Civil plângere contravențională – obligația de a depune declarația de patrimoniu

Hotărâre 6 din 04.07.2018


PLÂNGERE CONTRAVENȚIONALĂ – OBLIGAȚIA DE A DEPUNE DECLARAȚIA DE PATRIMONIU

Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele :

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …….. din ……….., petenţii B. M. – V. şi B. T. – D. au solicitat, în termen legal, în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anularea proceselor verbale de constatare a contravenţiei seria …… nr. ………. şi ………. nr. ……….., prin care s-a reţinut faptul că nu au îndeplinit obligaţia de a depune declaraţia de patrimoniu şi de venituri, prevăzută de art. 138 alin. 8 din legea nr. 207/2015.

 În motivarea plângerii, petenţii au solicitat anularea procesului verbal de contravenţie, apreciind că fapta nu există. Astfel, au menţionat că sunt soţi, domiciliul comun fiind în mun. Buzău, iar în perioada căsătoriei  au constituit o societate comercială, Shine Violet, având ca obiect activităţi de creditare.

De asemenea, au menţionat că au achiziţionat imobile, cu regimul comunităţii de bunuri, aspect ce rezultă şi din evidenţa fiscală de la domiciliu comun, respectiv mun. Buzău.

Petenţii au menţionat că intimata  nu a respectat obligaţiile impuse de Carta Drepturilor şi Obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării situaţiei fiscale personale, aprobată prin ordinul preşedintelui ANAF 1162/07.04.2016

În drept, petenţii au invocat C.proc.fisc. şi ale O.G. nr. 2/2001. 

În dovedirea plângerii, petenţii au depus, în fotocopie, cărţile de identitate, procesele verbale de constatare a contravenţiei, certificatul de căsătorie, contractul de vânzare autentificat sub nr. ……., adresa nr……, emisă de organul fiscal, certificatul de înregistrare al S.C. SHINE VIOLET S.R.L.

În conformitate cu dispoziţiile art. 19 din OUG 80/2013, cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru, în cuantum de 20 de lei.

Fiind legal citată, intimata  Agenţia Naţională de Administrare  fiscală a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenţionale formulată şi menţinerea procesului verbal de constatare a contravenţiei ca temeinic şi legal întocmit.

 În primul rând, a înţeles să precizeze cu privire la cadrul procesual faptul că Agenţia Naţională de Administrare  Fiscală are calitatea de intimată, iar Direcţia  Generală Control Venituri Persoane Fizice este o direcţie fără personalitate juridică.

În al doilea rând, intimata a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Buzău, apreciind că Judecătoria Galaţi este competentă a soluţiona prezenta cerere de chemare în judecată.

În susţinerea acestei excepţii, intimata a invocat dispoziţiile art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Or, având în vedere că petentei i s-a solicitat să depună declaraţia de patrimoniu şi venituri la sediul Serviciului de verificări fiscale Galaţi, locul săvârşirii contravenţiei este în mun. Galaţi.

În ceea ce priveşte fondul cauzei, intimata a apreciat că motivele invocate prin plângerea contravenţională sunt nefondate, iar procesul verbal este temeinic şi legal întocmit.

Astfel, prin avizul de verificare nr. …., înregistrat sub nr. ……., petenta B. M.– V. a fost înştiinţată despre faptul că începând cu data de ….. va face obiectul unei verificări a situaţiei fiscale personale, fiindu-i comunicată concomitent şi solicitarea de depunere a declaraţiei de patrimoniu şi de venituri nr…..

Acestea au fost comunicate petentei conform dispoziţiilor art. 47 alin. 2 din Legea nr. 207/2015 în data de 07.11.2016, conform datei înscrise în confirmarea de primire nr. ………….

În continuare, a arătat că persoana supusă verificării are obligaţia de a depune o declaraţie de patrimoniu şi de venituri la solicitarea organului fiscal, potrivit dispoziţiilor art. 138 alin. 8 din Legea nr. 207/2005.

A menţionat că termenul de depunere a declaraţiei de patrimoniu şi de venituri este de 60  de zile de la comunicarea avizului de verificare, potrivit dispoziţiilor art. 138 alin. 8, coroborate cu alin. 7 din Legea  nr. 207/2005.

Astfel, termenul până la care petenta avea obligaţia de a depune declaraţia de patrimoniu şi de venituri a fost data de 05.01.2017.

