Nulitate titlu de proprietate. reconstituire drept de proprietate

Prin sentinţa  nr. X/27.02.2018 pronunţată de Judecătoria S în dosarul nr. X/311/2017 s-a admis în parte cererea formulată de către reclamanţii S A, domiciliată în S, , jud. O, N E N, domiciliată în S, jud. O, M G, domiciliat în S jud. O, M M, domiciliată în com. M, sat Mu din Deal, , jud. O, Z M, domiciliată în Bucureşti, şi N P, domiciliată în S, jud. O, toţi cu domiciliul procesual ales la Cab. Av. V G, situat în S, , jud. O în contradictoriu cu pârâţii COMISIA LOCALĂ PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR S, cu sediul în S, jud. O, COMISIA JUDEŢEANĂ OLT PENTRU APLICAREA LEGII FONDULUI FUNCIAR, cu sediul în S, jud. O, M A N, M C A, M M, toţi cu domiciliul în com. M, sat Mu din Deal, jud. O,  M N, cu domiciliul în C, , jud. C, M N, cu domiciliul în S, jud. O, M I, cu domiciliul în S, , jud. O, M G, cu domiciliul în S, str. jud. O şi M M, cu domiciliul în S, , jud. O, ca întemeiată.

S-a dispus nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. X/76/04.07.2002 emis pe numele autoarei M C.

S-a dispus nulitatea absolută parţială a titlului de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 emis pe numele lui M I. I.

Au fost obligate pârâtele Comisia Locală S pentru aplicarea Legilor fondului funciar din cadrul municipiului S şi Comisia Judeţeană de aplicare a Legilor Fondului funciar din cadrul Prefecturii O:

- să reconstituie dreptul de proprietate cetăţenei M C, conform registrului agricol din perioada 1959-1963 cu autor de rol M D. I, fila 188 cu reţinerea cotei de 12%, respectiv reconstituirea suprafeţei de 2 ha,0900 mp.

- să reconstituie dreptul de proprietate cetăţeanului M I. I conform registrului agricol din perioada 1959-1963, cu autor de rol  M I. I, fila 189 cu reţinerea cotei de 12%, respectiv reconstituirea suprafeţei 1,85 ha.

S-a admis în parte capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, formulată de către reclamanţi.

Au fost obligaţi pârâţii Comisia Judeţeană de aplicare a Legilor Fondului funciar, M A N, M C A, M N, M N, M I, M G şi M M către reclamanţi la plata sumei de 2000 lei (onorariu redus de la suma de 2500 lei), cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut  că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei S la data de 16.08.2017, sub nr.X/311/2017, reclamanţii S A, N-E-N, M M. G, M M, Z M şi N P, au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr.18/1991 din cadrul Primăriei municipiului S, judeţul O, Comisia Judeţeană pentru aplicarea Legii nr.18/1991 din cadrul Prefecturii O, M A N, M M, M C-A, M N, M N, M I. I, M I. G şi M I. M,  în sensul ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună nulitatea absolută parţială a titlurilor de proprietate nr. X/76/04.07.2002 emis pe numele autoarei M C şi nr.X/3 din data de 29.07.1997 emis pe numele lui M I. I fiul autoarei M C.

In motivarea cererii, reclamanţii susţin că din titlul de proprietate nr. X/76/04.07.2002 lipsesc două suprafeţe de teren, respectiv 2500 mp şi 2114 mp, pe care autoarea le deţine în temeiul actul de donaţie din data de 30.07.1941, de la mama sa.

Însă aceste două suprafeţe, au fost consemnate din eroare în titlul de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 emis pe numele lui M I. I, ca urmare a asemănării numelui cu tatăl său (soţul autoarei M C), deosebirea fiind numai de iniţială.

Astfel, pe soţul autoarei M C, îl cheamă M D. I, iar pe cel înscris în titlul de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 îl cheamă M I. I.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. III alin.2 din Legea nr.X/1997.

În susţinerea cererii, reclamantul a depus în copie următoarele înscrisuri: titlul de proprietate nr. X/76/04.07.2002 (f.4), titlul de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 (f.5),  actul de donaţie din data de 30.07.1941 (f.6).

