Anulare act de control emis de Garda Forestieră. Noţiunea de act administrativ

Anulare act de control emis de Garda Forestieră. Noţiunea de act administrativ

- art. 2 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 554/2004

- pct. 12 din Anexa 1 la Legea nr. 46/2008

Prin acţiunea formulată, reclamantul a solicitat anularea actului de control nr. (...)/27.10.2016, prin care s-a constatat tăierea ilegală a arborilor de pe fondul forestier aparţinând cantonului nr.(...), aflat în paza recurentului reclamant, stabilindu-se totodată o pagubă de 6435,22 lei.

Prima instanţă a reţinut că actele atacate sunt acte premergătoare şi nu acte administrative producătoare de efecte juridice, în sensul arătat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 şi a respins cererea formulată de reclamant ca inadmisibilă.

Curtea a reţinut că, la cantonul silvic nr.(...) a avut loc în perioada 22.09.2016 - 14.10.2016 un control de fond, finalizat cu emiterea actului de control nr.(...)/27.10.2016, atacat în prezentul litigiu.

Potrivit pct. 12 din Anexa la Legea 46/2008 - Codul silvic, control de fond reprezintă totalitatea acţiunilor efectuate în fondul forestier, în condiţiile legii, de către personalul silvic care asigură administrarea pădurilor sau controlul regimului silvic, în scopul: a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice; b)verificării suprafeţei de pădure în scopul identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi în delict, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi stabilirii cauzelor care le-au produs; c)verificării oportunităţii şi calităţii lucrărilor silvice executate; d)identificării lucrărilor silvice necesare; e) verificării stării bunurilor mobile şi imobile aferente pădurii respective; f) inventarierii stocurilor de produse ale pădurii existente pe suprafaţa acesteia; g) stabilirii pagubelor si/sau daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora. Aceleaşi prevederi stabilesc totodată că, controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile.

Prin urmare, actul de control atacat în speţă devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile, ceea ce înseamnă că nu este doar un act premergător ci un titlu de creanţă care poate fi pus în executare dacă nu este contestat în 15 zile de la comunicare, potrivit textului de lege indicat mai sus.

Curtea a reţinut în consecinţă că actul în litigiu produce efecte juridice, situaţie în care este un act administrativ în sensul arătat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Curtea de Apel Oradea – Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal

Decizia nr. 1202 din 26.03.2018

Prin Sentinţa nr. (...) din 29.09.2017 Tribunalul (...) a respins cererea formulată de reclamantul (...) cu domiciliul în (...), jud. (...) în contradictoriu cu pârâta (...) (...) cu sediul în (...), (...), jud. (...), ca inadmisibilă.

Prima instanţă a reţinut că înscrisul atacat nu îndeplineşte condiţiile unui act administrativ, astfel cum este definit actul administrativ de dispoziţiile art. 2 alin.1 lit. c) din Legea nr.554/2004.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs (...), solicitând admiterea acestuia şi în consecinţă casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei, în temeiul art. 488 pct. 5 şi 8, art. 498 Cod de procedură civilă, art. 20 din Legea 554/2004. Cu cheltuieli de judecată.

În motivele de recurs a arătat următoarele:

Potrivit pct. 12 din Anexa la Legea 46/2008 - Codul silvic, controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile.

Astfel, actul de control contestat, potrivit dispoziţiilor legale invocate, produce efecte juridice, devenind titlu executoriu în caz de necontestare.

Art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 instituie răspunderea patrimonială a personalului cu atribuţii de pază a pădurilor, pentru pagubele produse pe suprafeţele de pădure pe care le are în pază, constatate şi evaluate în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă. De asemenea, potrivit dispoziţiilor Hotărârii Guvernului nr. 1076 din 23 septembrie 2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier, respectiv art. 9, "Pagubele produse fondului forestier naţional, cauzate de neîndeplinirea, totală sau parţială, a atribuţiilor de serviciu privind paza fondului forestier, se impută celor responsabili, în solidar cu pădurarul titular de canton silvic, precum şi cu alte persoane cu atribuţii pe linie de pază, potrivit fişei postului. În continuare, art. 10 din HG 1076/2009, prevede următoarele: "Pagubele rămase imputabile personalului silvic se recuperează prin una dintre următoarele modalităţi: a) prin reţinere pe statul de plată în tranşe lunare; b) din garanţia gestionară constituită, caz în care aceasta se reconstituie în perioada următoare în limitele şi în termenele stabilite de reglementările specifice privind gestiunea”.