Or, până la data întocmirii procesului verbal de constatare a contravenţiei, petenta nu a depus declaraţia de patrimoniu şi venituri în termenul legal, săvârşind contravenţia prevăzută de art. 336 alin. 1 lit. s din Legea nr. 207/2005.

Mai mult, din cuprinsul plângerii contravenţionale formulată reiese că petenta nu susţine că ar fi depus declaraţiile solicitate de organele fiscale, aceasta prezentând doar menţiuni cu privire la situaţia patrimonială.

În dovedirea întâmpinării, intimata Agenţia Naţională de Administrare  Fiscală a depus  procesul verbal de constatare a contravenţiei, dovada de comunicare, avizul de verificare nr. ….., cu numărul de înregistrare ………., adresa nr. ……….., prin care se solicita depunerea declaraţiei de patrimoniu şi de venituri, dovada de comunicare şi primire a acestor două adrese.

În drept, intimata şi-a întemeiat întâmpinarea pe dispoziţiile art. 205 C.pr.civ.

Petenţii au înaintat la dosarul cauzei, prin serviciul registratură, la data de 13.06.2017 precizări prin care au arătat că înţeleg să formuleze cererea de chemare în judecată în contradictoriu cu intimata Agenţia Naţională de Administrare Fiscală.

Totodată, au depus răspuns la întâmpinare, prin care au solicitat, în primul rând, respingerea excepţiei de necompentenţă  teritorială, apreciind că intimata are competenţe regionale, care se răsfrâng şi asupra localităţii în care soţii au domiciliul comun.

Pe fond, au solicitat respingerea apărărilor intimatei ca nefondate.

Astfel, petenţii au precizat că veniturile realizate în timpul căsătoriei sunt cele aferente dividendelor realizate de societatea comercială pe care o deţin, pentru care îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale raportat la veniturile realizate.

Au menţionat faptul că în timpul căsătoriei au achiziţionat imobile, în regimul comunităţii de bunuri, aspect ce se regăseşte în evidenţa fiscală de la domiciliul comun.

În conformitate cu dispoziţiile art. 138 alin. 1 C.proc.fisc., organul fiscal are dreptul de a efectua o verificare fiscală a ansamblului situaţiei fiscale personale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit, dar, petenţii au apreciat că nu au împiedicat în nici un mod şi nici nu s-au sustras obligaţiei de a declara veniturile.

Mai mult, petenţii au precizat că în mod cert nu au fost îndeplinite obligaţiile impuse de  Carta drepturilor şi Obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării situaţiei fiscale personale, respectiv solicitarea de informaţii de la autorităţi şi instituţii publice, analiza tuturor informaţiilor, documentelor şi altor mijloace de probă referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice verificate, confruntarea informaţiilor obţinute prin administrarea mijloacelor de probă cu cele din declaraţiile fiscale depuse conform legii de persoana verificată.

În plus, nu le-au fost solicitate relaţii cu privire la veniturile realizate şi bunurile achiziţionate în nicio modalitate.

De asemenea, petenţii au arătat că, deşi durata efectuării verificării fiscale nu putea depăşi 6 luni, s-a procedat la întocmirea proceselor verbale, apreciind că nu este un refuz de îndeplinire a obligaţiei referitoare la depunerea declaraţiei de patrimoniu, având în vedere că patrimoniul comun este în evidenţa organului fiscal de la domiciliul comun.

La termenul din 03.11.2017 instanţa a dispus disjungerea plângerii contravenţionale formulată de petentul B. T. – D. împotriva procesului verbal de constatare a contravenţiei seria …. nr. ……., care a fost înregistrată sub nr. ……….

La acelaşi termen, instanţa a apreciat că Judecătoria Buzău este competentă a soluţiona plângerea contravenţională formulată de petenta B. M.– V.

Analizând probele administrate în cauză, instanţa reţine următoarele :

Prin procesul verbal seria …….. nr. …. (f20), petenta B. M. – V.,  a fost sancţionată cu amendă în cuantum de 10.000  lei, întrucât la data respectivă, ora 10.00, în ……., jud. Galaţi, s-a constatat faptul că  persoana fizică nu a îndeplinit obligaţia de a depune declaraţia de patrimoniu şi de venituri prevăzută de art. 138 alin. 8  din Legea nr. 207/2015, privind codul de procedură fiscală cu modificările şi completările ulterioare, termenul de depunere fiind 06.01.2017, iar avizul de verificare fiind comunicat la data de 07.11.2016, contravenţie prevăzută de art. 336 alin. 1 lit.  şi sancţionată de art. 336 alin. 2 lit. i din Legea nr.  207/2015.

