Efectele hotărârii judecătorești

Decizie 125/R din 29.11.2017


În considerentele deciziei Curţii de Apel Cluj se arată că eronat susţin recurenţii că la data efectuării întabulării dreptului reclamanţilor, trebuiau chemaţi în judecată antecesorii recurenţilor, CAP Sighetu Marmaţiei fiind desfiinţată, căci sentinţa civilă nr. 465 din 12 aprilie 1990 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei este anterioară apariţiei Legii 18/91, astfel că la data pronunţării ei, CAP Sighetu Marmaţiei fiinţa din punct de vedere juridic şi legal, deci putea fi atras în proces. Prin urmare, este nerelevant că, eventual, la data întabulării dreptului câştigat de reclamanţi prin avocat, sentinţa CAP Sighetu Marmaţiei ar fi fost deja desfiinţat, esenţiale rămânând cele stabilite prin sentinţă.

Este nerelevantă şi susţinerea privitoare la inopozabilitatea faţă de recurenţi a acestei sentinţe, căci, aşa cum s-a arătat, judecata nu se putea la acel moment purta decât în contra CAP Sighetu Marmaţiei, ca titular al dreptului de proprietate, dobândit prin colectivizare, asupra terenului în litigiu.

Din cele redate mai sus se poate concluziona că intimata A I a dobândit dreptul de proprietate prin sentinţa civilă nr. 465 din 12.04.1990 pronunţată de Judecătoria Si¬ghe¬tu Marmaţiei asupra terenului în suprafaţă de 310 mp înscris în CF 9392 nr. top. 1250/8. A¬cest drept de proprietate a fost recunoscut tot printr-o hotărâre judecătorească, respectiv sen¬tin¬ţa civilă nr. 2455/29.12.1999 pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei în dosarul nr. 973/1999 când s-a dispus rectificarea cărţilor funciare nr. 9920 Sighetu Marmaţiei sub nr. top. 1250/8 şi înscrierea dreptului de proprietate în favoare intimatei A I pentru su¬pra¬faţa de 310 mp.”

Prin sentinţa civilă nr. 409 din 02.02.2017 pronunţată de Judecătoria Sighetu Mar¬ma¬ţi-ei s-a respins acţiunea reclamanţilor A I şi A I în contradictoriu cu p⬬râţii C G şi C I, Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de pro¬¬prietate privată asupra terenurilor Maramureş şi Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Sighetu Marmaţiei.

Reclamanţii au fost obligaţi să plătească pârâtei suma de 1.500 lei cheltuieli de ju¬de-ca¬tă reprezentând onorariu avocaţial.

În considerentele sentinţei se reţine că, având în vedere caracterul reparator al legilor fon¬dului funciar care consacră prevalenţa reconstituirii în natură a dreptului de proprietate, re-cla¬manţii nici în cursul cercetării judecătoreşti efectuate în prezenta cauză şi nici în dosarele a-taşate nr. 952/1990 şi 262/1990, nu au făcut în vreun fel dovada că au adus teren în cadrul C.A.P. Sighetu Marmaţiei, suprafaţa de teren obiect al litigiului păr¬ţilor fiind primită de aceasta peste cota de 250 mp acordată pentru loc de casă, conform de¬cla¬raţiilor martorului Ş M, fost membru al CAP Sighetu Marmaţiei şi al comisiei pri¬vind atribuirea loturilor în folosinţă.

Dosarul de fond funciar aferent recunoaşterii dreptului antecesoarei pârâţilor, numita  SLI. prin adeverinţa nr.271/29,05,1991, referitore la tabelul anexă nr. 3 po¬z. 809, pentru suprafaţa de 0,46 ha, lămureşte îndestul instanţa cu privire la cererea formulată în¬că din 08.03.1991 sub nr. 4306, în temeiul dreptului consacrat de dispoziţiile art. 8 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 18/1991, pentru a se reţine prevalenţa principiului reconstituirii în natură a drep¬tu¬lui de proprietate în temeiul legilor fondului funciar, fiind aşadar evident că antecesoarea pâ¬râţilor figura împreună cu soţul său SE în evidenţele Registrului Agricol din a¬nii 1959-1962, cu teren adus în cooperativa agricolă de producţie, fiind făcută fără echivoc do¬¬vada cerută de art. 11 din Legea nr. 18/1991.