Or, în prezenta speţă, în ipoteza în care actul de control ar rămâne definitiv, acesta ar deveni automat titlu executoriu, fără vreo altă formalitate necesară. De asemenea, recurentul în calitate de titular de canton, responsabil cu paza Cantonului silvic nr. (...), ar urma să fie executat silit pentru sumele cu titlu de prejudiciu, constatate prin actul de control, în modalitatea reţinerii din garanţia gestionară constituită pe numele său, respectiv în cazul în care aceasta ar fi insuficientă, prin reţinere pe statul de plată. În concret, fără a se emite altă decizie suplimentară, sau fără a fi necesară promovarea unei acţiuni în justiţie, dacă actul de control rămâne definitiv (nu este contestat sau se respinge cererea recurentului), va fi executat silit pentru suma de 6.495,60 Lei. Astfel, potrivit actului de control nr. (...)/27.10.2016, controlul cantonului silvic nr. (...) s-a făcut în prezenţa recurentului, în calitate de "pădurar titular al cantonului" (alin. 2 din actul de control). De asemenea, la punctul 6 din actul de control, se constată un prejudiciu în valoare de 6.495,60 Lei.

Raportat la prevederile legale invocate, apreciază că actul contestat este un act administrativ în sensul art.2 alin. l lit. c) din Legea 554/2004, act care produce efecte juridice prin el însuşi. Faţă de cele arătate, solicită admiterea recursului.

În drept a invocat prevederile art. 488 pct. 5 şi 8 Cod procedură civilă.

Intimata GARDA FORESTIERĂ (...) prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pentru următoarele motive:

Persoana vătămată într-un drept sau interes legitim printr-un act administrativ unilateral poate solicita instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ vătămător, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.

De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Instanţa, soluţionând cererea, poate să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un înscris sau să efectueze o anumită operaţiune administrativă.

Prin cererea introductivă de instanţă, reclamantul a solicitat anularea Procesului verbal de control din data de 23.09.2016 şi Actului de control nr. (...)/27.10.2016, care sunt acte premergătoare, nefiind acte administrative producător de efecte juridice în sensul arătat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Astfel potrivit art. 48 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2000, personalul silvic care încalcă legile şi regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii şi prestigiului instituţiei pe care o reprezintă, răspunde disciplinar, contravenţional, civil sau penal, în funcţie de natura şi gravitatea faptei săvârşite.

Răspunderea patrimonială a salariaţilor pentru pagubele produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor este reglementată de art. 254 alin. (1) din Codul muncii şi este, în fond, o răspundere civilă contractuală. De asemenea art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006, instituie răspunderea patrimonială a personajului cu atribuţii de pază a pădurilor, pentru pagubele produse pe suprafeţele de pădure pe care le are în pază, constatate şi evaluate în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă.

Or, răspunderea patrimonială este o instituţie juridică de dreptul muncii, fiind reglementată de cap. III "Răspunderea patrimonială" al titlului XI "Răspunderea juridică" din Codul muncii, fiind guvernată, în consecinţă, de principiile specifice acestei ramuri de drept, în principal, repararea prejudiciului prin acordul părţilor şi, subsecvent, prin introducerea unei acţiuni în justiţie.

În situaţia în care, ca cea de faţă, persoana angajată nu recunoaşte producerea pagubei ori nu este de acord cu întinderea acesteia şi a contravalorii stabilite, angajatorul are la dispoziţie doar calea de a sesiza instanţa competentă, căruia îi sunt implicit aplicabile prevederile titlului XII "Jurisdicţia muncii" din Codul muncii, care, în art. 266, prevede că "Jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod".

În aceste condiţii, cererea de anulare a unui înscris care nu îndeplineşte condiţiile unui act administrativ în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 este inadmisibilă în procedura contenciosului administrativ.

Actele contestate nu produc nici un efect juridic ci în baza acestora se va trece la etapele următoare privind recuperarea prejudiciului respectiv prin acord sau prin promovarea de către angajator a unei acţiuni în justiţie.

În cadrul acestei acţiuni se va analiza vinovăţia şi întinderea prejudiciului cauzat de angajat, ocazie cu care va fi verificată şi legalitatea actelor premergătoare/constatatoare adică Procesul verbal de control din data de 23.09.2016 şi Actul de control nr. (...)/27.10.2016.

Aşa cum s-a precizat mai sus, pentru a fi admisibilă o acţiune în contencios administrativ nu este suficientă condiţia ca pârâţii chemaţi în judecată să fie autorităţi publice, aşa cum sunt definite de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, ci este necesar să se conteste un act administrativ sau un fapt asimilat actelor administrative, respectiv să fie invocat un refuz nejustificat de soluţionare a unei cereri ori să se solicite constatarea nesoluţionării în termenul legal a unei cereri, termeni definiţi în dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c), lit. h) şi i) din Legea nr. 554/2004.

Actul atacat în cauza dedusă judecăţii nu reprezintă un act administrativ în sensul dispoziţiilor legale, întrucât nu dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice, ci reprezintă un act preparator, care se impune a fi analizat în eventualul litigiu promovat de către angajator pentru recuperarea prejudiciului. Pentru aceste considerente a respins cererea formulată de către reclamant ca inadmisibilă.

