Civil - revendicare imobiliară

Deliberând asupra cauzei, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 02.12.2015 şi înregistrată sub nr. 13417/320/2015, reclamanţii SC N SRL, R.A.S. şi R.A.I., au solicitat în contradictoriu cu pârâții F.O. și F.R. , instanţei să dispună obligarea pârâţilor:

1. să le restituie şi să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie bucata de teren în suprafaţă de 17,03 m.p., pe o lăţime de 1,3 m şi o lungime de 13,1 m, teren ce face parte din suprafaţa totală de 520 m.p., categoria de folosinţă ”curţi construcţii”, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în cartea funciară nr. 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416, sub B2 şi B3, care se învecinează la nord cu proprietatea pârâţilor.

2. stabilirea liniei de hotar ce desparte cele două proprietăţi ale părţilor în litigiu prin modificarea celei existente, având în vedere că acestea se învecinează

3. obligarea pârâţilor să demoleze gardul, din plasă de sârmă pe stâlpi de ţeavă metalică, gard despărţitor al proprietăţilor, gard edificat abuziv de pârâţi pe terenul reclamanţilor, iar în situația în care pârâţii refuză să fie abilitaţi reclamanţii să facă aceste lucrări, pe cheltuiala pârâţilor.

4. obligarea pârâţilor să elibereze terenul proprietate publică (parte din alee/drum public) şi să mute gardul la limita stabilită prin planul cadastral.

5. obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată

În motivare s-a arătat că societatea este proprietara imobilului teren în suprafaţă de 520 mp. situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în cartea funciară nr. 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416, sub B2 şi B3, iar pârâţii deţin imobilul învecinat, situat la numărul administrativ 9, evidenţiat după cunoştinţa lor în CF nr. 50759 a aceleiaşi localităţi.

Mai arată că a dobândit terenul ca bun social prin contractul de vânzare autentificat sub nr. 970 din 29.08.2013 de BNP C.D., iar pe acest teren a fost edificată construcţia casă de locuit.

După edificarea construcţiei, în anul 2014, încercând să realizeze evidenţierea în cartea funciară, a constatat că vecinii lor, pârâţi în prezenta cauză, au împrejmuit în detrimentul lor o suprafaţă mai mare de teren decât cea care reiese din înscrisurile care dovedesc întinderea dreptului lor de proprietate (pârâţii au în proprietate terenul evidenţiat în CF nr. 50759 al com. L. ), adică i-au deposedat de suprafaţa de 17 mp. teren aflat chiar în faţa casei unde oricum spaţiul este foarte mic.

Mai mult, în cursul aceluiaşi an, pârâţii au procedat similar şi cu domeniul public, adică au mutat şi gardul care delimitează proprietatea lor de drumul public (A.A. ) cu circa 3 ml, ocupând circa 21 mp. din stradă şi îngrădindu-le astfel accesul cu autoturismul în propria curte.

A avut numeroase discuţii cu pârâţii, discuţii prin care le-a solicitat să le lase terenul în deplină posesie şi folosinţă, să mute gardul pentru că potrivit documentaţiei cadastrale fâşia de teren în discuţie este în proprietatea lor, aşa cum rezultă din planul de situaţie. Mai mult, în data de 28.05.2015 i-a notificat cu privire la aceste aspecte însă aceştia nu au dat curs solicitărilor astfel că sunt nevoiţi să apeleze la instanţa de judecată cu rugămintea de a-i obliga să le elibereze terenul şi de a se abţine de la uzurparea dreptului lor de proprietate. Precizează că dat fiind faptul că pârâţii au refuzat să ridice corespondenţa şi le-a comunicat că nu o vor ridica de la poştă chiar dacă o retrimite, în data de 22 noiembrie 2015 a trimis notificarea la adresa de e-mail a pârâtului.

Pârâţii i-au deposedat şi folosesc fără drept această suprafaţă de teren iar potrivit art. 563 alin. (1) Cod civil, proprietarul unui bun are dreptul de a-1 revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept şi are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.

Totodată, potrivit art. 560 Cod Civil "proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta" .

Pârâţii ocupă din terenul reclamantei suprafaţa de 520 mp, astfel cum este individualizat în schiţa anexă a cărţii funciare, suprafaţa de 17,3 mp, identificată între punctele 7-8-8-11, terenul ocupat regăsindu-se în partea de nord a suprafeţei proprietatea lor.

Pârâţii sunt obligaţi să respectate dreptul lor de proprietate şi să le restituie în posesie fâşia de teren pe care au acaparat-o fără drept şi de asemenea sunt obligaţi să lase folosinţei publice bunurile aparţinând domeniului public.

Precizează că din anexa nr. 1 la partea I a cărţii funciare reiese forma şi suprafaţa terenului proprietatea societăţii şi că potrivit documentaţiei cadastrale, fâşia de teren este în proprietatea lor.

Revenind la construcţia gardului despărţitor între proprietatea pârâţilor şi cea a societăţii, arată că pârâţii au edificat gardul în interiorul proprietăţii lor cu circa 1,3 m iar pentru construirea acestui gard pârâţii nu posedă autorizaţie de construire. Gardul a fost amplasat greşit încă de la început, pârâţii în mod unilateral au amplasat gardul în favoarea imobilului lor, fără autorizaţie şi fără acordul vecinilor.

In realitate pârâţii folosesc cu circa 17 mp. mai mult teren care rezultă din edificarea gardului dincolo de limitele proprietăţii lor, pe proprietatea reclamantei, astfel că se impune demolarea gardului şi obligarea pârâţilor să-şi mute gardul, astfel încât să lase reclamantei suprafaţa de teren ocupată, în deplină proprietate şi liniştită posesie, astfel cum a fost individualizată în planul de situaţie anexat şi astfel cum va reieşi şi din raportul de expertiză.

Învederează că în Planul de amplasament şi delimitare a imobilului, anexat, între punctele 7 - 8 şi 8 -1 a evidenţiat cu verde porţiunea de teren proprietatea lor ocupată abuziv de pârâţi iar cu portocaliu au evidenţiat porţiunea ocupată de pârâţi din drumul public.