Pârâtul M I. N la data de 28.09.2017 a depus întâmpinare, prin  care arată că suprafaţa de 2114 mp se regăsesşte în titlul de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997, care a făcut obiectul unei tranzacţii, iar această suprafaţă a căzut în lotul mamei sale M E.

Pârâtul mai arată că moştenitorii lui M I. I nu mai deţin alte suprafeţe de teren.

În susţinerea întâmpinării, pârâtul a depus în copie următoarele înscrisuri: acte de identitate (f.59, 61, 63-64), procura specială (f.60), sentinţa civilă nr.X din data de 11.06.1997 pronunţată de către Judecătoria S, în dosarul nr.X/1997 (f.62).

Pârâtul M I la data de 28.09.2017 a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de interes, pe considerentul că raportat la certificatul de moştenitor nr.X/13.09.1994, reclamanţii nu obţin niciun folos practic, având în vedere că autorii lor M N şi M M au consimţit de pe urma autoarei M C numai la suprafaţa de 1,89 ha.

Astfel, că autoarea M C a fost mulţumită  de suprafaţa de 1,89 ha, necontestând actele premergătoare şi semnând fişa titlului de proprietate.

Atât titlul de proprietate nr. X/76/04.07.2002, cât şi titlul de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 au fost eliberate conform cererilor formulate, pentru terenurile deţinute în proprietate de fiecare în perioada premergătoare colectivizării, respectiv a evidenţelor din Registrul agricol.

În ceea ce priveşte suprafeţele de teren ce au fost reconstituite autorului său M I. I potrivit titlului de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 au făcut obiectul unei acţiunii de partaj, finalizat prin sentinţa civilă nr.X/11.06.1997 pronunţată de către Judecătoria S în dosarul nr.X/1997.

În susţinerea întâmpinării au fost depuse următoarele înscrisuri: împuternicire avocaţială (f.68), certificatul de moştenitor nr.899 din data de 13.09.1994 (f.69-70).

Pârâta Comisia Locală S pentru aplicarea Legilor fondului funciar din cadrul municipiului S, judeţul O, la data de 28.09.2017, a formulat întâmpinare, prin care solicitat admiterea cererii, întrucât în urma verificărilor în evidenţele compartimentului agricol s-a constatat că titlurile de proprietate s-a emis în mod eronat, respectiv la emiterea titlului de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 trebuia să se aibă în vedere fila 189 din registrul agricol din perioada 1959-1963 deschisă pentru numitul M I. I cu suprafaţa de 2,10 ha şi nu fila 188 din registrul agricol din perioada 1959-1963 deschisă pentru numitul M D. I.

De asemenea, pentru titlului de proprietate nr. X/76/04.07.2002, în mod eronat s-a avut în vedere fila 189 din registrul agricol din perioada 1959-1963 deschisă pentru numitul M I. I cu suprafaţa de 2,10 ha şi nu fila 188 din registrul agricol din perioada 1959-1963 deschisă pentru numitul M D. I.

Potrivit prevederilor Legii nr.18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate trebuia făcută după cum urmează: pentru autorul M C trebuia reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 2,09 ha conform registrului agricol din perioada 1959-1963, fila 188;

- pentru autorul M I. I trebuia reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1,85 ha conform registrului agricol din perioada 1959-1963, fila 189.

Totodată, la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie avută şi cota de reducere de 12 %.

În susţinerea întâmpinării, pârâta a depus următoarele înscrisuri: adresa nr.78310 din data de 27.09.2017 (f.73), tabel nominal (f.74), cerere de reconstituire M D. I (f.75), registrul agricol M I. I (f.76-77), cerere de reconstituire M C (f.78-79), tabel nominal (f.80), registrul agricol M D. I (f.81-82).

Pârâta Comisia Judeţeană de aplicare a Legilor Fondului funciar, nu a formulat întâmpinare.

