Aplicarea instituţiei uzucapiunii în cazul coproprietăţii.

Aplicarea instituţiei uzucapiunii în cazul coproprietăţii. Calităţile posesiei sunt întrunite în toţi coproprietarii, unul dintre ei neputând invoca uzucapiunea de scurtă durată împotriva celorlalţi, chiar dacă aceştia sunt de acord. În plus, există o prezumţie de stăpânire a bunului pentru toţi coproprietarii.

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Galaţi la data de 08.07.2015  reclamantul GI, în contradictoriu cu pârâţii GA, GD, GC, NC, a solicitat să se constate că a dobândit ca efect al uzucapiunii de 20 de ani dreptul de proprietate asupra suprafeței de teren de 1400 mp situat în intravilanului satului Smârdan, comuna Smârdan, judeţul Galaţi

În drept, în rezolvarea conflictului temporal de legi existent între dispoziţiile vechiului Cod civil (de la 1864) şi cele ale Noului Cod Civil (Legea nr. 287/2009 republicată), instanţa va face aplicarea normelor Codului civil vechi. Aceasta întrucât, potrivit art. 82 Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Noului Cod civil, pentru cazurile în care posesia a început înainte de intrarea în vigoare a dispoziţiilor Noului Cod Civil, sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la uzucapiune în vigoare la data începerii posesiei. În cazul imobilelor pentru care, la data începerii posesiei, nu erau deschise cărţi funciare, rămân aplicabile dispoziţiile în materie de uzucapiune din Codul civil din 1964.

Potrivit art. 1895 C.civ. 1864, cel ce câştigă cu bună-credinţă şi printr-o justă cauză un nemişcător determinat va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, dacă adevăratul proprietar locuieşte în circumscripţia tribunalului judeţean unde se află nemişcătorul, şi prin douăzeci de ani dacă locuieşte afară din acea circumscripţie.

În acest sens, art.1846 alin.1 C.civ. 1864 prevede că orice prescripţie este fondata pe faptul posesiunii, iar conform art.1847 C.civ. 1864 ca să se poată prescrie se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică si sub nume de proprietar.

Totodată, pentru îndeplinirea condiţiei trecerii unui termen de 20 de ani, legea conferă posesorului dreptul de a invoca joncţiunea posesiei sale cu cea a autorilor săi, astfel cum prevede art. 1860 C. civ. 1864.

Potrivit art. 1897 alin. 1 C.civ., justa cauză este orice titlu translativ de proprietate, precum vinderea, schimbul etc.

Conform art. 1853 alin. 1 C.civ., actele ce se exercită asupra unui lucru comun nu constituie posesiune sub nume de proprietar.

Din textele legale menţionate rezultă că, pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliara prin uzucapiunea de 10-20 de ani este necesar să fie îndeplinite cumulativ anumite condiţii: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată, dobânditorul să fie de bună-credinţă, să existe justă cauză şi să fie exercitată neîntrerupt timp de 10-20 de ani.

Aşadar, pentru ca uzucapiunea să fie admisă, reclamantul trebuie să demonstreze că, în cauză, sunt îndeplinite, cumulativ, condițiile uzucapiunii de 10-20 de ani, respectiv că stăpânirea pe care a exercitat-o pe toată durata termenului a fost o adevărată posesie, reunind cele două elemente constitutive prevăzute de art. 1846 alin. 2 C.civ. 1864 (animus şi corpus) şi toate calităţile cerute pentru ca posesia să fie utilă, să fi fost de bună-credinţă, să existe justă cauză şi să fie exercitată neîntrerupt timp de 10-20 de ani.

Instanţa constată că reclamantul deţine un titlu prin care justifică posesia asupra suprafeţei de teren, şi anume titlul de proprietate nr. 2684/19.06.2003.

Cu privire la buna-credinţă a reclamantului, instanţa constată că aceasta nu există, întrucât acesta cunoştea faptul că nu este unic proprietar.

Cât priveşte coproprietatea, calităţile posesiei sunt întrunite în toţi coproprietarii, unul dintre ei neputând invoca uzucapiunea de scurtă durată împotriva celorlalţi, chiar dacă aceştia sunt de acord. În plus, există o prezumţie de stăpânire a bunului pentru toţi coproprietarii, astfel că uzucapiunea nu poate fi invocată în această cauză. Aşa cum se arată în cuprinsul art. 1853 alin. 1 C.civ., actele ce se exercită asupra unui lucru comun nu constituie posesiune sub nume de proprietar. Reclamantul nu poate uzucapa bunul comun.

Sentinţa civilă nr. 2639/ 04.04.2017

Domenii speta

Spete similare