Exigenţele reglementărilor din cuprinsul Legii nr. 18/1991 au conferit şi dreptul per-soa¬nelor care nu au adus teren în cooperativa agricolă de producţie, de a li se constitui  dreptul de proprietate pentru suprafaţa de teren atribuită cu titlu de lot dat în folosinţă.

În cadrul cercetării judecătoreşti din primul litigiu purtat de reclamanţi cu privire la a-celaşi teren, respectiv în dosar nr. 262/1990, s-a efectuat o expertiză de către expert S M, depusă în dosar la data de 12.04.1990 cu privire la care instanţa a reţinut că, cel mai târ¬ziu la data depunerii acestui raport de expertiză, reclamanţii figurau cu suprafaţa de 250 mp de teren aferent construcţiilor din strada 30 Decembrie, nr. 8, Sighetu Marmaţiei, în CF 9615 Si¬¬ghetu Marmaţiei, nr. top 1250/3. Diferenţa de suprafaţă de 310 mp, în fapt terenul obiect al li¬tigiului, apare urmare a dezmembrării acestei par¬cele din terenul înscris în CF 9392 Sighetu Mar¬maţiei, nr. top. 1250/7, din su¬pra¬fa¬ţa totală de 3.058 mp înscrisă pe CAP Sighetu Marmaţiei şi deci neînscrisă la acel moment pe seama reclamanţilor. 

În dosarul nr. 952/1990 ataşat, la fila 5 verso se reţine că urmare a desfiinţării CAP Sighetu Marmaţiei, pentru membrii cooperatori cărora li s-a atribuit teren din lotul altui mem-bru cooperator, pentru suprafaţa de teren ce depăşeşte 250 mp, să se acorde despăgubiri.

Nu este nicio îndoială că, în realitate, aşa cum de altfel confirmă martorul menţionat an¬terior (declarând inclusiv că pentru cei 500 mp invocaţi de reclamanţi a le fi fost atribuiţi din terenul CAP Sighet, nu ar fi participat la vreo punere în posesie sau delimitare în teren), şi  cum rezultă şi din înscrisurile la care instanţa s-a referit, reclamanţii erau îndreptăţiţi doar la su-prafaţa de 250 mp cu care figurau înscrişi în CF 9615 Sighetu Marmaţiei, nr. top. 1250/3 încă din anul 1990.

Reclamanţii au calitate procesuală activă raportat la existenţa unei identităţi reale între părţile din cauză şi subiecţii raportului juridic litigios aşa cum a fost dedus judecăţii.

Din studiul expertizelor efectuate în dosarele nr. 952/1990 şi nr. 262/1990, ataşate şi a sentinţelor pronunţate în acestea, coroborat cu concluziile din raportul de expertiză efectuat în cauză, reiese că părţilor, urmare a judecării unor cauze diferite în care fiecare au avut ca¬li¬ta¬tea de reclamanţi (pentru pârâţi-antecesoarea lor) dar în acelaşi an 1990, la aceeaşi instanţă, li s-a recunoscut şi consfinţit  urmare a dezmembrărilor propuse de experţii din cauzele men¬ţi¬o¬nate, un drept de proprietate asupra aceleiaşi suprafeţe de teren de 310 mp obiect al litigiului, fără să fi fost efectuată vreo lucrare prin care să se fi identificat o suprapunere .

Din această cauză, deşi acţiunea reclamanţilor nu are ca obiect explicit, revendicarea i¬mobiliară, instanţa a apreciat asupra dreptului părţilor care are ca izvor titlul cel mai carac¬te¬ri-zat, sub incidenţa prevalenţei principiului reconstituirii dreptului de proprietate în detri¬men¬tul constituirii dreptului de proprietate, ambele reglementate de Legea nr. 18/1991.

Raportat la înscrisurile din dosar, pârâţii sunt moştenitori ai unui titular al dreptului de reconstituire a dreptului de proprietate, iar reclamanţii sunt titulari ai unui drept de con¬sti¬tu¬ire a dreptului de proprietate.

Fiind solicitat de pârâţi onorariul avocaţial, dovedit la dosar, reclamanţii căzuţi în pre-tenţii au fost obligaţi la plata acestuia către pârâţi cu titlu de cheltuieli de judecată.

În concluzie, ordinea de drept pe care Legea nr. 18/1991 a avut-o în vedere la mo-men¬tul reglementării modalităţii de dobândire a dreptului de proprietate, subzistă şi în pre¬zent, negarea acesteia nefiind posibilă tocmai pentru a dăinui prevalenţa principiului anterior e-nunţat, odată cu şi alături de considerentele expuse în precedent, drept pentru care, instanţa a res¬pins acţiunea reclamanţilor conform dispozitivului.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs A I şi A I so¬li¬ci¬tând admiterea recursului, casarea în tot a hotărârii atacate şi, în consecinţă, să se admită ac¬ţi¬u¬nea aşa cum a fost formulată cu obligarea intimaţilor C G şi C I la pla¬ta, în solidar, a cheltuielilor de judecată atât în prima instanţă (3.556 lei) cât şi în recurs.

În motivarea recursului se arată că în şedinţa publică din 18.04.2013 au solicitat a¬ta¬şa-rea tuturor dosarelor la care au făcut referire în acţiunea introductivă cât şi în răspunsul la în-tâmpinare, iar cu ocazia studierii dosarului în vederea redactării motivelor de recurs s-a con¬s-tatat că nu sunt ataşate toate dosarele solicitate.

Reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea intimaţilor pentru suprafaţa de 310 mp este nelegală.

Fără a se observa hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarele indicate şi drepturile stabilite prin ele în favoarea recurenţilor sau a defunctei Ş.L.I. care au fost cenzurate irevocabil prin sentinţa civilă nr. 2455/29.12.1999.

Nu se face o analiză profundă asupra modurilor de dobândire a dreptului de pro¬pri¬e-ta¬te, putându-se observa că intimaţii sau antecesorii lor au încercat de-a lungul timpului să do-bân¬dească dreptul de proprietate prin mai multe moduri ceea ce este inadmisibil, cu atât mai mult cu cât acest drept era câştigat în patrimoniul recurenţilor prin hotărâri judecătoreşti opo-za¬bile acestora.

Nu s-a observat că intimaţii au atacat aceeaşi hotărâre de invalidare emisă de Co¬mi¬sia Judeţeană Maramureş în trei dosare (nr. 922/2006, nr. 3396/307/2007 şi nr. 2335/307/ 2009).

Intimaţii C G şi C I prin întâmpinarea depusă (fila 21) au so¬li¬citat respingerea recursului cu motivarea că solicitarea sumei de 3.556 lei cheltuieli de ju¬de¬ca¬tă la fondul cauzei este neîntemeiată deoarece prin concluziile scrise s-au solicitat doar 2.000 lei onorar avocat, iar prin chitanţa depusă nu s-a achitat onorar de avocat în acest dosar din moment ce acţiunea a fost introdusă la data de 11.12.2012, adică de un an şi 4 luni fiind o chi¬tanţă din dosarul nr. 2236/2011 al Judecătoriei Sighetu Marmaţiei. Întreg terenul a fost pro¬prietatea de carte funciară a soţilor Ş. încă din anul 1933, iar Ș Emil şi soţia Ș L I. au fost obligaţi să se înscrie cu terenul în GAC „Viaţa Liberă”. Re¬cu¬ren¬ţii nu au avut anterior colectivizării terenul în proprietate. Aceştia au primit doar 250 mp loc de casă din terenul intravilan luat de la familia Ș.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs invocate, s-a rețiut că proprietari tabulari ai imobilului înscris în CF 6503 Sighet nr. top. 1250 în natură teren în suprafaţă de 4.058 mp au fost numiţii E Ș şi L E K, înscriere fă¬cută în anul 1946 (fila 37 din dosarul nr. 973/1999). În anul 1983 în baza certificatului de moş¬¬tenitor emis dreptul de proprietate se înscrie în favoarea numitei Ș L I. născută K.

În anul 1985 parcela cu nr. top. 1250 se dezmembra în:

1. nr. top. nou 1250/1 - în suprafaţă de 250 mp care rămâne pe vechiul proprietar;

2. nr. top. nou 1250/2 - în suprafaţă de 3.558 mp care se transcrie în CF 9392 Sighet în favoarea CAP Sighet cu titlu de cooperativizare;

3. nr. top. nou 1250/3 - în suprafaţă de 250 mp care se transcrie în CF 9615 Sighet în favoarea numitei G I cu titlu de drept cumpărare de la CAP cu preţul de 3.250 lei.

Pe parcela cu nr. top. 1250/3 transcris în CF 9615 Sighet numita G I con¬s¬tru¬ieşte o fundaţie de casă pe care apoi o donează intimaţilor A I şi A I în baza contractului de donaţie autentificat sub nr. 500/1986 de către Biroul Notariatului de Stat Local Sighet.

În temeiul dispoziţiilor art. 8, 7 şi 30 din Legea nr. 74/1974 (act în vigoare la acea vre¬-me) fostul Consiliu Popular al Municipiului Sighetu Marmaţiei - Comitetul Executiv Bi¬ro¬ul Permanent emite decizia nr. 201/1986, prin care atribuie soţilor A I şi A I în folosinţă terenul aferent construcţiei înstrăinate de către G I din su¬pra¬fa¬ţă tabulară de 250 mp proprietatea Statului Român - 100 mp în folosinţă şi 150 mp cu plata u¬nei chirii.

Prin sentinţa civilă nr. 465 din 12.04.19990 pronunţată de Judecătoria Sighetu Mar-ma¬ţiei în dosarul nr. 262/1990 s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta A I în contradictoriu cu CAP Sighetu Marmaţiei şi în consecinţă s-a dispus în¬ta¬bu¬la¬rea dreptului de proprietate al reclamantei asupra imobilului înscris în CF 9392 nr. top. 1250/8 în suprafaţă de 310 mp.

Aşa cum rezultă din raportul de expertiză întocmit de expertul S.M. în acel dosar (fila 16, 20) terenul se află amplasat în intravilanul localităţii Sighetu Marmaţiei pe str. 30 Decembrie, nr. 8, în continuarea parcelei cu nr. top. 1250/3 al cărui proprietari sunt A I şi A Ioan. Parcela cu nr. top. nou 1250/8 în suprafaţă de 310 mp provine în urma dezmembrării parcelei cu nr. top. 1250/7 al cărui proprietar tabular este CAP Sighetu Marmaţiei. Parcela cu nr. top. 1250/7 anterior s-a dezmembrat din parcela cu nr. top. 1250/4, iar aceasta din urmă s-a dezmembrat din parcela cu nr. top. 1250/2.

Prin sentinţa civilă nr. 1054 din 21.08.1990 pronunţată de Judecătoria Sighetu Mar-ma¬ţiei în dosarul nr. 952/1990 s-a admis în parte acţiunea civilă formulată de reclamanta Ș L I. în contradictoriu cu pârâta CAP Sighetu Marmaţiei şi, în consecinţă, s-a dis¬pus radierea dreptului de proprietate al CAP Sighetu Marmaţiei pentru suprafaţa de 3.558 mp, cuprinsă în CF 9392 nr. top. 1250/2 şi transcrierea acestui drept pe reclamanta Ș L I., teren situat în Sighetu Marmaţiei, str. M Viteazu, nr. 15.

În considerentele acestei sentinţe se reţine că prin procesul verbal încheiat la 25.01. 1990 unitatea pârâtă CAP Sighetu Marmaţiei s-a dizolvat în urma atribuirii terenurilor mem¬bri-lor cooperatori. Nu se motivează în drept temeiul legal avut în vedere pentru ad¬mi¬te¬rea ac¬ţi-unii.

Prin sentinţa civilă nr. 2455 din 29.12.1999 pronunţată de Judecătoria Sighetu Mar-ma¬ţiei în dosarul nr. 973/1999 s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamanţii A I şi A I în contradictoriu cu pârâţii C G, C I şi S. R. prin C. L. S. M. şi în consecinţă, s-a dispus:

a) rectificarea întabulării operate în CF 9615 nr. top. 1250/3 în sensul radierii drep¬tu-lui de proprietate al pârâţilor C G şi C I şi al antecesoarei lor Ș L I. şi înscrierea dreptului de folosinţă pentru suprafaţa de 100 mp în favoarea re¬cla¬man¬ţilor şi înscrierea dreptului de folosinţă pentru întreaga suprafaţă de 250 mp în favoarea Statului Român prin Consiliul Local Sighetu Marmaţiei;

b) rectificarea întabulării operate în CF 9920 nr. top. 1250/8 Sighetu Marmaţiei în sen¬sul radierii dreptului de proprietate al pârâţilor C G şi C I şi al an¬te¬cesoarei Ș L I. şi înscrierea dreptului de proprietate în favoarea reclamantei A I pentru suprafaţa de 310 mp.