Faptul că procesul verbal de control din data de 23.09.2016 şi actul de control nr. (...)/27.10.2016 sunt titluri executorii dacă nu sunt atacate astfel cum susţine reclamantul şi prevede pct. 12 ultimul alineat din Anexa - Definiţii la Legea nr. 46 Codul silvic, tot nu le încadrează la acte administrative, ci aşa cum corect a reţinut instanţa de fond procesul verbal de control din data de 23.09.2016 şi a actul de control nr. (...)/27.10.2016 se impun a fi analizate în eventualul litigiu promovat de către angajator pentru recuperarea prejudiciului.

Prin urmare, a desfiinţa actele de control de fond atacate în speţă, se impune ca aceste acte de control de fond să fie atacate pe motive de fond şi formă ca fiind întocmite nelegal, respectiv nerespectându-se procedurile în materie ca de exemplu controlul de fond să nu fie aprobat, să fie efectuat de către alte persoane ce nu au competenţă de control, să se fi încheiat fraudulos, etc.

Mai mult, acest prejudiciu constatat de intimată prin cele două înscrisuri atacate de către recurent, dacă nu se achită de către recurent atunci se emite de către angajator decizie de imputare care într-adevăr poate fi atacată de recurent într-un litigiu de muncă aşa cum corect apreciază şi reţine prima instanţă, atrăgând în litigiu şi şeful de district şi şeful de ocol.

În considerarea celor mai sus arătate, solicită respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

În drept a invocat prevederile art. 205 din Cod de procedură civilă; art. 7 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004; art. 19 alin. 1, 2, 3 şi 4, art. 20, art. 21 şi art.23 lit. a) din Regulamentul de pază a fondului forestier din anexa la H.G. nr. 1076/2009 pentru aprobarea Regulamentului de pază a fondului forestier.

Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, instanţa a apreciat recursul declarat de (...) ca fiind întemeiat, pentru următoarele considerente:

Prin acţiunea formulată, reclamantul a solicitat anularea actului de control nr. (...)/27.10.2016, prin care s-a constatat tăierea ilegală a arborilor de pe fondul forestier aparţinând cantonului nr.(...), aflat în paza recurentului reclamant, stabilindu-se totodată o pagubă de 6435,22 lei.

Prima instanţă a reţinut că actele atacate sunt acte premergătoare şi nu acte administrative producătoare de efecte juridice, în sensul arătat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 şi a respins cererea formulată de reclamant ca inadmisibilă.

Curtea a reţinut că, la cantonul silvic nr.(...) a avut loc în perioada 22.09.2016 - 14.10.2016 un control de fond, finalizat cu emiterea actului de control nr.(...)/27.10.2016, atacat în prezentul litigiu.

Potrivit pct. 12 din Anexa la Legea 46/2008 - Codul silvic, control de fond reprezintă totalitatea acţiunilor efectuate în fondul forestier, în condiţiile legii, de către personalul silvic care asigură administrarea pădurilor sau controlul regimului silvic, în scopul: a) verificării stării limitelor şi bornelor amenajistice; b)verificării suprafeţei de pădure în scopul identificării, inventarierii şi evaluării valorice a arborilor tăiaţi în delict, a seminţişurilor utilizabile distruse sau vătămate, a oricăror altor pagube aduse pădurii, precum şi stabilirii cauzelor care le-au produs; c)verificării oportunităţii şi calităţii lucrărilor silvice executate; d)identificării lucrărilor silvice necesare; e) verificării stării bunurilor mobile şi imobile aferente pădurii respective; f) inventarierii stocurilor de produse ale pădurii existente pe suprafaţa acesteia; g) stabilirii pagubelor si/sau daunelor aduse pădurii, precum şi propuneri de recuperare a acestora. Aceleaşi prevederi stabilesc totodată că, controlul de fond devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile.

Prin urmare, actul de control atacat în speţă devine titlu executoriu, după comunicare şi necontestarea acestuia în termen de 15 zile, ceea ce înseamnă că nu este doar un act premergător ci un titlu de creanţă care poate fi pus în executare dacă nu este contestat în 15 zile de la comunicare, potrivit textului de lege indicat mai sus.

Curtea a reţinut în consecinţă că actul în litigiu produce efecte juridice, situaţie în care este un act administrativ în sensul arătat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Întrucât prima instanţă a soluţionat cauza pe excepţie, fără a intra în judecata fondului, în temeiul art. 498 alin. 2 Cod procedură civilă, a fost admis recursul şi casată sentinţa atacată cu trimitere pentru o nouă judecare la aceeaşi instanţă, ţinând seama de considerentele prezentei decizii.

Cheltuielile de judecată vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Domenii speta

Spete similare