Pretentii

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 9390/2016

Şedinţa publică din data de 21 decembrie 2016

Completul compus din:

PREŞEDINTE:

GREFIER:

Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta, prin reprezentaţi legali şi pe pârâtele, având ca obiect pretenţii.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică nu se prezintă părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care învederează cele de mai sus,  după care,

Se constată că dezbaterile pe fond au avut loc în şedinţa publică din data de 14.12.2016 fiind consemnate în aceea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, din lipsă de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea pentru data de 21.12.2016, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei O la data de 16.02.2016 sub nr. 1916/271/2016 reclamanta, prin reprezentaţi legali, a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtele, obligarea acestora la plata în solidar a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale şi morale pentru prejudicii aduse onoarei şi reputaţiei.

În motivare, reclamanta a arătat că la datele de 3 şi 4 septembrie 2013 a susţinut examenul de corigenţă la materiile limba română şi matematică în cadrul Liceului Teologic Romano-Catolic S....., ocazie cu care comisia a concluzionat că nu merită să promoveze examenele, cu toate că evaluarea a fost subiectivă şi formală. Deşi a solicitat să fie reexaminată, la Inspectoratul Solar Judeţean şi la Liceul Teologic Romano-Catolic S....., acest drept i-a fost refuzat, fiindu-i cauzate grave prejudicii morale.

În ce priveşte modul de evaluare la examenele de corigenţă, reclamanta a arătat că aceasta s-a făcut discreţionar şi depreciativ, motiv pentru care a contestat desfăşurarea examenelor, modul de evaluare, componenţa comisiei de evaluare şi media acordată.

S-a susţinut că situaţia sa şcolară s-a datorat faptului că tatăl său a fost disponibilizat din cadrul MAI precum şi pentru că nu a contribuit financiar pentru a le fi cumpărate cadouri profesorilor şi personalului auxiliar. Reclamanta a menţionat că profesoara de matematică le impunea să îşi cumpere caiete de matematică. Totodată, examenele de corigenţă nu s-au ţinut în zilele de 3 şi 4 iar comisia nu a fost constituită în mod legal.

Reclamanta a învederat că a repetat anul şcolar şi că prin aceasta i s-au adus grave prejudicii, suferind de dezechilibru emoţional, de spaimă, angoasă, anxietate şi dispreţuire din partea personalului didactic.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 194 şi urm. C.proc.civ., art. 58 C.civ., art. 72 C.civ., art. 1347 şi 1349 C.civ., Convenţia Europeană a drepturilor Omului, Constituţia României, Legea nr. 137/2000 privind discrimninarea.

În probaţiune s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul pârâtelor, proba testimonială cu martorul şi emiterea unei adrese la Liceul Teologic Romano-Catolic S..... pentru a depune toate înscrisurile care privesc organizarea examenelor de corigenţă.

Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu suma de 100 lei (f. 16).

Prin întâmpinarea formulată la data de 06.04.2016 pârâta a solicitat instanţei respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Pe cale de excepţie, pârâta a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat.

În motivare excepţiei, a arătat că este angajata Liceului Teologic Romano-Catolic S..... şi că un alt litigiu cu acelaşi obiect a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 6767/2014 a Judecătoriei O, definitivă prin decizia civilă nr. 2013/2016 a Tribunalului B.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că s-a respectat de către Liceul Teologic Romano-Catolic S..... perioada de desfăşurare a examenelor de corigenţă, astfel cum au fost specificată de Ministerul Educaţiei Naţionale. Reexaminarea elevei a fost solicitată de tatăl acesteia, care însă nu a depus cererea de reexaminare în termenul de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă, conf. art. 74 alin. 2 din ROFUIP nr. 4925/2005. totodată, nu au fost îndeplinite condiţiile pentru a se realiza reexaminarea, un elev nefiind în măsură să o solicite având în vedere că nu a promovat examenul de corigenţă la două discipline de învăţământ. Astfel, s-a respectat cadrul legislativ privind reexaminările, iar problemele educaţionale şi morale ale reclamantei nu se datorează nici instituţiei şi nici examinatorilor. Cu privire la reexaminare, există autoritate de lucru judecat, motiv pentru care nici fapta sa ilicită nu există şi nici nu poate fi dovedită.