Potrivit art.  336 alin 1 lit. s C.proc.fisc.  constituie contravenţie nerespectarea de către persoana supusă verificării situaţiei fiscale personale a obligaţiei de a depune declaraţia de patrimoniu şi de venituri, potrivit art. 138 alin. (8) şi conform art. 336 alin. 2 lit. i C.proc.fisc.,  contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează  cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei în cazul săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. s).

Instanţa reţine dispoziţiile art. 339 C.proc.fisc., potrivit cărora urmează a se avea în vedere O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare

În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului-verbal de contravenţie, pronunţându-se, de asemenea, şi cu privire la sancţiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Astfel, sub aspectul legalităţii, instanţa constată că, potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei conţinând menţiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, descrierea faptelor săvârşite, data comiterii acestora şi semnătura agentului constatator.

Sub aspectul temeiniciei, instanţa constată că din probele administrate în cauză, nu a rezultat o altă situaţie de fapt decât cea reţinută în cuprinsul procesului verbal menţionat, de natură a înlătura răspunderea contravenţională a petentei.

Analizând temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța constată că petenta a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 336 alin. 1 lit. s C.proc.fisc. şi sancţionată de art. 336 alin. 2 lit. 1 acelaşi text normativ.

Potrivit art. 138 alin. 1 C.proc.fisc., organul fiscal are dreptul de a efectua o verificare fiscală a ansamblului situaţiei fiscale a persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit.

În continuare, conform alin. 8 din acelaşi articol mai sus menţionat, se stabileşte  că persoana supusă verificării are obligaţia de a depune o declaraţie de patrimoniu şi de venituri la solicitarea organului fiscal central. Totodată se prevede, în situaţia în care solicitarea are loc odată cu comunicarea avizului de verificare, declaraţia se depune în termenul prevăzut la alin. 7. În acest caz, solicitarea se anexează la avizul de verificare.

Termenul prevăzut de alin. 7 este de cel mult 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare.

În speţa dedusă judecăţii, la data de 02.11.2016, cu numărul de înregistrare …….., a fost emis avizul de verificare nr. ….., prin care s-a comunicat petentei B. M.– V. faptul că începând cu data de 19.12.2016 va face obiectul unei verificări a situaţiei fiscale personale pentru perioada 01.01.2011 -31.12.2011(f. 91, dosar).

De asemenea, i s-a comunicat faptul că pentru stabilirea situaţiei fiscale personale urmează ca în termen de cel mult 60 de zile de la comunicarea avizului să prezinte organelor fiscale, sub sancţiunea decăderii, extrasele conturilor bancare, documentele justificative şi orice alte înscrisuri sau clarificări relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale, aferente perioadei care face obiectul verificării.

Totodată, s-a comunicat petentei, concomitent cu avizul nr. 240, Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării situaţiei fiscale personale şi solicitarea de depunere a declaraţiei de patrimoniu şi de venituri nr. ……..

În cuprinsul acestei solicitări de depunere a declaraţiei de patrimoniu şi de venituri s-a comunicat petentei termenul de depunere, respectiv 60 de zile de la comunicare, precum şi modelul declaraţiei, fiind indicată şi pagina de internet  de unde se poate descărca respectivul model.

Atât avizul de verificare nr. …….., cât şi solicitarea de depunere a declaraţiei de patrimoniu şi venituri  au fost comunicate petentei prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, recepţionată  de către aceasta la data de 07.11.2016.

Petenta a invocat în cuprinsul plângerii contravenţionale că fapta nu există, aspect care nu poate fi primit de instanţă, având în vedere că i s-a solicitat să depună respectiva declaraţie de patrimoniu şi venituri, solicitare căreia petenta nu i s-a conformat, săvârşind astfel fapta contravenţională prevăzută de textul legal.

În susţinerea plângerii contravenţionale, petenta a efectuat o serie de menţiuni cu privire la situaţia patrimonială, dar aceste aspecte ar fi fost relevante în cadrul controlul dispus de organul fiscal, control în care i s-a comunicat faptul că are dreptul de a prezenta orice înscrisuri sau clarificări  relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale personale.