Drumul/aleea este prin natura sa un bun de uz public, de folosinţă generală, astfel că nu-i este permis nimănui să-i acapareze vreun dezmembrământ, ştiut fiind că dreptul de proprietate publică este un drept absolut, opozabil erga-omnes, exclusiv şi nesusceptibil de dezmembrare (art. 858 şi urm., art. 862 C.civ.) şi trebuie folosit conform destinaţiei sale (art.630 C.civ.). în temeiul art. 865 C.proc.civ. îşi rezervă dreptul de al introduce în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condiţiile şi termenul prevăzut art. 68 C.proc.civ.

In drept, s-au invocat dispoziţiile art. 563, art. 566 C.civ. şi art. 560 din C.civ. şi pe toate textele legale la care a făcut referire în prezenta.

Pârâţii au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea petitelor 1-3 din cererea de chemare în judecată ca nefondate; admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei în ceea ce priveşte petitul 4 din cererea de chemare în judecată; cu cheltuieli de judecată. 

În motivare s-a arătat că prin cererea de chemare în judecată formulată, S.C. NS.R.L. a solicitat obligarea lor de a restitui şi a lăsa reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie bucata de teren în suprafaţă de 17,03 mp. pe o lăţime de 1,3 m şi o lungime de 13,1 m, teren ce face parte din suprafaţa totală de 520 mp, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în cartea funciară 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416, sub B 2 şi B 3.

De asemenea, s-a solicitat stabilirea liniei de hotar care desparte cele două proprietăţi ale părţilor în litigiu prin modificarea celei existente, obligarea lor de a demola gardul despărţitor al proprietăţilor, precum şi de a elibera terenul proprietate publică şi de a muta gradul la limita stabilită prin planul cadastral.

În motivarea acţiunii, reclamanta arată că ar fi deposedat-o pe reclamantă de o parte din terenul proprietatea sa, în suprafaţă de 17 mp. De asemenea, că ar fi procedat în mod similar şi cu o parte a terenului din domeniul public, îngrădind accesul reclamantei cu autoturismul în curtea imobilului său.

Cu privire la cererea reclamantei privind obligarea lor de a-i restitui şi lăsa în deplină proprietate şi liniştită posesie bucata de teren în suprafaţă de 17,03 mp, precizează următoarele:

Au dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1353/30.08.2010 încheiat cu S.C. C.B. S.A. o suprafaţă de teren intravilan de 524 mp, înscris în CF nr. 50759 L. , împreună cu construcţia edificată pe acest teren.

La data la care au intrat în posesia terenului anterior descris, suprafaţa de teren pe care au cumpărat-o era deja delimitată şi edificat gardul cu care era împrejmuit. Reclamanta a cumpărat terenul care se învecinează cu al lor de la aceeaşi societate, S.C. C.B. S.A., aceasta efectuând măsurătorile şi în privinţa terenului reclamantei şi edificând gardul cu care este împrejmuit terenul. De altfel, toate terenurile din zonă se află în aceeaşi situaţie, fiind delimitate de S.C. C.B. S.A. şi împrejmuite cu acelaşi tip de gard.

Susţinerile reclamantei în sensul că ei au edificat gardul şi că l-au fi amplasat în mod greşit în favoarea imobilului lor sunt în mod evident contrare realităţii şi făcute cu rea-credinţă. De altfel, reclamanta nici nu a fost în măsură să precizeze în cuprinsul cererii de chemare în judecată când ar fi procedat ei la mutarea gardului lor pe proprietatea sa.

După cum au menționat şi anterior, toate terenurile din zonă au fost măsurate şi delimitate cu gard de către S.C. C.B. SA., iar ulterior predate către proprietari.

De altfel, reclamanta a intrat în proprietatea şi folosinţa de fapt şi de drept a terenului încă de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 970/29.08.2013, când a luat la cunoştinţă despre starea de fapt şi de drept a acestuia, după cum rezultă din cuprinsul acestui contract.

Prin urmare, în cazul în care reclamanta a constatat că i s-a predat de către S.C. C.B. S.A. o suprafaţă de teren mai redusă decât cea menţionată în cuprinsul contractului şi evidenţiată în cartea funciară, ar fi trebuit să sesizeze acest aspect vânzătoarei. Susţinerile reclamantei în sensul că, doar în anul 2014, cu ocazia evidenţierii în cartea funciară ar fi constatat existenţa unei suprafeţe de teren mai reduse decât în realitate nu sunt conforme adevărului. După cum rezultă din chiar înscrisurile depuse de reclamantă la dosar, aceasta a cumpărat terenul în cauză la data de 29.08.2013, teren care era înscris în cartea funciară şi a fost întabulat pe numele său la aceeaşi dată.

Însă suprafaţa de teren pe care o are în posesie la acest moment reclamanta este corespunzătoare celei înscrise în cartea funciară, după cum rezultă şi din extrasul de carte funciară depus de aceasta la dosar.

Precizează că au încercat soluţionarea pe cale amiabilă a diferendului, propunându-i reclamantei să facă împreună măsurătorile terenurilor pe care le au în posesie, însă aceasta nu a fost de acord. De asemenea, s-au adresat cu o solicitare în acest sens S.C. C.B. S.A. de la care ambele părţi au cumpărat terenurile, însă nu au primit niciun răspuns.

În aceste condiţii, apreciază că acţiunea reclamantei reprezintă un adevărat abuz de drept în sensul art. 15 din Codul civil, aceasta formulând cu rea-credinţă o cerere de chemare în judecată exclusiv în scopul şicanării subsemnaţilor.

Cu privire la acţiunea în grăniţuire şi cererea de obligare a lor să demoleze gardul, solicită a se avea în vedere următoarele:

Având în vedere faptul că, din punctul lor de vedere, delimitarea dintre proprietatea reclamantei şi delimitarea proprietăţii s-a făcut în mod corect chiar de către proprietarul care a vândutterenurile ambelor părţi, nu există niciun motiv pentru stabilirea unor noi limite.

Pentru aceleaşi motive, nu poate fi admisă cererea de obligare a lor la demolarea gardului despărţitor al proprietăţilor lor.

Referitor la solicitarea reclamantei ca ei să eliberă terenul proprietate publică pe care se susţine că  l-ar fi ocupat, precizează următoarele:

Având în vedere faptul că drumul de acces este proprietate publică, după cum susţine de altfel şi reclamanta, este evident că aceasta nu deţine calitate procesuală activă în cauză pentru a solicita eliberarea de către  pârâţi a acestui teren.

Calitatea procesuală este una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile, conform art. 32, alin. 1, lit. b din Codul de procedură civilă, rezultând din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel după cum acesta este dedus judecăţii, după cum prevede în mod expres art. 36 din Codul de proc. civ.

Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat. În cazul acţiunii în revendicare imobiliară, calitate procesuală activă revine reclamantului, proprietar neposesor, lipsit de atributele dreptului de proprietate spre a cărui valorificare tinde prin exerciţiul acţiunii, iar calitate procesuală pasivă aparţine pârâtului, posesor neproprietar.

În cazul de faţă, această condiţie nu este îndeplinită, reclamanta nefiind proprietară a acestui teren, astfel încât solicită admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi respingerea cererii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, conform art. 40, alin. 1 din Codul de proc. civ.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 205, art. 32, alin. 1, lit. b, art. 36, art. 40, alin. 1, Cod proc. civ., art. 15 din Codul civil, art. 563 din Codul civil.

Reclamanta a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care arată că pârâţii susţin prin întâmpinare că la data la care au intrat în posesia terenului, suprafaţa de teren pe care au cumpărat-o era deja delimitată şi edificat gardul cu care era împrejmuită, susţinere care probabil este adevărată dacă pârâţii acceptă că ulterior au mutat gardul iar dacă nu acceptă că au procedat la mutarea gardului, susţinerea nu este conformă cu realitatea, astfel cum vor dovedi prin declaraţiile martorilor a căror audiere au solicitat-o.

Intre poziţia în care au fost montaţi ţăruşii de delimitare a celor două loturi şi poziţia actuală a gardului există o deplasare spre curtea lor pe care pârâţii înşişi le-au impus-o executanţilor gardului, probabil angajaţi ai vânzătorului imobilelor.

Expertiza cu obiectivele indicate în cererea introductivă este singura probă care va veni să încline balanţa între susţinerea lor că pârâţii ocupă o suprafaţă de teren mai mare decât cea din actele lor de proprietate şi susţinerea pârâţilor din întâmpinare că au în posesie la acest moment o suprafaţă corespunzătoare celei înscrise în cartea funciară.

Este neadevărată şi susţinerea pârâţilor că ar fi încercat soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, fapt pe care-l demonstrează şi cu înscrisurile anexate prezentei, corespondenţă prin e-mail din 22.12.2014, extras de pe site-ul ANCPI prin care li se cere să ataşeze cererii procesul-verbal de vecinătate cu imobilul identificat în CF nr. 50759 (imobilul pârâţilor), copia procesului-verbal de vecinătate întocmită de persoana autorizată pe care pârâţii au refuzat să-l semneze.

Respinge afirmaţia pârâţilor că ar fi promovat prezenta acţiune în scop şicanator, scopul promovării acesteia fiind recunoaşterea şi valorificarea drepturilor societăţii care a fost deposedată de către pârâţi de o suprafaţă de teren din cel cumpărat.

Pentru motivele dezvoltate în cererea introductivă, întemeiat pe starea de fapt pe care o vor dovedi cu probele propuse, cred că delimitarea între cele două parcele nu s-a făcut corect şi că este necesară stabilirea limitelor corecte şi demolarea gardului despărţitor cu obligarea pârâţilor să-l refacă pe limita corectă.

Cu privire la terenul proprietate publică şi la excepţia lipsei calităţii procesuale active, reiterează ceea ce au arătat şi în cererea introductivă, adică:

Potrivit art. 865 C.civ., ”(1) Obligaţia apărării în justiţie a proprietăţii publice revine titularului. (2) Titularii drepturilor corespunzătoare proprietăţii publice sunt obligaţi: a) să îl informeze pe proprietar cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică; b) să îl introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condiţiile Codului de procedură civilă; (3) Dispoziţiile art. 563 se aplică în mod corespunzător.

Prin înscrisul ataşat face dovada că a informat proprietarul cu privire la tulburarea adusă dreptului de proprietate publică de către pârâţii din prezenta cauză.

Reclamanţii a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat obligarea pârâţilor  să le  restituie şi să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie bucata de teren în suprafaţă de 13 m.p.,  conform raportului de expertiză - răspuns la obiecțiuni, adică suprafaţa de teren dintre pct. 5-6- 204-205-206-5 din schiţa aflată la fila 144 dosar, teren ce face parte din suprafaţa totală de 520 m.p., categoria de folosinţă ”curţi construcţii”, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în cartea funciară nr. 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416, sub B2 şi B3, pe care pârâţii îl ocupă fără drept,  temei de drept art. 563 C.civ. - proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor; stabilirea liniei de hotar ce desparte cele două proprietăţi, astfel cum reiese din expertiza topografică administrată în cauză, adică între punctele 5 -6 din schiţa aflată la fila 144 dosar,  temei art. 560 C.Civ. "proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta", obligarea pârâţilor să demoleze gardul existent şi să contribuie la grăniţuire prin refacerea gardului pe linia indicată în expertiza topografică administrată, adică între punctele 5-6 din schiţa aflată la fila 144 dosar, - temei art. 560 C.Civ. "proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta", iar în situația în care pârâţii refuză să fie abilitaţi intervenienţii R.A.S. şi R. A. I.să facă aceste lucrări, parţial - 1/2 pe cheltuiala pârâţilor - temei art. 1528 C.civ. - în cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi...., obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată - art.453 din Cod procedură civilă.

În motivare s-a arătat că astfel cum a arătat şi cum este confirmat prin expertiza topografică administrată, pârâţii i-au deposedat de suprafaţa de 13 mp teren şi folosesc fără drept această suprafaţă de teren, cererea de restituire a acestei suprafeţe, în baza art.563 C.civ., este întemeiată şi solicită a fi admisă ca atare.

In prezent pârâţii folosesc cu circa 13 mp mai mult teren prin edificarea gardului dincolo de limitele proprietăţii lor, pe proprietatea reclamanţilor, astfel că se impune demolarea gardului şi obligarea pârâţilor să-şi mute gardul astfel încât să lase reclamantei suprafaţa de teren ocupată, în deplină proprietate şi liniştită posesie.