Pârâta a menţionat că reclamanta a obţinut rezultate foarte slabe la învăţătură, acest aspect fiind adus la cunoştinţa părinţilor ei. Totodată, d-na a făcut pregătire cu reclamanta în timpul verii, la care a asistat şi mama acesteia, având ocazia să constate situaţia fiicei sale. Mama reclamantei a semnat de luare la cunoştinţă despre situaţia de corigenţă a acesteia.

Reclamanta nu a avut deprinderi de a calcula, nu ştia tabla înmulţirii, a împărţirii. S-a mai menţionat că reclamanta nu avea formate competenţele din programa şcolară pentru clasa a V-a, printre care: receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare, utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată, receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, utilizarea corectă a limbii române în producerea de mesaje scrise. 

În ce priveşte evaluarea reclamantei, aceasta s-a realizat în conformitate cu legislaţia în vigoare prevăzute de ROFUIP, aprobat prin OMEdC nr. 4925/2005. S-a subliniat faptul că nu s-a contestat înainte de desfăşurarea examenelor componenţa comisiilor, modul de numire a membrilor, modalitatea de examinare.

Pârâta a învederat că Comitetul de părinţi a hotărât ca copiii să studieze şi să exerseze din caiete de exerciţii cumpărate, pentru îmbunătăţirea calităţii actului educaţional, însă unitatea de învăţământ sau profesorii nu au avut niciun folos din procurarea acestora. Mai mult, profesorii de la clasă au ţinut consultaţii cu elevii fără a le pretinde acestora foloase materiale. De exemplu, d-na a ţinut pregătire cu minora în timpul vacanţei de vară în mod gratuit, în timpul concediului său de odihnă. Pârâta a mai susţinut că părinţii elevei nu au fost interesaţi de progresul acesteia.

S-a mai învederat că eleva nu a fost evaluată în mod depreciativ, precum şi că părinţii acesteia nu au semnalat cu privire la acest aspect pe parcursul anului şcolar. Totodată, după ce reclamanta a repetat clasa a V-a s-a constatat că aceasta a dobândit doar cunoştinţe minime, pentru a obţine media anuală 5 la disciplina matematică iar 5,50 la limba română.

Conform celor susţinute de dirigintele clasei, reclamanta s-a adaptat uşor cu noii colegi, însă părinţii nu doreau să se prezinte la şedinţe. Totodată, în anul şcolar 2013-2014 eleva a participat la activităţi organizate de unitatea de învăţământ, a apărut în calendarul şcolii cu o lucrare plastică, astfel că nu s-a observat un dezechilibru emoţional la aceasta.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 1/2011, OMEdC nr. 4925/2005.

În probaţiune, s-a anexat sentinţa civilă nr. 6767/2014 a Judecătoriei O şi extras de pe portalul Tribunalului B (f. 33-37). S-a menţionat că lucrările scrise ale elevei se păstrează la arhiva unităţii de învăţământ timp de 1 an, precum şi că toate documentele referitoare la reexaminare au fost analizate de instanţa de judecată în dosarul nr. .../111/2013*, în care s-a stabilit că refuzul reexaminării a fost legal. Totodată, proba cu martorul este inadmisibilă.

Prin întâmpinarea formulată la data de 06.04.2016 de pârâta aceasta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

Pe cale de excepţie, a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat, prin raportare la sentinţa civilă nr. 6767/2014 a Judecătoriei O, definitivă prin decizia civilă nr. 2013/2016 a Tribunalului B.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că reclamanta a susţinut examenul de corigenţă la limba şi literatura română la data de 04.09.2013, examenul fiind organizat în perioada aprobată de Minister. Reexaminarea elevei a fost solicitată de tatăl acesteia, care însă nu a depus cererea de reexaminare în termenul de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă, conf. art. 74 alin. 2 din ROFUIP nr. 4925/2005. totodată, nu au fost îndeplinite condiţiile pentru a se realiza reexaminarea, un elev nefiind în măsură să o solicite având în vedere că nu a promovat examenul de corigenţă la două discipline de învăţământ. Astfel, s-a respectat cadrul legislativ privind reexaminările, iar problemele educaţionale şi morale ale reclamantei nu se datorează nici instituţiei şi nici examinatorilor. Cu privire la reexaminare, există autoritate de lucru judecat, motiv pentru care nici fapta sa ilicită nu există şi nici nu poate fi dovedită.