Mai mult, petenta a invocat faptul că nu a împiedicat în nici un mod şi nu s-a sustras obligaţiei de a declara veniturile, apreciind că nu au fost respectate de către organul fiscal obligaţiile stabilite de Cartea drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării situaţiei fiscale personale.

Dar aceste aspecte vizează tot controlul fiscal dispus, iar nu obligaţia petentei de a depune declaraţia de patrimoniu şi venituri.

În egală măsură, în această Carte se prevede că pe timpul desfăşurării verificării situaţiei fiscale personale, persoana supusă verificării  are obligaţia de a depune declaraţia de patrimoniu şi de venituri la solicitarea organului fiscal central, obligaţie  neîndeplinită de către petentă.

Or, nerespectarea acestei obligaţii de către persoana supusă verificării situaţiei fiscale personale a obligaţiei de a depune declaraţia de patrimoniu şi de venituri constituie contravenţie, conform art. 332 alin. 1 lit. s nerespectarea, potrivit art. 138 alin. (8) şi pentru acest motiv a fost sancţionată petenta.

 Aspectele pe care le invocă petenta, de nerespectare a obligaţiilor impuse organului fiscal de către Carte vizează activitatea de verificare desfăşurată de către organul fiscal şi nu exonerează petenta de obligaţia depunerii declaraţiei, aşa cum i s-a solicitat.

A mai menţionat petenta că la data de 30.03.2017 a transmis toate documentele necesare, deşi nu a depus dovada în acest sens, dar acest aspect a intervenit ulterior sancţionării sale.

Astfel, simpla contestare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicaţie raţională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situaţii nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumţia simplă de fapt născută împotriva sa.

În ce priveşte temeinicia sancţiunii aplicate, instanţa apreciază că aceasta a fost corect stabilită în raport de textele sancţionatorii, iar în ceea ce priveşte proporţionalitatea sancţiunii, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, realizându-se o corectă individualizare a sancţiunilor aplicate petentei.

Opinia instanţei se fundamentează, pe de o parte, pe dispoziţiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancţiunea trebuie să fie proporţională cu pericolul social al faptei săvârşite, iar, pe de altă parte, pe dispoziţiile art. 21 alin. 3 din acelaşi act normativ, conform cărora, la aplicarea sancţiunii, trebuie să se ţină cont de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului.

Orice faptă contravenţională prezintă un grad de pericol social abstract, specific oricărei fapte contravenţionale asemănătoare, precum şi un grad de pericol social concret, raportat la împrejurările în care a fost săvârşită fapta, la modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, la scopul urmărit, la urmarea produsă, precum şi la circumstanţele personale ale contravenientului şi la celelalte date înscrise în procesul-verbal. Gradul de pericol social abstract este apreciat şi stabilit de legiuitor, la momentul incriminării faptei contravenţionale şi se reflectă în special în modul de sancţionare a faptei prevăzut de legiuitor prin actul normativ de incriminare.

Aşadar, observând sancţiunea stabilită, precum şi cuantumul  acesteia, se constată că legiuitorul a apreciat că fapta prevăzută de textul legal, prezintă un grad de pericol social abstract ridicat.

Instanţa consideră că scopul educativ, dar şi cel preventiv al sancţiunii poate fi atins doar prin aplicarea amenzii în acest fel asigurându-se atât prevenţia generală, cât şi cea specială.

 În egală măsură, instanţa reţine că la momentul aplicării amenzii contravenţionale,  organul  sancţionator  a procedat la individualizare, având în vedere că  a aplicat amenda în cuantum de 10.000 de lei, respectiv minimul prevăzut de textul legal.

Faţă de aceste aspecte, în lipsa unor dovezi care să releve împrejurări deosebite de săvârşire a faptei, care să justifice reţinerea unui grad de pericol social concret redus al faptei, având în vedere şi pasivitatea petentei, în condiţiile în care i s-au comunicat toate mijloacele necesare îndeplinirii obligaţiei ce îi revenea, instanţa nu poate reţine că în speţă s-ar impune reindividualizarea sancţiunii amenzii contravenţionale aplicate.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din O.G.nr. 2/ 2001 instanţa va respinge, ca neîntemeiată, plângerea contravenţională formulată de petenta B. M.– V. în contradictoriu cu intimata şi va menţine procesul verbal de constatare a contravenţiei seria …… nr. ……….