Potrivit art. 560 C. Civ. „proprietarul terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând\ în mod egal cheltuielile ocazionate de aceasta".

Faţă de acest text legal şi raportat la împrejurarea că gardul despărţitor actual este  amplasat pe terenul lor şi nu pe aliniamentul punctelor 5-6 din anexa 2 a raportului de expertiză topografică - varianta răspuns la obiecţiuni aflat la fila 144 din dosar, solicită  să se stabilească că linia de hotar ce desparte cele două proprietăţi este cea care reiese din expertiza topografică administrată în cauză şi să fie obligaţi pârâţii să demoleze gardul existent şi să contribuie la grăniţuire prin refacerea gardului pe linia indicată în expertiza topografică administrată, iar în situația în care pârâţii refuză, să fie abilitaţi intervenienţii R.A.S. şi R. A.I. să facă aceste lucrări, parţial -1/2 pe cheltuiala pârâţilor.

In conformitate cu art.453 din C. proc. civ., solicită obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâţii au depus la dosar concluzii scrise prin care au arătat că prin cererea de chemare în judecată formulată, S.C. NS.R.L. a solicitat obligarea  lor de a restitui şi a lăsa reclamantei în deplină proprietate şi liniştită posesie bucata de teren în suprafaţă de 17,03 mp pe o lăţime de 1,3 m şi o lungime de 13,1 m, teren ce face parte din suprafaţa totală de 520 mp, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în cartea funciară 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416, sub B 2 şi B 3.

De asemenea, s-a solicitat stabilirea liniei de hotar care desparte cele două proprietăţi ale părţilor în litigiu prin modificarea celei existente, obligarea subsemnaţilor de a demola gardul despărţitor al proprietăţilor, precum şi de a elibera terenul proprietate publică şi de a muta gradul la limita stabilită prin planul cadastral.

În cauză a fost efectuată expertiză de către expertul topo Mesaroş Alexandru. Prin raportul de expertiză iniţial, răspunzând obiectivelor expertizei, expertul a concluzionat că diferenţa de teren care lipseşte de la reclamantă si se află pe terenul pârâţilor este de 17 mp.

Prin răspunsul la obiecţiunile formulate de subsemnaţii, expertul revine şi menţionează că ar exista o suprapunere a terenului folosit de subsemnaţii peste imobilul reclamantei, pe o suprafaţă de 13 mp.

Întrucât au formulat obiecţiuni şi au solicitat avizarea expertizei de către OCPI Mureş, instanţa a încuviinţat această cerere.

Potrivit art. 2 din Ordinul nr. 1882/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie, cadastru şi geodezie de aprobare a Regulamentului de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară din 09.07.2014, avizarea tehnică a expertizei judiciare consta în recepţia tehnica a planului de amplasament si delimitare a imobilului ce face obiecţiuni expertizei şi se acorda în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (3) lit. e) şi ale art. 13 alin. (3) lit. h) din Regulamentul de avizare, verificare şi recepţie a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului, al geodeziei, al topografiei, al fotogrammetriei şi al cartografiei, aprobat prin Ordinul directorului general al ANCPI nr. 108/2010. OCPI a avizat planul de amplasament procedând la preluarea imaginilor celor două suprafeţe transpuse în plan şi măsurate, ceea ce au solicitat şi subsemnaţii prin obiecţiunile la expertiză.

Art. 3, alin. 3 din acelaşi act normativ prevede că răspunderea pentru corectitudinea întocmirii planului de amplasament si delimitare a imobilului si pentru corespondenta lui cu realitatea din teren revine expertului judiciar, acesta având obligaţia să execute măsurătorile la fata locului.

Din analiza acestor dispoziţii legale, rezultă că planul de amplasament şi delimitare a imobilului depus la dosarul cauzei a fost întocmit de către expert ca urmare a măsurătorilor efectuate în teren, nefiind vorba despre planul de amplasament existent la cartea funciară. De altfel, şi în cuprinsul celor două planuri de amplasament se menţionează de către expert în partea stângă jos Confirm executarea măsurătorilor la teren, corectitudinea întocmirii documentaţiei cadastrale si corespondenta acestuia cu realitatea din teren. De asemenea, expertul a depus şi un calcul analitic al suprafeţelor celor două terenuri în care sunt menţionate inclusiv coordonatele măsurătorilor efectuate.

Dacă ar fi fost vorba despre depunerea unor planuri de amplasament existente deja la cartea funciară, atunci nu ar fi trebuit să existe vreo diferenţă între suprafaţa de teren înscrisă în CF nr. 52416, respectiv 520 mp, si suprafaţa de teren măsurată de 517 mp, menţionată în cuprinsul planului de amplasament. Or, există o diferenţă, ce rezultă tocmai din măsurătoarea expertului. De altfel expertul menţionează foarte clar în cuprinsul planului de amplasament: suprafaţă totală măsurată 517 mp, suprafaţă din act 520 mp.

Şi în privinţa terenului  pârâţilor există o diferenţă constatată de expert cu ocazia măsurătorilor, în planul de amplasament menţionându-se ca suprafaţa totala măsurata este de 565 mp, iar suprafaţa din act este 524 mp.

Prin urmare, cele două planuri de amplasament avizate de OCPI depuse la dosarul cauzei sunt rezultatul măsurătorilor efectuate de către expert şi reflectă situaţia de fapt a celor două terenuri. Aceste planuri de amplasament se apropie cel mai mult de situaţia reală măsurată şi acceptată de ei.

În sprijinul acestei interpretări invocă şi dispoziţiile art. 10, alin. 1 din Regulamentul privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie, cadastru şi geodezie din 12.09.2011, aprobat prin Ordinul nr. 1882/2011, care prevede: în vederea efectuării înscrierii în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară conform Legii nr. 7/1996, republicata; cu modificările şi completările ulterioare, a imobilului care a făcut obiectul litigiului în care s-a dispus expertiza judiciară, planul de amplasament si delimitare a imobilului pentru care s-a admis recepţia în condiţiile prezentului regulament ţine locul documentaţiei cadastrale după pronunţarea hotărârii judecătoreşti irevocabile.