Pârâta a menţionat că a fost prezentă la unele şedinţe cu părinţii la clasa din care a făcut parte reclamanta şi că i-a recomandat numitului să colaboreze cu psihologul şcolii, pentru că eleva are probleme la învăţătură, la însuşirea elementelor legate de limba română. S-a mai menţionat că reclamanta nu avea formate competenţele din programa şcolară pentru clasa a V-a, printre care: receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare, utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată, receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, utilizarea corectă a limbii române în producerea de mesaje scrise. De asemenea, a arătat că s-a consultat cu învăţătoarea reclamantei, care i-a spus că aceasta a avut probleme cu limba română şi în clasele primare, iar într-un an a rămas corigentă pe un semestru.

S-a susţinut faptul că nu cunoaşte situaţia disponibilizării tatălui reclamantei şi nici cea privind fondul de clasă sau al şcolii, ori banii strânşi pentru a le oferi cadouri profesorilor. Totodată, după ce reclamanta a repetat clasa a V-a s-a constatat că aceasta a dobândit doar cunoştinţe minime, pentru a obţine media anuală 5 la disciplina matematică iar cea de 5,50 la limba română.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 1/2011, OMEdC nr. 4925/2005.

În probaţiune, s-a anexat sentinţa civilă nr. 6767/2014 a Judecătoriei O şi extras de pe portalul Tribunalului B (f. 33-37). S-a menţionat că se opune probei cu interogatoriul, dat fiind că nu s-a pronunţat cu privire la reexaminarea reclamantei iar în privinţa probei cu martorul, aceasta este inadmisibilă.

Prin întâmpinarea formulată la data de 06.04.2016 pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată. Pe cale de excepţie, a fost invocată excepţia autorităţii de lucru judecat, prin raportare la sentinţa civilă nr. 6767/2014 a Judecătoriei O, definitivă prin decizia civilă nr. 2013/2016 a Tribunalului B.

Pe fondul cauzei, pârâta a arătat că reclamanta a susţinut examenul de corigenţă la disciplina matematică la data de 05.09.2013 examenul fiind organizat în perioada aprobată de Minister. Reexaminarea elevei a fost solicitată de tatăl acesteia, care însă nu a depus cererea de reexaminare în termenul de 24 de ore de la afişarea rezultatelor examenului de corigenţă, conf. art. 74 alin. 2 din ROFUIP nr. 4925/2005. totodată, nu au fost îndeplinite condiţiile pentru a se realiza reexaminarea, un elev nefiind în măsură să o solicite având în vedere că nu a promovat examenul de corigenţă la două discipline de învăţământ. Astfel, s-a respectat cadrul legislativ privind reexaminările, iar problemele educaţionale şi morale ale reclamantei nu se datorează nici instituţiei şi nici examinatorilor. Cu privire la reexaminare, există autoritate de lucru judecat, motiv pentru care nici fapta sa ilicită nu există şi nici nu poate fi dovedită.

Pârâta a învederat că în timpul cursurilor din anul şcolar nu s-a întâlnit cu mama reclamantei, care nu s-a interesat de situaţia şcolară a acesteia. A susţinut pârâta că a fost prezentă la fiecare şedinţă cu părinţii, unde a prezentat la prima şedinţă din luna septembrie testele de evaluare iniţială ale elevilor, nota reclamantei fiind de 1,1, care a fost adusă la cunoştinţa tatălui acesteia, prezent la şedinţă. Reclamanta nu a avut deprinderi de a calcula, nu ştia tabla înmulţirii, a împărţirii, situaţia fiind cunoscută de mama acesteia, care a asistat la o şedinţă de pregătire pentru examenul de corigenţă.

