Cerere de deschidere a procedurii insolvenței. Autoritate de lucru judecat. Condiții și consecințe

Cerere de deschidere a procedurii insolvenței. Autoritate de lucru judecat. Condiții și consecințe

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, rep.: art. 430-432

Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect, oricare dintre părţi putând opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Există deopotrivă încălcare a autorităţii de lucru judecat nu doar atunci când vin în contradicţie dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, dar şi atunci când contradicţia operează între considerentele acestora, în sensul de a se nega sau, dimpotrivă, de a se afirma ceea ce s-a negat anterior asupra unei chestiuni litigioase care a făcut obiect al dezbaterilor şi al verificării jurisdicţionale, lucrul judecat având şi o funcţie pozitivă care impune judecăţii ulterioare respectarea unei chestiuni litigioase tranşate deja printr-o altă hotărâre, înzestrată cu autoritate de lucru judecat. Drept urmare, cea de-a doua instanţă nu mai poate face evaluări proprii asupra acelei chestiuni, ci ea constituie premisa demonstrată de la care trebuie să pornească şi pe care nu o poate ignora în nicio situație.

(Secţia a II-a civilă, Decizia civilă nr. 9/A din 14 ianuarie 2020,

rezumată de judecător dr. Csaba Bela Nasz)

Prin sentinţa civilă nr. 220/JS din data de 21.08.2019 pronunţată în dosarul nr. […]/115/2019 Tribunalul Caraş-Severin a respins cererea formulată de creditoarea A... Caraş-Severin, prin lichidator judiciar B... I.P.U.R.L. Reşiţa, în contradictoriu cu debitoarea Societate Cooperativă C... Teregova, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei.

Împotriva acestei sentinţe a declarat apel creditoarea A... Caraş-Severin, prin lichidator judiciar B... I.P.U.R.L. Reşiţa, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând deschiderea procedurii simplificate împotriva debitoarei Societatea Cooperativă C... Teregova.

Prin decizia civilă nr. 9/A din 14 ianuarie 2020 Curtea de Apel Timișoara a respins apelul declarat de creditoare.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a constatat că în mod corect judecătorul-sindic a reținut incidența autorității de lucru judecat a sentinței civile nr. 1974/21.06.2013 a Judecătoriei Caransebeș pronunțate în dosarul nr. […]/115/2012, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 9/R/21.01.2014 a Tribunalului Caraș-Severin pronunțată în dosarul nr. […]/115/2012*.

Prin această hotărâre judecătorească s-a reținut că cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenţii reprezentând contravaloarea cheltuielilor restante de reprezentare şi coordonare realizate de către reclamantă conform art. 3 din Statutului U.J.C.C. şi de Credit A..., aferente perioadei 1990-2005, cerere introdusă în anul 2012, este formulată cu depăşirea termenului de prescripţie de 3 ani prevăzut de dispoziţiile Decretului nr. 167/1958, fiind, deci, prescrisă.

Trecând peste faptul că în trecut apelanta a mai încercat să obțină deschiderea procedurii concursuale față de intimată, introducând la Tribunalul Caraș-Severin o cerere de deschidere a procedurii insolvenței care a fost respinsă de judecătorul-sindic prin sentința civilă nr. 208/JS/25.04.2013 pronunțată în dosarul nr. […]/115/2013 (rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 1278/11.09.2013 a Curții de Apel Timișoara), reținându-se, în esență, că în mod corect prima instanţă a admis contestaţia Societății Cooperativă C... Teregova Caraş-Severin, respingând cererea creditoarei Societatea Cooperativă A... Caraş-Severin, prin lichidator judiciar B... I.P.U.R.L. Reşiţa, pentru deschiderea procedurii insolvenţei, constatând că reclamanta creditoare nu a făcut dovada unei creanţe certe, de vreme ce pentru stabilirea nivelului sumei datorate de debitoare este necesară desfăşurarea unui proces pe calea dreptului comun (care presupune administrarea de probe adecvate, complete şi prin care să se stabilească cuantumul exact al sumelor datorate), pe rolul Judecătoriei Caransebeş aflându-se dosarul nr. […]/115/2012, în care se solicită obligarea pârâtei debitor la plata aceleiaşi sume de 173.593 lei, pe care creditoarea o invocă și în dosarul de sindic ca fiind o creanţă certă, lichidă şi exigibilă (acţiunea în pretenții fiind respinsă în primă instanță), se impune a se releva faptul că în actualul demers judiciar creditoarea apelantă a încercat să creeze aparența că pretențiile sale financiare ar fi diferite de cele anterior respinse de instanțele judecătorești legal învestite.

Astfel cum în mod judicios a reținut și judecătorul-sindic, în realitate, creditoarea a solicitat deschiderea procedurii insolvenței pentru datorii deja constatate ca fiind prescrise, suma reclamată (cheltuieli de reprezentare şi coordonare realizate de către reclamantă conform art. 3 din Statutului U.J.C.C. şi de Credit A...) diferind, sub aspectul cuantumului, doar pentru că perioada invocată era una diferită, respectiv pentru intervalul septembrie 1990 - mai 2001, și nu pentru perioada septembrie 1990 - mai 2005. Or, dacă cu putere de lucru judecat s-a stabilit, în dosarul nr. […]/115/2012, că pretențiile reclamantei creditoare, cu acest titlu, față de debitoarea pârâtă sunt prescrise pentru perioada 1990-2005, tot așa trebuie să fie considerate și pretențiile sale financiare pentru perioada 1990-2001, cele statuate de instanța anterior învestită neputând fi contrazise de instanța ulterior chemată să statueze cu privire la aceleași datorii, având aceeași cauză juridică.

Potrivit art. 431 C. pr. civ., nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

Dacă primul alineat dă expresie funcţiei negative a lucrului judecat potrivit căreia o acţiune nu poate fi judecată în mod definitiv decât o singură dată, fiind interzisă reluarea aceleiaşi judecăţi, în condiţiile identităţii de părţi, obiect şi cauză, alineatul (2) al art. 431 reglementează prezumţia legală de lucru judecat, care reprezintă manifestarea pozitivă a autorităţii de lucru judecat, în acest caz nefiind necesar să existe tripla identitate de părţi, obiect şi cauză, fiind suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă care să aibă legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior, aşa încât aceasta să nu poată fi contrazisă, indiferent dacă această rezolvare a fost dată prin dispozitiv sau numai în considerente [date fiind dispoziţiile art. 430 alin. (2) din cod, în conformitate cu care autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă].

Există deopotrivă încălcare a autorităţii de lucru judecat nu doar atunci când vin în contradicţie dispozitivele hotărârilor judecătoreşti, dar şi atunci când contradicţia operează între considerentele acestora, în sensul de a se nega sau, dimpotrivă, de a se afirma ceea ce s-a negat anterior asupra unei chestiuni litigioase care a făcut obiect al dezbaterilor şi al verificării jurisdicţionale, lucrul judecat având şi o funcţie pozitivă care impune judecăţii ulterioare respectarea unei chestiuni litigioase tranşate deja printr-o altă hotărâre, înzestrată cu autoritate de lucru judecat. Drept urmare, cea de-a doua instanţă nu mai poate face evaluări proprii asupra acelei chestiuni, ci ea constituie premisa demonstrată de la care trebuie să pornească şi pe care nu o poate ignora în nicio situație. Remediul procesual pentru respectarea autorităţii de lucru judecat a dispozitivului sau a considerentelor unei hotărâri definitive anterioare este invocarea excepţiei procesuale a autorităţii lucrului judecat, în condiţiile art. 432 din Codul de procedură civilă, dacă procesul este în faţa primei instanţe, ceea ce judecătorul-sindic a și făcut.

Așadar, contrar susținerilor apelantei, în mod corect tribunalul, prin judecător-sindic, a reținut autoritatea de lucru judecat, independent de împrejurarea că Legea (specială) nr. 85/2004, modificată, nu cuprinde vreo normă care să reglementeze această instituţie de drept procesual civil, de vreme ce, în conformitate cu alineatul (1) al art. 342, dispoziţiile acestei legi se completează, în măsura în care nu contravin, cu cele ale Codului de procedură civilă. Or, nicio normă din Legea privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă nu este contrazisă/încălcată prin respectarea autorităţii de lucru judecat a dispozitivului sau a considerentelor unei hotărâri definitive anterioare, aspect care rezultă, implicit, și din cererea de apel, creditoarea apelantă afirmând, pe drept cuvânt, că „Legea nr. 85/2014 nu prevede excepţia autorităţii de lucru judecat”. De asemenea, nu prezintă relevanță în cauză dacă debitoarea a formulat sau nu contestație cu privire la existența stării de insolvență, în condițiile art. 72 alin. (3) din legea-cadru, excepţia autorităţii de lucru judecat putând fi invocată de instanţă sau de părţi în orice stare a procesului, chiar înaintea instanţei de recurs (a se vedea art. 432 din Codul de procedură civilă). Altfel spus, excepția autorităţii de lucru judecat este una procesuală de fond, absolută, de ordine publică, peremptorie, reglementată prin dispoziţii cu caracter imperativ, a cărei menire este aceea de a asigura stabilitate raporturilor juridice şi eficienţă întregii activităţi judiciare. Oricum, este de menționat că debitoarea a depus în dosarul tribunalului, în data de 04.07.2019, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate de societatea creditoare.

Domenii speta

Spete similare