Totuşi pentru deplina edificare a instanţei şi părţilor în ceea ce priveşte măsurătoarea cuprinsă în planul de amplasament, apreciază că s-ar impune repunerea cauzei pe rol şi audierea expertului. Apreciem că este esenţial ca în prezenta cauză să se lămurească dacă acest plan de amplasament coincide sau nu cu starea de fapt a terenurilor, având în vedere diferenţele dintre planurile de amplasament şi planul de situaţie-anexa la răspunsul la obiecţiunile la expertiză.

Analizându-le comparativ, se poate observa că există o diferenţă semnificativă între geometria terenului reclamantei, cuprins în memoriul tehnic avizat de OCPI şi geometria terenului acesteia cuprins în răspunsul la obiecţiuni din data de 02.05.2017, în ceea ce priveşte latura nordică a terenului reclamantei. Din analiza planului de amplasament şi delimitare a imobilului reclamantei rezultă că în terenul proprietatea acesteia este inclusă şi suprafaţa de 13 mp, evidenţiată în anexa 2 din răspunsul la obiecţiuni între punctele 6-204-206-116, ca reprezentând suprapunerea dintre cele două terenuri. Acest plan de amplasament se apropie cel mai mult de situaţia reală a terenului reclamantei, susţinând în mod constant că aceasta este forma terenului reclamantei, iar nu cea cuprinsă în planul de situaţie-anexa 2 la răspunsul la obiecţiunile la expertiză, unde există o diferenţă de suprafaţă de teren cuprinsă între punctele 116-206-204-6.

Prin urmare, luând în considerare acest plan de amplasament, rezultă că reclamantei îi lipseşte o suprafaţă de teren de doar 3 mp, suprafaţă care este infimă raportat la suprafaţa totală a terenului.

Art. 113, alin. 3 din Regulamentul de avizare, recepţie şi înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară din 09.07.2014 modificarea geometriei poate duce la modificarea suprafeţei imobilului cu un procent de până la +/- 2% din suprafaţa măsurată înscrisă în cartea funciară.

De asemenea, analizând dispoziţiile art. 116, alin. 4 şi 5 din acelaşi act normativ rezultă că doar în cazul în care modificarea suprafeţei depăşeşte acest procent este necesar acordul proprietarului imobilului.

În cazul de fată, suprafaţa lipsă constatată de expert nu depăşeşte procentul de 2%, prin urmare cererea reclamantei nu poate fi admisă raportat la această suprafaţă.

În situaţia în care instanţa ar lua în considerare exclusiv răspunsul expertului la obiecţiuni, din punctul nostru de vedere s-ar comite o gravă eroare.

Conform măsurătorilor expertului, deşi se poate observa foarte clar că niciuna dintre laturile terenului reclamantei nu corespunde cu documentaţia de la OCPI acesta concluzionează că terenul se suprapune peste terenul acesteia, fără a analiza dacă această suprapunere nu este generată chiar de către reclamantă prin nerespectarea documentaţiei de la OCPI.

Astfel, analizând distanţele laturilor terenului reclamantei indicate de expert am constatat că acestea nu corespund cu cele înscrise în cartea funciară, existând următoarele diferenţe:

- în ceea ce priveşte latura dinspre sud {punctele 303-304) deşi conform documentaţiei de la OCPI aceasta este în lungime de 20,19 m, în expertiza iniţială expertul arată că este de 19,62 m, iar în răspunsul la obiecţiuni că este de 20,05 m, fără să evidenţieze existenţa unei diferenţe fată de documentaţia de la OCPI, deşi aceasta există.

- în ceea ce priveşte latura dinspre est (punctele 204-209-304), aceasta este 25,85 m conform planului de amplasament şi delimitare a imobilului (şi a măsurătorii cu ruleta) şi de 24,48 m conform măsurătorii expertului. Expertul nu a evidenţiat existenţa unei diferenţe faţă de documentaţia de la OCPI, deşi aceasta există.

- referitor la latura dinspre vest (punctele 117-120-303), aceasta este de 25,94 m conform înscrierii din cartea funciară şi de 26,04 m conform măsurătorii expertului din răspuns, în fapt, conform măsurătorilor efectuate pe conturul gardului existent al terenului reclamantei, a rezultat că această latură este în lungime de 27,40 m. În cazul în care ar fi respectată lungimea acestei laturi (25,94 m) atunci nu s-ar mai fi constatat nici o suprafaţă lipsă din terenul reclamantei.

- în ceea ce priveşte latura dinspre nord, între punctele 5 şi 116, distanţa între aceste puncte este în realitate de 50 cm (conform documentaţiei de la OCPI), iar nu de 20 de cm astfel după cum a măsurat expertul.

Conform planului de situaţie realizat de expert-anexa la răspunsul la obiecţiuni - rezultă că în partea de sud există o diferenţă care s-ar regăsi în suprafaţa care îi lipseşte. Altfel spus, terenul reclamantei este deplasat înspre nord, respectiv înspre proprietatea  pârâţilor, rezultând astfel suprapunerea terenurilor. În cazul în care terenul reclamantei ar respecta geometria terenului conform documentaţiei de la cartea funciară, nu ar mai exista nicio suprapunere cu terenul pârâţilor.

Prin urmare, chiar dacă ar fi avute în vedere exclusiv concluziile expertului conform răspunsului său la obiecţiuni, suprapunerea terenurilor se datorează nerespectării de către reclamantă a documentaţiei de la cartea funciară.

De altfel, în memoriul tehnic se menţionează că în partea de nord diferenţa dintre limita de proprietate şi partea carosabilă este cuprinsă între 3,49 mp şi 4,55 mp. Diferenţa dintre suprafaţa întabulată şi cea reală rezultă din alinierea gardurilor prin nerespectarea axei străzii Aleea Soarelui care se învecinează la nord cu reclamanta.

Trebuie subliniat şi faptul că la data la care pârâţii au intrat în posesia terenului anterior descris, suprafaţa de teren pe care au cumpărat-o era deja delimitată si edificat gardul cu care era împrejmuit. Reclamanta a cumpărat terenul care se învecinează cu al lor de la aceeaşi societate, S.C. C.B. S.A., aceasta efectuând măsurătorile şi în privinţa terenului reclamantei şi edificând gardul cu care este împrejmuit terenul. De altfel, toate terenurile din zonă se află în aceeaşi situaţie, fiind delimitate de S.C. C.B. S.A. şi împrejmuite cu acelaşi tip de gard.

Reclamanta a intrat în proprietatea şi folosinţa de fapt şi de drept a terenului încă de la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 970/29.08.2013, când a luat la cunoştinţă despre starea de fapt şi de drept a acestuia, după cum rezultă din cuprinsul acestui contract.

Prin urmare, în cazul în care reclamanta a constatat că i s-a predat de către S.C. C.B. S.A. o suprafaţă de teren mai redusă decât cea menţionată în cuprinsul contractului şi evidenţiată în cartea funciară, ar fi trebuit să sesizeze acest aspect vânzătoarei.

Mai mult, reclamanta a solicitat în 2013 alipirea a două suprafeţe de câte 260 mp fiecare, conform memoriului tehnic aflat la fila 13 din dosar, cu această ocazie procedându-se la măsurarea întregii suprafeţe şi neconstatându-se vreo suprafaţă lipsă din terenul acesteia sau vreo suprapunere cu terenul lor.

În fapt, astfel după cum a menţionat şi în faţa instanţei de judecată, suprafaţa de teren pe care o are în posesie la acest moment reclamanta este corespunzătoare celei înscrise în cartea funciară, după cum rezultă şi din extrasul de carte funciară depus de aceasta la dosar. Însă reclamanta a fost deranjată de faptul că ar fi constatat că subsemnaţii deţinem o suprafaţă de teren mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară. Acesta este motivul real al promovării acţiunii ce formează obiectul prezentului dosar. În fapt, reclamanta urmăreşte să îşi mărească suprafaţa de teren în mod artificial, în realitate - fapt confirmat de planul de amplasament întocmit de către expert - acesteia nelipsindu-i decât cel mult 3mp.

În temeiul considerentelor de fapt şi de drept expuse, solicită a se dispune, în principal, repunerea cauzei pe rol pentru lămurirea aspectelor legate de faptul că planul de amplasament şi delimitare a imobilului a fost întocmit de expert ca urmare a măsurătorilor efectuate de acesta la cele două imobile, iar nu ca urmare a preluării situaţiei existente la cartea funciară. În subsidiar, solicită respingerea acţiunii formulate de reclamantă deoarece nu există nicio suprapunere între terenul acesteia şi terenul pârâţilor.

În probaţiune, s-au depus următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială (f.5,38);  contract de vânzare-cumpărare (f.7-9), certificat de înregistrare (f.10); certificat constatator (f.11-13); încheiere nr. 20611 (f.14), extras CF (f.15-19), adresă (f.22), contract de vânzare-cumpărare (f.40-42), antecontract de vânzare-cumpărare (f.43-44), 50), planşe foto (f.51), plan parter (f.52);  plan mansardă (f.53-57),  anexa 2 la contract (f.58-67), proces-verbal de vecinătate (f.75), notă de înregistrare (f.76), adresă (f.75,94-95);  planşe foto (f.135-136);  copia dosarului O.C.P.I. Mureş vol.II (f.2-32); duplicat contract de vânzare-cumpărare (f.44-46), şi proba cu expertiza topografică cu răspunsul la obiecţiuni avizată de OCPI Mureş (f.118-125, 142-144 vol.I , 61-73 vol.II).

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Cererea de chemare în judecată pendinte a fost înregistrată pe rolul instanţei la data de 02.12.2015  de reclamanta SC N SRL care era înscrisă în cartea funciară nr. 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416, sub B2 şi B3, cu suprafaţa  totală de 520 m.p., categoria de folosinţă ”curţi construcţii”, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş,  care se învecinează  pe o latură cu proprietatea pârâţilor F.O. şi F.R.A. , înscrişi în CF nr.  50759 L.  cu suprafaţa de teren intravilan de 524 mp, împreună cu construcţia edificată pe acest teren, situat administrativ în com. L. , A.A. , nr. 9, jud. Mureş.

În cursul procesului, la data de 12.07.2016, reclamanta SC N SRL a înstrăinat imobilul proprietatea sa, mai sus menţionat,  cumpărătorilor R.A.S. şi R.A.I. prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.698/12.07.2016 la NP I.L..

La termenul de judecată din 21.09.2017 instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de reclamanţi a numiţilor R.A.S. şi R.A.I., iar la termenul de judecată din 02.11.2017, instanţa a dispus , în temeiul art.39 alin.2 C.pr.civ. menţinerea în proces a reclamantei S.C. NS.R.L.

Reclamanţii au solicitat obligarea pârâților  F.O. şi F.R. să le restituie şi să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie bucata de teren în suprafaţă de 17,03 m.p., pe o lăţime de 1,3 m şi o lungime de 13,1 m, teren ce face parte din suprafaţa totală de 520 m.p., categoria de folosinţă ”curţi construcţii”, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în cartea funciară nr. 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416, sub B2 şi B3, care se învecinează la nord cu proprietatea pârâţilor; stabilirea liniei de hotar ce desparte cele două proprietăţi ale părţilor în litigiu prin modificarea celei existente, având în vedere că acestea se învecinează; obligarea pârâţilor să demoleze gardul, din plasă de sârmă pe stâlpi de ţeavă metalică, gard despărţitor al proprietăţilor, gard edificat abuziv de pârâţi pe terenul reclamanţilor, iar în situația în care pârâţii refuză să fie abilitaţi reclamanţii să facă aceste lucrări, pe cheltuiala pârâţilor;obligarea pârâţilor să elibereze terenul proprietate publică (parte din alee/drum public) şi să mute gardul la limita stabilită prin planul cadastral; obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare pârâţii au solicitat respingerea petitelor 1-3 din cererea de chemare în judecată ca nefondate şi admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei în ceea ce priveşte petitul 4 din cererea de chemare în judecată(obligarea pârâţilor să elibereze terenul proprietate publică -parte din alee/drum public şi să mute gardul la limita stabilită prin planul cadastral; cu cheltuieli de judecată. 

 Prin încheierea din 08.09.2016 instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active faţă de petitul 4 din cererea de chemare în judecată cu menţiunea că i se va da efect  prin hotărârea finală.

In ceea ce priveşte fondul cauzei, pentru soluţionarea petitelor 1-3 din cererea de chemare în judecată instanţa a administrat proba cu înscrisuri şi cu expertiza topografică , raportul de expertiză întocmit de expert topo Mesaroş Alexandru cu răspunsul la obiecţiunile formulate de pârâţi,  avizat de OCPI Mureş ,  fiind depus la filele 118-125, 142-144 vol.I , 61-73 vol.II.

Din cuprinsul răspunsului la obiecţiunile formulate de pârâţi la raportul de expertiză şi a planurilor de situaţie depuse la filele  142-144 dosar,  instanţa reţine următoarele :

-pentru imobilul pârâţilor F.O. şi F.R.A. , situat în A.A. , nr.9,  înscris în CF nr. 50759 L.  , nr.cad.50759 cu suprafaţa de teren  de 524 mp,  marcat prin culoare roşie, în anexa nr.1 (f.143)  a rezultat o suprafaţă masurată de  578 mp., determinată de punctele :103-114-112-113-201-202-203-204-205-206-116-115-103;imobilul este împrejmuit cu gard pe toate laturile.

-pentru imobilul reclamanţilor situat în A.A. , nr.12, înscris în CF nr. 52416 L. , nr. cadastral 52416 cu suprafaţa  de 520 m.p.,  marcat prin culoare albastră, în anexa nr.1 (f.143) a rezultat o suprafaţă măsurată de 504 mp., determinată de punctele : 117-116-206-205-204-209-304-303-120-117 ;imobilul este împrejmuit cu gard  cu excepţia distanţei dintre punctele :117-116.

-în anexa nr.2 la răspunsul  la obiecţiuni la raportul de expertiză (f.144) , prin culoare verde s-au suprapus geometriile nr. cad.50759 şi 52416 peste suprafeţele măsurate în teren  pentru aceste imobile ; se poate observa că nr.cad.50759 nu respectă geometria din baza de date a OCPI  Mureş.În partea sudică a imobilului există o suprapunere a terenului folosit de către pârâţi peste imobilul înscris în CF cu numărul cadastral 52416 între punctele:5- 6-204- 205- 206- 5 pe o suprafaţă de 13 mp.

La termenul de judecată din 02.11.2017 instanţa a dispus avizarea de către OCPI Mureş a ultimei variante de expertiză depusă la dosarul cauzei cu  anexele 1 şi 2 (răspunsul la obiecţiuni care cuprinde forma corectă şi completă a expertizei ).

Din înscrisurile depuse la filele  61-73 dosar de expert topo M.A. rezultă că OCPI Mureş a avizat tehnic expertiza judiciară prin procesul-verbal de recepţie  nr.36/2018 (f.62) rezultând că nu există erori topologice iar lucrarea este declarată admisă.

Pentru avizarea tehnică a expertizei judiciare ,  expert topo M.A. a depus înscrisurile prevăzute de art.2 alin.1 şi 2 din Ordinul nr. 1882/C-1044364 din 12 septembrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului privind avizarea tehnică a expertizelor judiciare efectuate de experţii judiciari în specializarea topografie, cadastru şi geodezie, respectiv  planurile de amplasament  ale imobilelor părţilor,  memoriul tehnic, prin care se descrie lucrarea efectuată , (în acesta fiind redate constatările din forma finală a expertizei -răspunsul la obiecţiuni), planurile de încadrare în zonă  ale imobilelor părţilor,  extrasele de carte funciară ale imobilelor  şi  copia adresei instanţei de judecată  prin care s-a solicitat avizarea lucrării, prin urmare susţinerile pârâţilor din concluziile scrise în sensul că lucrarea  depusă spre avizare nu este corect întocmită sunt neîntemeiate.

In concluzie,  instanţa reţine că pârâţii au în posesie şi folosinţă o suprafaţă mai mare decât cea înscrisă în cartea funciară în proprietatea lor, aceştia  ocupând  terenul în suprafaţă de 13 mp, identificat conform raportului de expertiză – răspuns la obiecţiuni întocmit de expertul Mesaroş Alexandru, respectiv suprafaţa de teren dintre punctele 5-6-204-205-206-5 din planul de situaţie aflat la fila 144 dosar, teren ce face parte din suprafaţa totală de 520 mp, categoria de folosinţă „curţi construcţii”, proprietatea reclamanţilor, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în CF nr. 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416,  raport de expertiză ce a fost avizat de OCPI Mureş prin procesul-verbal de recepţie  nr.36/22.01.2018.

Terenul de 13 mp. ocupat de pârâţi este împrejmuit cu gard,  reclamanţii neavând acces la acesta.

Conform art. 563 alin.1 , art.560 şi  1528 alin.1 C.civ.

,,  (1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.,,

,, Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligaţi să contribuie la grăniţuire prin reconstituirea hotarului şi fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta.,,

 ,, (1) În cazul neexecutării unei obligaţii de a face, creditorul poate, pe cheltuiala debitorului, să execute el însuşi ori să facă să fie executată obligaţia.,,

Faţă de situaţia de fapt expusă şi în baza art. 563 alin.1 C.civ.  instanţa va obliga pârâţii să restituie reclamanţilor R.A.S. şi R.A.I. şi să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 13 mp, identificat conform raportului de expertiză – răspuns la obiecţiuni întocmit de expertul Mesaroş Alexandru, respectiv suprafaţa de teren dintre punctele 5-6-204-205-206-5 din planul de situaţie aflat la fila 144 dosar, teren ce face parte din suprafaţa totală de 520 mp, categoria de folosinţă „curţi construcţii”, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în CF nr. 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416,  raport de expertiză ce a fost avizat de OCPI Mureş prin procesul-verbal de recepţie  nr.36/22.01.2018.

In baza art.560 C.civ. instanţa va stabili linia de hotar ce desparte  proprietatea reclamanţilor  R.A.S. şi R.A.I. de proprietatea pârâţilor F.O. şi F.R. prin punctele 5-6 din planul de situaţie al raportului de expertiză ce a fost avizat de OCPI Mureş prin procesul-verbal de recepţie  nr.36/22.01.2018 , aflat la fila 144 dosar.

 Instanţa va obligă pârâţii să demoleze gardul existent şi să contribuie la grăniţuire prin refacerea gardului pe linia indicată în expertiza topografică efectuată de expertul M. A., respectiv între punctele 5-6 din planul de situaţie al raportului de expertiză ce a fost avizat de OCPI Mureş prin procesul-verbal de recepţie  nr.36/22.01.2018 , aflat la fila 144 dosar, iar în caz de refuz,  în baza art.1528 alin.1 C.civ. va autoriza reclamanţii R.A.S. şi R.A.I. să procedeze la efectuarea acestor lucrări,  cu suportarea de către pârâţi a ½ din cheltuielile ocazionate de acestea.

Având în vedere că prin încheierea din 08.09.2016 instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active faţă de petitul 4 din cererea de chemare în judecată respectiv de  obligare a pârâţilor să elibereze terenul proprietate publică (parte din alee/drum public) şi să mute gardul la limita stabilită prin planul cadastral instanţa va respinge cererea reclamantei S.C. NS.R.L. de obligare a pârâţilor la eliberarea terenului proprietate publică şi de mutare a gardului executat pe proprietatea publică, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă pentru următoarele considerente:

 Drumul de acces este proprietate publică,  aspect susţinut atât de reclamanţi cât şi de pârâti.

Calitatea procesuală este una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii civile, conform art. 32, alin. 1, lit. b din Codul de procedură civilă, rezultând din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel după cum acesta este dedus judecăţii, după cum prevede în mod expres art. 36 din Codul de proc. civ.

Calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularul dreptului afirmat. În cazul acţiunii în revendicare imobiliară, calitate procesuală activă revine reclamantului, proprietar neposesor, lipsit de atributele dreptului de proprietate spre a cărui valorificare tinde prin exerciţiul acţiunii, iar calitate procesuală pasivă aparţine pârâtului, posesor neproprietar.

În  ceea ce priveşte petitul 4 din cererea de chemare în judecată, această condiţie nu este îndeplinită, reclamanţii nefiind proprietarii acestui teren,  astfel că nu au calitate procesuală activă de a solicita obligarea pârâţilor la eliberarea terenului proprietate publică şi de a muta gardul executat pe proprietatea publică.

Instanţa va încuviinţa onorariul final al expertului M. A. în cuantum de 1.540 lei şi va obliga reclamanţii R.A.S. şi R.A.I. să plătească diferenţa de decont a expertizei în cuantum de 840 lei.

In baza art.453 C.pr.civ. instanţa va obliga pârâţii să plătească reclamanţilor  cheltuielile de judecată, solicitate şi justificate cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, astfel:

-pentru reclamanta  S.C. NS.R.L. 2464 lei compusă din : 700 lei onorariu expert (f.108), 1.500 lei onorariu avocat (f.153-156), 264 lei- taxa de timbru (f.6, 28).

-pentru reclamanţii R.A.S. şi R.A.I. suma de 500 lei reprezentând onorariu avocaţial (f.42, vol.II);

Pentru toate considerentele de fapt şi de drept expuse, instanţa va admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. NS.R.L. şi menţinută în proces după introducerea în cauză a reclamanţilor R.A.S. şi R.A.I..

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamanta S.C. NS.R.L., J--1997, cu sediul în Tîrgu-Mureş, str. nr., jud. Mureş, şi menţinută în proces după introducerea în cauză a reclamanţilor R.A.S., CNP  şi R.A.I., CNP, ambii cu domiciliul în Tîrgu-Mureş, str. nr., sc., ap., jud. Mureş, toţi cu sediul procesual ales la avocat D.D.M., cu sediul în Tîrgu-Mureş, str. nr.  , jud. Mureş, în contradictoriu cu pârâţii F. O., CNP  şi F.R.A. , CNP, ambii cu domiciliul în com. L. , A.A.  nr. 9, jud. Mureş.

Obligă pârâţii să restituie reclamanţilor R.A.S. şi R.A.I. şi să le lase în deplină proprietate şi liniştită posesie terenul în suprafaţă de 13 mp, identificat conform raportului de expertiză – răspuns la obiecţiuni întocmit de expertul M. A., respectiv suprafaţa de teren dintre punctele 5-6-204-205-206-5 din planul de situaţie aflat la fila 144 dosar, teren ce face parte din suprafaţa totală de 520 mp, categoria de folosinţă „curţi construcţii”, situat în com. L. , A.A. , nr.  , jud. Mureş, înscris în CF nr. 52416 a comunei L. , nr. cadastral 52416,  raport de expertiză ce a fost avizat de OCPI Mureş prin procesul-verbal de recepţie  nr.36/22.01.2018.

Stabileşte linia de hotar ce desparte  proprietatea reclamanţilor R.A.S. şi R.A.I. de proprietatea pârâţilor F.O. şi F. R. prin punctele 5-6 din planul de situaţie al raportului de expertiză ce a fost avizat de OCPI Mureş prin procesul-verbal de recepţie  nr.36/22.01.2018 , aflat la fila 144 dosar.

Obligă pârâţii să demoleze gardul existent şi să contribuie la grăniţuire prin refacerea gardului pe linia indicată în expertiza topografică efectuată de expertul M. A., respectiv între punctele 5-6 din planul de situaţie al raportului de expertiză ce a fost avizat de OCPI Mureş prin procesul-verbal de recepţie  nr.36/22.01.2018 , aflat la fila 144 dosar, iar în caz de refuz,  autorizează reclamanţii R.A.S. şi R.A.I. să procedeze la efectuarea acestor lucrări,  cu suportarea de către pârâţi a ½ din cheltuielile ocazionate de acestea.

Respinge cererea reclamantei S.C. NS.R.L. de obligare a pârâţilor la eliberarea terenului proprietate publică şi de mutare a gardului executat pe proprietatea publică, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Încuviinţează onorariul final al expertului M. A. în cuantum de 1.540 lei şi obligă reclamanţii R.A.S. şi R.A.I. să plătească diferenţa de decont a expertizei în cuantum de 840 lei.

Obligă pârâţii să plătească reclamantei S.C. NS.R.L. suma de 2.464 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Obligă pârâţii să plătească reclamanţilor R.A.S. şi R.A.I. suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Judecătoria Tîrgu-Mureş.

Pronunţată în condiţiile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă, azi, 08.06.2018.

Domenii speta

Spete similare