S-a susţinut faptul că nu cunoaşte situaţia disponibilizării tatălui reclamantei şi nici cea privind fondul de clasă sau al şcolii, ori banii strânşi pentru a le oferi cadouri profesorilor. Pârâta a mai menţionat că la prima şedinţă cu părinţii a prezentat o ofertă de caiet de matematică pentru exerciţii şi teorie de clasa a V-a, în valoare de 7,5 lei, iar comitetul de părinţi a decis cumpărarea acestui caiet, astfel că nu a impus în niciun fel achiziţionarea lui. Mai mult, a susţinut cu elevii clasei a V-a B, gratuit, consultaţii săptămânale. De asemenea, în timpul vacanţei de vară a ţinut pregătire cu reclamanta gratuit, în timpul său liber din concediul de odihnă, fapt care este dovedit prin procese-verbale.

Pârâta a învederat că nu a ascultat-o pe reclamantă în mod depreciativ iar acest aspect nu a fost semnalat de părinţi pe parcursul celor două semestre ale anului şcolar. Eleva nu ştia să înmulţească ori să adune cu trecere peste ordine, fiind astfel nevoie să o ajute când era la tablă, acest lucru fiind spre folosul său.

S-a precizat faptul că examenul de corigenţă la disciplina matematică a fost susţinut la data programată şi afişată la afişierul şcolii.

În privinţa parcursului şcolar al minorei, s-a menţionat că după ce aceasta a repetat clasa a V-a s-a constatat că aceasta a dobândit doar cunoştinţe minime, pentru a obţine media anuală 5 la disciplina matematică iar cea de 5,50 la limba română.

Conform celor susţinute de dirigintele clasei, reclamanta s-a adaptat uşor cu noii colegi, însă părinţii nu doreau să se prezinte la şedinţe. Totodată, în anul şcolar 2013-2014 eleva a participat la activităţi organizate de unitatea de învăţământ, a apărut în calendarul şcolii cu o lucrare plastică, astfel că nu s-a observat un dezechilibru emoţional la aceasta.

În drept, au fost invocate dispoziţiile Legii nr. 1/2011, OMEdC nr. 4925/2005.

În probaţiune, s-a anexat sentinţa civilă nr. 6767/2014 a Judecătoriei O şi extras de pe portalul Tribunalului B (f. 33-37). S-a menţionat că lucrările scrise ale elevei se păstrează la arhiva unităţii de învăţământ timp de 1 an, precum şi că toate documentele referitoare la reexaminare au fost analizate de instanţa de judecată în dosarul nr. .../111/2013*, în care s-a stabilit că refuzul reexaminării a fost legal. Totodată, proba cu martorul este inadmisibilă, iar proba cu interogatoriul său neutilă, având în vedere că nu a avut nicio funcţie de conducere şi nici nu s-a pronunţat cu privire la reexaminarea elevei.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 20.04.2016 reclamanta a solicitat respingerea excepţiei autorităţii de lucru judecat, cu motivarea că în prezenta cauză nu există identitate de părţi, obiect şi cauză. Astfel, în prezentul dosar părţile şi obiectul sunt diferite de cele din dosarul nr. .../111/2014, dar şi temeiul juridic.

În privinţa fondului cauzei, reclamanta a reiterat cele susţinute în motivarea cererii de chemare în judecată.

În şedinţa publică din data de 18.05.2016 instanţa a respins excepţia autorităţii de lucru judecat şi a încuviinţat proba cu înscrisuri şi cu interogatoriul pârâtelor, probele fiind în mod legal administrate.

Analizând actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

În fapt, reclamanta este elevă a Liceului Teologic Romano-Catolic „S.....” din Municipiul O. În anul şcolar 2012-2013 aceasta a rămas corigentă la disciplinele limba şi literatura română şi matematică. La data de 04.09.2013 reclamanta a susţinut examenul de corigenţă la limba română iar la data de 05.09.2013 la matematică. În urma nepromovării examenelor reclamanta a repetat clasa a V-a.

În componenţa comisiilor de organizare şi desfăşurare a examenelor au intrat şi pârâtele şi, profesoarele reclamantei la matematică, respectiv la limba română.

Prin sentinţa civilă nr. 6767/2014 pronunţată de Judecătoria O în dosarul nr. .../111/2013 a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de în calitate de reprezentant legal al minorei, prin care a solicitat, în contradictoriu cu Liceului Teologic Romano-Catolic „S.....” şi cu Inspectoratul Şcolar Judeţean B, organizarea unui examen de reexaminare şi a unei comisii de reexaminare a elevei la disciplinele limba română şi matematică şi încadrarea acesteia în clasa a VI-a. Prin decizia civilă nr. 213/A/2016 Tribunalul B a respins apelul formulat, menţinând sentinţa civilă.

