturi…………, reclamanții trebuie să respecte cerințele impuse de legiuitor în cadrul actului normativ invocat ca temei de drept al acțiunii, în cazul de față fiind vorba despre respectarea cerințelor impuse de art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată, acesta fiind temeiul de drept invocat de către reclamanți.

Reclamanții nu pot să obțină restituirea sumei de bani achitată în baza unui act juridic valabil prin încălcarea dispozițiilor legale invocate cu titlu de temei de drept al acțiunii, încălcarea constând în aceea că nu sunt îndeplinite cerințele instituite de legiuitor pentru admiterea acestei solicitări, pentru a aduce la îndeplinirea obligația stabilită în sarcina reclamanților prin actele de control întocmite de către organele din cadrul Camerei de Conturi……….

Reclamanții trebuie să apeleze la acele dispoziții legale, adică să invoce acele temeiuri de drept, ale căror cerințe sunt îndeplinite în raport de starea de fapt a speței.

Legislația în vigoare reglementează numeroase instituții juridice și numeroase noțiuni juridice, fiecare având condiții specifice de exercitare și efecte juridice diferite, astfel încât persoanele reclamante interesate să poată apela la acele norme de drept care corespund stării de fapt a speței.

Prin urmare, se constată că actele de control ale Camerei de Conturi …………invocate de către reclamanți nu prezintă relevanță în speța de față, în raport de temeiul de drept invocat de reclamanți, adică art. 1341 alin. 1 din Codul civil ce reglementează plata nedatorată, întrucât nu sunt îndeplinite toate cerințele prevăzute de lege pentru a fi în prezența unei plăți nedatorate.

În raport de concluziile expuse mai sus, tribunalul apreciază că reclamanții au la dispoziție alte acțiuni conferite de legislația în materie prin care să solicite obligarea pârâților să restituie suma de bani achitată de reclamanți în baza actului adițional nr. .......... din ............2011 încheiat între părți.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, în raport de temeiul de drept invocat de către reclamanți, apreciind că acțiunea formulată de către reclamanți nu este întemeiată, tribunalul va respinge acțiunea.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc – Sucursala Urbanproiect invocată de către pârâtul Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc prin întâmpinare.

Respinge excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de către pârâtul Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc.

Respinge acţiunea formulată de reclamanţii U.A.T. M cu sediul în ………….., şi C.L. M cu sediul în municipiul M, …………., în contradictoriu cu pârâtul Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban-Incerc cu sediul în …………. și cu pârâtul Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă Urban – Incerc – Sucursala Urbanproiect cu sediul în …………………

Cu drept de recurs, care se va depune la Tribunalul Gorj, în termen de 15 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 05.04.2018.

Preşedinte,

Cristina Fărcăşanu

Grefier,

Maria Rogociu

Domenii speta

Spete similare