Instanţa, la termenul din data de 14.12.2017, în temeiul art.255 C.pr.civ. rap. la art.258 C.pr.civ., a încuviinţat pentru părţii, proba cu înscrisuri, ca fiind concludentă, pertinentă şi utilă cauzei.

La acelaşi termen, instanţa a respins excepţia lipsei de interes invocată de către pârâtul M I.

 Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, a apărărilor expuse şi a probelor administrate, instanţa  a reţinut  următoarele:

Potrivit art. 3  din Legea nr.18/1991, „În sensul prezentei legi, prin deţinători de terenuri se înţelege titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deţinători precari”, iar la art. 11 - (1) „Suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori”.

La art. 27 din acelaşi act normativ se arată că „(1) Punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptăţiţi nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăţilor pe temeiul schiţei, amplasamentului stabilit şi întocmirea documentelor constatatoare prealabile. (2) În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare şi înaintează documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate”.

Art. III lit.a pct.i, din Legea nr.X/1997 stabileşte că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile aplicabile la data încheierii actului juridic, acele acte emise cu încălcarea prevederilor legilor fondului funciar, (a) respectiv  actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite în baza legii la asemenea reconstituiri sau constituiri, cum sunt: (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri.

De asemenea potrivit dispoziţiilor art. 13, alin.1, 2 şi 3 din Legea 18/1991,” (1) Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. (2) Moştenitorii care nu-şi pot dovedi aceasta calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi ca au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei. (3) Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun”.

Instanţa a reţinut, în primul rând, că pentru emiterea titlului de proprietate nr. X/76/04.07.2002 pe numele autoarei M C a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, numita M C, de pe urma soţului său M D. I (f.78).

Conform registrului agricol pentru perioada 1959-1963, fila 188 defunctul M D. I, deţinea suprafaţa de 2,37 ha.

Însă, titlul de proprietate nr. X/76/04.07.2002 emis pe numele autoarei M C s-a eliberat pentru suprafaţa de 1 ha, 8900 mp.

În al doilea rând, instanţa a observat că pentru autorul M I. I, s-a eliberat titlul de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 pentru suprafaţa de 2 ha,0900 mp, iar conform registrului agricol din perioada 1959-1963 deschisă pentru numitul M I. I, acestea deţinea numai suprafaţa de 2,10 ha.

Prin aplicarea cotei de reducere de 12% rezultă că autorului M I. I trebuia să i se reconstituie suprafaţa de 1,85 ha.

Instanţa a reţinut din înscrisurile (f.73-82 şi 113-126) că s-a produs o eroare la emiterea celor 2 titluri de proprietate, respectiv că pentru emiterea titlului de proprietate nr. X/76/04.07.2002 emis pe numele autoarei M C s-a avut în vedere registrul agricol al autorului M I. I, în loc de registrul agricol al autorului M D. I, iar pentru emiterea titlului de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 emis pe numele lui M I. I s-a avut în vedere registrul agricol al autorului M D. I, în loc de registrul agricol al autorului M I. I.

A mai reţinut instanţa, că în ceea ce priveşte suprafeţele înscrise în titlul de proprietate nr. X/3 din data de 29.07.1997 emis pe numele lui M I. I, au făcut obiectul unei tranzacţii, conform sentinţei civile nr.X din data de 11.06.1997 pronunţată de către Judecătoria S, în dosarul nr.X/1997 (f.62).

Instanţa a observat că la data pronunţării sentinţei civile nr. nr.X din data de 11.06.1997 pronunţată de către Judecătoria S, nu se eliberase încă titlul de proprietate, acesta eliberându-se la o lună după încheierea tranzacţiei, respectiv la data de 29.07.1997 şi prin urmare, la încheierea tranzacţiei s-a avut în vedere numai adeverinţa nr.107130 din data de 24.10.1991, aşa cum este menţIat în considerentele sentinţei civile.

Instanţa a reţinut, prin urmare, faptul că s-a încheiat o tranzacţie (a se reţine că din interpretarea art.271 şi 272 Vechiul C.pr.civ., rezultă că hotărârile care consfinţesc învoiala părţilor, adică dispozitivul lor, reprezintă de fapt o transpunere a convenţiei părţilor, ceea ce nu echivalează cu o judecată întemeiată pe probe şi finalizată pe convingerile instanţei), nu este un impediment, pentru a intra în legalitate cu privire la titlurile de proprietate, întrucât conform art.11 şi 27 din Legea nr.18/1991, la eliberare titlurilor de proprietate se are în vedere suprafaţa adusă în cooperativa agricolă de producţie aşa cum rezultă din „[...] din registrul agricol [...]”.

Deci la eliberarea titlului de proprietate pentru  autoarea M C, trebuia avut în vedere registrul agricol din perioada 1959-1963, fila 188, iar pentru autorul M I. I trebuia reconstituit dreptul de proprietate, conform registrului agricol din perioada 1959-1963, fila 189.

Totodată, la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie avută şi cota de reducere de 12 %.

Totodată, instanţa nu a dat curs solicitării reclamanţilor de a li se reconstitui suprafeţele de 2500 mp, respectiv 2114 mp, întrucât aplicând cota de 12%, rezultă că lipseşte numai suprafaţa de 2000 mp, iar în ceea ce priveşte actul de donaţie, se poate observa că terenul a fost donat de mama numitei M C, iar reconstituirea a fost solicitată de pe urma autorului M D. I (soţul numitei M C).

In consecinţă, acţiunea reclamanţilor a fost admisa in parte, in sensul celor anterior reţinute.

Calea de atac exercitată:

Împotriva sentinţei  a declarat apel  pârâtul M I. I, considerând hotărârea instanţei de fond ca fiind nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:

In fapt, prin întâmpinarea depusă la cererea de chemare în judecată a reclamanţilor, la fondul cauzei, a arătat că: „ ... autoarea M C, potrivit cererii formulate, a fost mulţumită de suprafaţa de 1,89 ha teren ce i-a fost reconstituit pe raza mun. S, necontestând actele premergătoare, semnând fişa titlului de proprietate şi însuşindu-şi pe deplin suprafeţele atribuite potrivit Legilor Fondului Funciar, dar şi moştenitorii acesteia, respectiv M N şi M M, prin însuşirea certificatului de moştenitor nr.X/13.09.1994, au considerat că în mod corespunzător primesc prin moştenire dreptul ce li se cuvine de la autoarea M C, fără să conteste în nici un fel întinderea acestui drept privind bunurile imobile terenuri reconstituite ".

De asemenea, a solicitat prin aceeaşi întâmpinare, ca pe fond să fie respinsă acţiunea reclamanţilor ca fiind neîntemeiată, întrucât conform cererii depuse de autoarea M C potrivit Legii Fondului Funciar, raportat la suprafaţa deţinută şi solicitată, s-a dispus: „Reconstituirea dreptului de proprietate pentru bunica mea, autoarea M C, la cererea expresă a acesteia formulată în calitate de soţie supravieţuitoare, la apariţia Legilor Fondului Funciar, s-a efectuat pentru suprafaţa deţinută şi solicitată, fiind mulţumită şi nepromovând cerere de anulare a actelor premergătoare ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate, dar nici pentru nulitate parţială împotriva titlului de proprietate, pe care l-a considerat corespunzător, potrivit cererii formulate, raportat la suprafaţa deţinută menţinându-l în forma actuală pe timpul vieţii sale”

Acordul acesteia fiind evident cu privire la suprafaţa înscrisă în actele premergătoare eliberării titlului de proprietate, prin necontestarea lor, a dorit în mod clar întocmirea şi stabilirea în forma respectivă a dreptului de proprietate şi eliberarea potrivit actelor premergătoare existente, a titlului său de proprietate nr. X/76/04.07.2002, aşa cum acesta se regăseşte în forma actuală.

Această cerinţă expresă şi necesară de a se fi formulat în termen o cerere privind anularea actelor premergătoare ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate, pe care a invocat-o în întâmpinarea depusă, are în mod evident corespondent pentru reclamanţi în dovedirea îndeplinirii procedurii prealabile ce trebuia anexată la cererea de chemare în judecată.

Solicită ca instanţa de control judiciar să constate că putea fi sesizată numai după îndeplinirea procedurii prealabile prevăzută în mod expres de către HG nr 890/2005 art. 193 alin 1 Cod procedură civilă, motiv pentru care consideră că se impune respingerea actiunii ca neîntemeiată, întrucât nu s-a făcut dovada cerută expres de lege, pentru a se putea sesiza instanta.

Potrivit art. 8 din acelaşi text de lege, plângerea împotriva hotărârii comisiei judeţene se putea face la judecătorie, doar în termen de 30 de zile de la comunicarea sub semnătură persoanei nemulţumite.

Faţă de aceste considerente referitoare la nepromovarea la termen a cererii de anulare a actelor premergătoare ce au stat la baza emiterii titlului de proprietate, solicită admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe, iar pe fondul cauzei respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

Analizând probatoriul administrat în cauză şi raportat la cererea de chemare în judecată, se poate aprecia că acţiunea este neîntemeiată şi pentru faptul că reconstituirea dreptului de proprietate se face conform actelor de proprietate deţinute după anul 1945, dar în special a evidenţelor din registrele agricole existente în perioada premergătoare colectivizării, respectiv 1959 -1962, iar prin acţiune reclamanţii invocă ca act de proprietate un înscris care de fapt nu poate fi luat în seamă potrivit dispoziţiilor Legilor Fondului Funciar, respectiv un act de donaţie din 30.07.1941, dată ce excede reperelor de referinţă în cadrul reconstituirii dreptului de proprietate şi care nici nu se regăseşte în evidenţele agricole ulterioare, autorului M D. I sau soţiei acestuia M C.

Din fişa registrului agricol a soţului autoarei M C, respectiv M D. I, rezultă că acesta în perioada anilor 1959-1961 a deţinut suprafaţa totală de 2,37 ha din care doar 0,10 ha teren intravilan (iar acesteia i-a fost reconstituită suprafaţa de 7422 mp teren intravilan), 0,12 ha teren vie hibrid, iar suprafaţa de 2,15 ha teren arabil extravilan.

Suprafaţa de 2114 mp ce a fost reconstituită potrivit titlului de proprietate nr X/3 din 29.07.1997 autorului meu M I. I, a fost deţinută de acesta, iar în prezent are locuinţa şi gospodăria în posesia căreia a intrat potrivit sentinţei civile nr.X/11.06.1997 pronunţată de Judecătoria S în dosarul nr. X/1997.

Faţă de această situaţie, solicită să se aprecieze că nici din această perspectivă cererea reclamanţilor nu poate fi întemeiată, întrucât autoarea nu era îndreptăţită pentru vreo altă suprafaţă, raportat la cele înscrise în titlul de proprietate al acesteia, respectiv nr. X/76 din 04.07.2002 emis de Primăria S, suprafaţa de teren intravilan reconstituită fiind mult mai mare decât suprafaţa de teren intravilan deţinută potrivit filelor registrului agricol din perioada de referinţă potrivit Legilor Fondului Funciar.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat doar anularea celor două titluri de proprietate cu nr. X/76/04.07.2002 şi nr.X/3/29.07.1997, şi să se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilanul mun. S, în suprafaţă totală de 7500 mp deţinută de către autoare conform actului de donaţie din 30.07.1941 (suprafaţa de 2500 mp + suprafaţa de 2114 mp), iar instanţa de fond a dispus în concret, ceea ce de fapt nu s-a cerut, respectiv să se reconstituie dreptul de proprietate pentru cetăţeana M C şi cetăţeanul M I, conform Registrului Agricol din perioada 1959-1963 al acestora.

In drept, îşi întemeiază apelul pe dispoziţiile art.466 şi urm C.pr.civ.

Dovada apelului înţelege să o facă prin proba cu înscrisuri.

Solicită obligarea intimaţilor reclamanţi la plata cheltuielilor de judecată.

Intimata pârâtă Comisia Locală pentru Aplicarea Legii Fondului FUNCIAR S a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat, pentru următoarele motive:

Consideră că sentinţa pronunţată de instanţa de fond este temeinică şi legală.

Aşa cum a reţinut instanţa de fond în considerentele sale, pentru emiterea titlului de proprietate nr.X/76/04.07.2002 emis pe numele autoarei M C a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, numita M C, de pe urma soţului său M D.I.

Conform registrului agricol pentru perioada 1959-1963, fila 188 defunctul M I, deţinea suprafaţa de 2,37ha.

Însă, titlul de proprietate nr. X/76/04.07.2002 emis pe numele autoarei M C s-a eliberat pentru suprafaţa de 1 ha, 8900mp.

Pentru autorul M I.I, s-a eliberat titlul de proprietate nr.X/3 din data de 29.07.1997 pentru suprafaţa de 2ha,0900mp, iar conform registrului agricol din perioada 1959-1963 deschisă pentru numitul M I.I, acesta deţinea numai suprafaţa de 2,10ha.

Prin aplicarea cotei de 12% rezultă că autorului M I. I trebuia să i se restituie suprafaţa de l,85ha.

Instanţa de fond în mod corect reţine că s-a produs o eroare la emiterea celor două titluri de proprietate, respectiv că pentru emiterea titlului de proprietate nr.X/76/04.07.2002 emis pe numele autoarei M C s-a avut în vedere registrul agricol al autorului M I.I, în loc de registrul agricol al autorului M D.I, iar pentru emiterea titlului de proprietate nr.X/3 din data de 29.07.1997 emis pe numele lui M I.I s-a avut în vedere registrul agricol al autorului M D.I, în loc de registrul agricol al autorului M I.I.

Solicită respingerea apelului, ca nefondat si menţinerea sentinţei pronunţata in cauza de Judecătoria S, ca temeinica si legala.

La data de 25.04.2018 intimatii reclamanti S A, N E N, M M. G, M M, Z M şi N P au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea apelului declarat de apelantul pârât M I, ca neîntemeiat.

In motivarea  întâmpinării, au fost invocate dispoz art. III lit.a, pct.i din legea nr.X/1997 , susţinând că autorul pârâtului, speculând faptul că  are acelasi nume si prenume cu tatăl său, , a solicitat reconstituirea unei suprafete pe care acesta nu a avut-o in proprietate niciodată, astfel că si-a mărit cota de mostenire ce i se cuvenea, prin inducerea in eroare a Comisiei Locale de Fond Funciar.M D I a fost soţul def. M  C, a cărei succesiune se dezbate in cauza nr.X/311/2014,  ce se află în apel pe rolul Tribunalului Olt, iar loturile ce se cuveneau intimatilor au fost diminuate prin  lipsa de la masa de partaj a  terenurilor ce fac obiectul prezentului dosar.

Prejudiciul cauzat astfel intimaţilor este unul consistent, deoarece este vorba despre terenuri intravilane.

La data de 15.05.2018 apelantul pârât M I a formulat raspuns la intâmpinare, prin care solicită înlăturarea apărărilor formulate de  intimaţii reclamanţi ca neîntemeiate şi să se dispună admiterea apelului astfel cum a fost formulat şi motivat.

Se arata ca din fişa Registrului Agricol a soţului autoarei M C, respectiv M D. I, rezultă că acesta în perioada anilor 1959-1961 a deţinut suprafaţa totală de 2,37 ha din care doar 0,10 ha teren intravilan (iar acesteia i-a fost reconstituită suprafaţa de 7422 mp teren intravilan), 0,12 ha teren vie hibrid, iar suprafaţa de 2,15 ha teren arabil extravilan.

Suprafaţa de 2114 mp ce a fost reconstituită potrivit titlului de proprietate nr X/3 din 29.07.1997 autorului său M I I, a fost deţinută de acesta, iar în prezent are locuinţa şi gospodăria în posesia căreia a intrat potrivit sentinţei civile nr.X/11.06.1997 pronunţată de Judecătoria S în dosarul nr. X/1997.

Faţă de această situaţie apreciază că, nici din această perspectivă cererea reclamanţilor nu poate fi întemeiată, întrucât autoarea nu era îndreptăţită pentru vreo altă suprafaţă raportat la cele înscrise în titlul de proprietate al acesteia, respectiv nr.X/76 din 04.07.2002.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanţii au solicitat doar anularea celor două titluri de proprietate cu nr. X/76/04.07.2002 şi nr.X/3/29.07.1997 şi să se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilanul mun. S, in suprafaţă totală de 7500 mp deţinută de către autoare conform actului de donaţie din 30.07.1941 (suprafaţa de 2500 mp + suprafaţa de 2114 mp), iar instanţa de fond a dispus în concret ceea ce de fapt nu s-a cerut respectiv să se reconstituie dreptul de proprietate pentru cetăţeana M C şi cetăţeanul M I, conform Registrului Agricol din perioada 1959-1963 al acestora.

Întâmpinarea depusă de Comisia Locală S pentru aplicarea Legilor Fondului Funciar, nu face nici o referire la neîndeplinirea procedurii prealabile ce trebuia anexată la cererea de chemare în judecată şi pe care instanţa de fond trebuia să se pronunţe ca urmare a invocării acesteia prin întâmpinarea depusă la cererea de chemare în judecată a reclamanţilor la fondul cauzei şi potrivit concluziilor orale şi scrise susţinute.

Faţă de această situaţie solicită a se constata că instanţa putea fi sesizată numai după îndeplinirea procedurii prealabile prevăzută în mod expres de către HG nr 890/2005.

In apel nu s-au administrat probe noi.

Analizând apelul declarat prin prisma motivelor invocate, raportat la probatoriul administrat şi la dispoziţiile legale incidente în cauză, tribunalul reţine următoarele:

Relativ la primul motiv de apel, prin care se invoca necontestarea de catre persoana îndreptăţită, defuncta M C, a actelor premergătoare emiterii titlului de proprietate nr.X/76/2002 , Tribunalul constata ca acesta este fondat.

In acest sens, se are in vedere faptul că prin reconstituire, in acceptiunea Legii 18/1991 cu modificarile si completarile ei, se înţelege o reîmproprietărire a anumitor categorii de persoane ale caror terenuri au intrat in patrimoniul CAP-urilor, indiferent de titlu, prin cooperativizare sau pe alte cai. Modalitatea de exercitare a dreptului de reconstituire urmează o procedura amănunţit reglementată de prevederile legale.

De esenţa acestei instituţii este faptul ca reconstituirea dreptului de proprietate se face exclusiv la cerere, deci disponibilitatea celor îndreptatiti a beneficia de prevederile legii guvernează aceasta instituţie. Acest principiu al disponibilităţii se manifesta nu numai prin formularea sau nu a cererii de reconstituire, dar si prin exercitarea sau nu, in cadrul procedurii de reconstituire, a căilor legale si speciale de atac împotriva actelor premergătoare emise de Comisia Locală de Fond Funciar.

Autoarea M C a formulat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate nr.X/18.03.1991, de pe urma soţului său M D. I (f.78 ds fd), pentru suprafata de 2 ha. La fila 79 dosar se mai regăseşte o altă cerere de reconstituire a aceleiasi autoare, din data de 11.03.1991, tot pentru suprafata de 2 ha.

La fila 80 dosar se află Anexa de reconstituire a dreptului de proprietate, in cuprinsul căreia, la pozitia nr.32, autoarea figureaza cu suprafata totala reconstituita de 1,89 ha (din care 1,45 ha  extravilan si 0,44 ha intravilan), suprafata totală fiind identică cu suprafata totala inscrisa  in titlul de proprietate nr.X/76/2002, contestat.

Impotriva  propunerii de reconstituire formulata de Comisia Locala S de aplicare a legii nr.18/1991, autoarea M C nu a formulat contestaţie, nu si-a exprimat vreo nemultumire, in conditiile  art.53 din legea nr.18/1991 si in acest context succesorii acesteia nu mai pot solicita, la aproximativ 15 ani de la data emiterii titlului (esenţial fiind însa faptul emiterii titlului- ca act final al procedurii de reconstituire), completarea acestuia cu alte terenuri, ce nu au făcut  iniţial obiectul reconstituirii, suprafete care, eventual sa fie radiate din titlul apelantului pârât.

 Întreaga analiză efectuata de instanţa de fond ar fi putut eventual sa face obiectul unei plângeri solutIate in temeiul dispoz art.53 al.2 din Legea nr. 18/1991, nicidecum in cauza de faţă.

In speţă, susţinerile intimatilor  reclamanti cu privire la nulitatea titlurilor de proprietate contestate nu îşi găsesc corespondent printre motivele expres şi limitativ prevăzute de art. III alin. (1) din Legea nr. 169/1997, pentru care instanţa poate să constate nulitatea titlurilor de proprietate emise în procedura Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Procedura instituita prin Lg 18/1991 are un caracter special derogator de la dreptul comun, iar persoanele interesate nu pot opta intre procedura prevăzuta de acest act normativ care este obligatorie si o acţiune in justiţie pe calea dreptului comun, pentru obţinerea aceloraşi  efecte (respectiv pentru reconstituirea unor suprafete suplimentare).

Raportat la aspectele retinute in analiza primului motiv de apel, devine inutila  cercetarea temeiniciei celui de al doilea motiv, prin care invocă lipsa de eficienţă a  actului de donaţie din 1941, înscris prezentat de catre intimatii reclamanti in dovedirea îndreptăţirii autoarei M C  la o suprafata mai mare de teren intravilan.

De altfel, se poate cu usurinta observa că in titlul de proprietate emis acesteia, suprafata de intravilan este cu mult mai mare si decât aceea înscrisa in Anexa de reconstituire. In Anexă s-au stabilit in proprietate 4400 mp, iar in titlu s-au inscris 7422mp.

Este fondat motivul de apel prin care se invocă faptul că instanţa de fond a dispus asupra unor aspecte ce nu au fost solicitate, in conditiile in care  intimatii reclamanti au solicitat strict să se dispună nulitatea absolută parţială a titlurilor de proprietate nr. X/76/04.07.2002 emis pe numele autoarei M C şi nr.X/3 din data de 29.07.1997 emis pe numele lui M I. I fiul autoarei M C, cu introducerea in titlul autoarei a suprafeţelor de 2500mp si 2114 mp, aceasta din urmă excluzându-se din titlul  nr.X/3/1997.

Judecătoria insă a dispus nulitatea absolută parţială a celor două titluri si au fost obligate pârâtele Comisia Locală S pentru aplicarea Legilor fondului funciar din cadrul municipiului S şi Comisia Judeţeană de aplicare a Legilor Fondului funciar din cadrul Prefecturii O:

- să reconstituie dreptul de proprietate cetăţenei M C, conform registrului agricol din perioada 1959-1963 cu autor de rol M D. I, fila 188 cu reţinerea cotei de 12%, respectiv reconstituirea suprafeţei de 2 ha,0900 mp.

- să reconstituie dreptul de proprietate cetăţeanului M I. I conform registrului agricol din perioada 1959-1963, cu autor de rol  M I. I, fila 189 cu reţinerea cotei de 12%, respectiv reconstituirea suprafeţei 1,85 ha.

Chiar daca formal, s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlurilor, in concret  s-a dispus o reconstituire integrala, reluarea in totalitate a procedurii de reconstituire pentru ambele persoane indreptăţite, ceea ce a presupus o nulitate absoluta  si integrala a titlurilor, aspecte care  nu s-au solicitat.

Pentru considerentele de fapt si de drept anterior retinute, in temeiul dispoz art.480 alin.2 C pr civ,  instanţa de control judiciar va admite apelul declarat de apelantul pârât M I. I, împotriva sentinţei civile nr. X/27.02.2018 pronunţată de Judecătoria S în dosarul nr. X/311/2017, va schimba sentinţa, în sensul că va respinge acţiunea reclamanţilor, ca neîntemeiată.

Data publicarii pe portal: 05.10.2018

Domenii speta

Spete similare