S-a reţinut prin hotărârile judecătoreşti menţionate că Liceul Teologic Romano-Catolic „S.....” nu a săvârşit vreo faptă ilicită în legătură cu modul de organizare a examenelor de corigenţă sau de soluţionare a cererii de reexaminare, elevei nefiindu-i cauzat vreun prejudiciu moral.

În drept, sunt aplicabile dispoziţiile art. 58 alin. 1 C.civ., care prevăd: „Orice persoană are dreptul la viaţă, la sănătate, la integritate fizică şi psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieţii private, precum şi alte asemenea drepturi recunoscute de lege.” Totodată, potrivit art. 72 C.civ., „Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale. Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”

Persoana ale cărei drepturi nepatrimoniale au fost lezate „poate cere despăgubiri sau, după caz, o reparaţie patrimonială pentru prejudiciul, chiar nepatrimonial, ce i-a fost cauzat, dacă vătămarea este imputabilă autorului faptei prejudiciabile. În aceste cazuri, dreptul la acţiune este supus prescripţiei extinctive”, statuează prevederile art. 253 alin. 4 C.civ. Din acest text legal rezultă faptul că persoana prejudiciată are deschisă calea unei acţiuni în despăgubiri sau în reparaţia patrimonială a prejudiciului, chiar nepatrimonial cauzat, împotriva autorului dovedit al faptei prejudiciabile. În acest caz sunt aplicabile dispoziţiile din materia răspunderii civile delictuale.

 În acest sens, art. 1.349 alin. 1 C.civ. stabileşte îndatorirea oricărei persoane de a respecta regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune şi de a nu aduce atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. Persoana care altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârşită cu vinovăţie, este obligat să îl repare – art. 1357 alin. 1 C.civ.

Prin prezentul demers judiciar reclamanta, prin reprezentant legal, a solicitat instanţei obligarea pârâtelor la plata în solidar a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale şi morale pentru prejudicii aduse onoarei şi reputaţiei. S-a susţinut că în mod neîntemeiat ar fi fost lăsată corigentă iar ulterior repetentă, în primul rând din cauza profesoarelor, care au fost subiective în evaluare, iar în al doilea rând din cauză că i s-a refuzat dreptul de a fi reexaminată.

Pentru a stabili dacă în cauză poate fi antrenată răspunderea civilă delictuală a pârâtelor pentru fapta de a-i fi cauzat reclamantei prejudicii prin încălcarea unor drepturi nepatrimoniale ale acesteia, se impune să analizăm condiţiile răspunderii civile delictuale. Condiţiile răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sunt prevăzute de art. 1.357 alin. (1) C.civ., acestea fiind: existenţa unei fapte ilicite, a unui prejudiciu, legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia.

În ce o priveşte pe pârâta, reţinem că în speţă nu s-a dovedit faptul că ar fi adus atingere, prin faptele sale, dreptului reclamantei la onoare şi reputaţie. Astfel, această pârâtă nu i-a predat reclamantei în anul şcolar 2012-2013 materiile matematică sau limba română. Totodată, în ce priveşte modalitatea de organizare a examenului de corigenţă s-a reţinut cu putere de lucru judecat, prin sentinţa civilă nr. 6767/2014 pronunţată de Judecătoria O în dosarul nr. .../111/2013, faptul că aceasta s-a realizat în conformitate cu legea. Astfel, sentinţa civilă menţionată are putere de lucru judecat în prezentul litigiu, modalitatea de organizare a examenelor şi componenţa comisiilor nemaiputând fi pusă în discuţie, considerentele hotărârii judecătoreşti sub acest aspect fiind obligatorii.

De asemenea, s-a reţinut că unitatea de învăţământ, reprezentată de pârâta în calitate de director, nu se face vinovată de săvârşirea unei fapte ilicite, motivându-se că simpla afirmare a unui prejudiciu moral şi cererea de reparare a acestuia nu este suficient, un eventual prejudiciu nefiind dovedit. S-a mai reţinut că este lipsit de suport probatoriu faptul că eleva ar fi fost persecutată din cauza situaţiei profesionale a părintelui precum şi că rezultatele acesteia la învăţătură s-ar datora faptului că nu a contribuit financiar la fondul clasei.