Această sentinţă a rămas irevocabilă prin respingerea apelului precum şi a recursului de către Curtea de Apel Cluj prin decizia civilă nr. 2917 din 20.12.2000.

În considerentele deciziei Curţii de Apel Cluj se arată că eronat susţin recurenţii că la data efectuării întabulării dreptului reclamanţilor, trebuiau chemaţi în judecată antecesorii recurenţilor, CAP Sighetu Marmaţiei fiind desfiinţată, căci sentinţa civilă nr. 465 din 12 aprilie 1990 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei este anterioară apariţiei Legii 18/91, astfel că la data pronunţării ei, CAP Sighetu Marmaţiei fiinţa din punct de vedere juridic şi legal, deci putea fi atras în proces. Prin urmare, este nerelevant că, eventual, la data întabulării dreptului câştigat de reclamanţi prin avocat, sentinţa CAP Sighetu Marmaţiei ar fi fost deja desfiinţat, esenţiale rămânând cele stabilite prin sentinţă.

Este nerelevantă şi susţinerea privitoare la inopozabilitatea faţă de recurenţi a acestei sentinţe, căci, aşa cum s-a arătat, judecata nu se putea la acel moment purta decât în contra CAP Sighetu Marmaţiei, ca titular al dreptului de proprietate, dobândit prin colectivizare, asupra terenului în litigiu.

Din cele redate mai sus se poate concluziona că intimata A I a dobândit dreptul de proprietate prin sentinţa civilă nr. 465 din 12.04.1990 pronunţată de Judecătoria Si¬ghe¬tu Marmaţiei asupra terenului în suprafaţă de 310 mp înscris în CF 9392 nr. top. 1250/8. A¬cest drept de proprietate a fost recunoscut tot printr-o hotărâre judecătorească, respectiv sen¬tin¬ţa civilă nr. 2455/29.12.1999 pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei în dosarul nr. 973/1999 când s-a dispus rectificarea cărţilor funciare nr. 9920 Sighetu Marmaţiei sub nr. top. 1250/8 şi înscrierea dreptului de proprietate în favoare intimatei A I pentru su¬pra¬faţa de 310 mp.

Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991 stabilirea dreptului de proprietate privată asupra te¬¬renurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în con¬di¬ţi-ile prezentei legi prin reconstituirea sau constituirea acestui drept.

Din economia textului de lege mai sus redat reiese că, obiectul reconstituirii dreptului de proprietate vizează terenurile care se găseau în patrimoniul cooperativei la data apariţiei legii fondului funciar nr. 18/1991, respectiv la data de 20.02.1991, data publicării în Mo¬ni¬to¬rul Oficial nr. 37.

În speţă terenul în litigiu, respectiv suprafaţa de 310 mp înscris în CF 9920 Sighetu Mar¬maţiei nr. top. 1250/8 provenit din CF 9392 nr. top. 1250/8 şi care la rândul său se dez-mem¬¬brează din parcela cu nr. top. 1250/2 din CF 9392 a ieşit din patrimoniul cooperativei an-te¬¬rior apariţiei Legii nr. 18/1991, şi în consecinţă se apreciază că nu putea face obiectul re¬con¬s-tituirii dreptului de proprietate în baza legii speciale a fondului funciar.

Aşa fiind se apreciază că în mod greşit instanţa de fond a respins acţiunea recla¬man¬ţi-lor şi a menţinut titlul de proprietate şi procesul verbal de punere în posesie eliberat în fa¬voa¬rea lui C G şi C I.

Pe cale de consecinţă în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 7 şi 9 Cod procedură civilă 1865 se va admite recursul, se va modifica sentinţa recurată în sen¬sul admiterii acţiunii reclamanţilor, respectiv constatarea nulităţii absolute parţiale a titlului de pro-prietate şi a procesului verbal de punere în posesie emis în favoarea intimaţilor cu privire la suprafaţa de 310 mp teren fânaţe, urmând a se dispune cuvenitele rectificări de carte fun¬ci¬a¬ră.