Dat fiind că în speţă nu este îndeplinită condiţia existenţei unei fapte ilicite, este evident că analizarea celorlalte condiţii nu se impune, acestea nefiind îndeplinite.

Privitor la pârâta, reţinem că aceasta i-a predat reclamantei limba română în anul şcolar 2012-2013 precum şi că a făcut parte din comisia de organizare şi desfăşurare a examenului de corigenţă la această materie. Din proba cu înscrisuri şi cu interogatoriul administrat în cauză nu rezultă că pârâta ar fi săvârşit o faptă ilicită care a avut drept rezultat atingerea drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei, constând în dreptul la onoare şi reputaţie. Astfel, nu se poate stabili că evaluarea făcută de aceasta cu ocazia examenului de corigenţă ar fi fost una subiectivă, cu atât mai mult cu cât în componenţa comisiei a mai intrat un alt profesor de limba română. Mai mult, prin sentinţa civilă nr. 6767/2014 pronunţată de Judecătoria O în dosarul nr. .../111/2013 s-a reţinut cu putere de lucru judecat faptul că eleva nu a fost persecutată din cauza situaţiei profesionale a părintelui precum şi că rezultatele acesteia la învăţătură nu s-au datorat faptului că nu a contribuit financiar la fondul clasei.

De asemenea, sentinţa civilă menţionată are putere de lucru judecat în prezentul litigiu şi cu privire la legalitatea organizării examenelor de corigenţă în toate privinţele, considerentele hotărârii judecătoreşti sub acest aspect fiind obligatorii.

Aşadar, pârâta nu se face vinovată de săvârşirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii faţă de reclamantă.

În continuare, nici în ce o priveşte pe pârâta nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale. Astfel, pârâta a fost profesoara reclamantei la disciplina matematică în anul şcolar 2012-2013 şi a făcut parte din comisia de organizare şi desfăşurare a examenului de corigenţă la această materie. Totodată, în vara anului 2013, înainte de susţinerea examenelor de corigenţă, a făcut pregătire cu reclamanta fără a-i pretinde acesteia bani, aspect necontestat. Din probele administrate în cauză – înscrisuri, interogatoriul pârâtei – nu rezultă că evaluarea reclamantei la examenul de corigenţă ar fi fost subiectivă. Mai mult, s-a reţinut cu putere de lucru judecat, prin sentinţa civilă menţionată, rămasă definitivă, faptul că examenul de corigenţă a fost organizat în conformitate cu legea.

Totodată, din atitudinea pârâtei, care a pregătit-o pe reclamantă la matematică, tocmai în scopul de a promova examenul de corigenţă la această materie, reiese bunăvoinţa acesteia şi dorinţa de a o ajuta. Mai mult, pârâta nu i-a pretins bani elevei pentru consultaţiile date, putând astfel să prezumăm că aceasta nu era determinată de eventuale câştiguri materiale în evaluările sale. Cu privire la acest aspect, prin sentinţa civilă nr. 6767/2014 pronunţată de Judecătoria O în dosarul nr. .../111/2013 s-a reţinut cu putere de lucru judecat faptul că eleva nu a fost persecutată din cauza situaţiei profesionale a părintelui precum şi că rezultatele acesteia la învăţătură nu s-au datorat faptului că nu a contribuit financiar la fondul clasei.

Aşadar, pârâta nu a adus atingere drepturilor nepatrimoniale ale reclamantei prin săvârşirea unei fapte ilicite în legătură cu evaluarea acesteia în urma susţinerii examenului de corigenţă la materia matematică.

Se impune să mai menţionăm că din probele administrate în cauză nu reiese că eleva ar fi fost traumatizată în urma repetării clasei a V-a, ci, conform susţinerilor necontestate ale pârâtelor, că s-a adaptat cu uşurinţă în noul colectiv de elevi.

Pentru aceste considerente, instanţa va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta, cu domiciliul în O, jud. B, reprezentată de şi de în contradictoriu cu pârâtele, cu domiciliile procesuale alese la mandatarul în O, , jud. B, ca neîntemeiată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria O.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 21.12.2016.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare