– legea 10/2001

Pe rol fiind pronunţarea cauzei Civile privind pe reclamantul R I, în contradictoriu cu pârâtul PRIMARUL MUNICIPIULUI BÂRLAD, jud. Vaslui, având ca obiect Legea 10/2001.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 25.03.2015 pe rolul Tribunalului Vaslui sub nr.reclamantul …………a formulat contestaţie împotriva Dispoziţiei nr. …. dată de Primarul municipiului Bârlad, jud. Vaslui prin care i-au fost respinse cererile care au făcut obiectul notificărilor formulate în baza Legii 10/2001, pentru imobilul situat în ……., luat abuziv, cu încălcarea dispoziţiilor legale, chiar şi cele existente în timpul regimului comunist.

În motivare, reclamantul a arătat, că la data de 26 aprilie 2001, a de¬pus la Judecătoria Bârlad, trei cereri prin care a cerut ca, potrivit art. 21 lit.c) din Legea Nr. 10/2001, să se  trimită prin executorul judecătoresc trei notificări, respectiv către Primăria municipiului Bârlad, S.C. …. S.A. Bârlad şi Pre¬fectura Vaslui. La aceste notificări a ataşat copii de pe acte de stare civilă, constând în certificat de naştere, certificat deces părinţi, actul de vânzare – cumpărare prin care părinţii au dobândit imobilul situat în strada …., certificatul nr. …….., prin care a fost autorizată vânzarea, autorizaţia nr….. ……, pentru construcţia făcută şi chitanţa nr. ……….., cu care părinţii au plătit taxele de construcţii.

După depunerea cererilor a aşteptat răspuns, întrucât potrivit art.23 (1) din Legea Nr.10/2001, instituţiile notificate trebuiau ca în termen de 60 de zile de la primirea notificărilor să-i comunice modul de soluţionare, comunicări pe care nu le-a primit nici până în prezent, deşi a fă¬cut nenumărate cereri.

Arată reclamantul, că urmare a insistenţelor sale, în 2005, (după mai bine de 4 ani) a primit adresa nr. ……, de la Judecătoria Bârlad, prin care i se aduce la cunoştinţă că notificările care au fost în¬registrate sub nr…….., au fost duse de executorul judecătoresc la Pri¬măria Bârlad. Consideră că primăria a făcut o greşeală pentru că a primit toate notificările, adresate către S.C. ….. Bârlad, care deţine imobilul şi Prefecturii Vaslui.

Aşa după cum rezultă din motivarea dispoziţiei nr….., aceste notificări au fost înregistrate sub nr………

Dacă totuşi Primăria Bârlad a primit toate cele trei notificări, atunci legal şi firesc, trebuia să le trimită prin adrese speciale către S.C. ….. Bârlad S.A. şi Prefecturii Vaslui, dar nu a făcut acest demers şi a lăsat aceste notificări în nelucrare.

După aproape patru ani, a primit şi de la Primăria Bârlad adresa nr. ….., prin care i s-a comunicat că notificarea a fost înaintată la S.C……. S.A. Bârlad, întrebarea firească la care se impune un răspuns este de ce nu s-a trimis notificarea care a fost formulată iniţial către S.C. ……s S.A. Bârlad. Consideră că primarul, respectiv funcţionarii din Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001, nu au soluţionat notificarea trimisă Primăriei în termenul prevăzut de lege (60 de zile) şi nici nu i-a creat posibilitatea legală de a se adresa cu notificările către S.C. ….. S.A. Bârlad şi Prefectura Vaslui, răpindu-i astfel orice posibilitate de a-şi exercita drepturile prevăzute de Constituţie şi alte dispoziţii legale. Aceste încălcări l-au pus în situaţia de a se judeca cu S.C. ….. S.A. Bârlad, Ministerul Transporturilor şi cu alte instituţii, stând prin judecăţi mai mulţi ani, fapt ce i-a afectat foarte mult starea de sănătate.

Solicită să se dispună căutarea notificărilor pe care le-a adresat celor trei instituţii, pentru a se verifica înscrisurile ataşate acestora.

Mai arată reclamantul că, după primirea adresei nr….. a trimis încă o dată cu cererea trimisă cu recomandata nr. …….. actele, pe care le-a anexat şi prezentei cereri. După o aşteptare de peste un an, văzând că nu primeşte nici un răspuns, nici măcar confirmarea primirii actelor, a făcut şi alte cereri, prin care a solicitat să se stabilească o zi pentru a se prezenta personal cu actele, dacă e nevoie, dar, n-a primit nici un răspuns, până la invitaţia pentru data de 30.01. 2015, când, bolnav fiind nu se putea deplasa la Primăria Bârlad. A răspuns şi la adresa nr….., prin care i se cereau înscrisuri care descriau construcţia demolată, a depus de 4-5 ori autorizaţia de construcţii nr. …, din

27 iulie 1948, din care rezultă dimensiunile construcţiei (4x5x2,50), materialele

din care a fost construită (furci şi vălătuci), acoperită cu scândură, precum şi la celelalte adrese.

În ce priveşte modalitatea de trecere a imobilului părinţilor săi în proprietatea statului, arată reclamantul că a făcut şi poate face dovada cu hotărârile judecătoreşti  că această trecere s-a făcut în mod abuziv.

Astfel, în decizia civilă nr. 5 dată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. ……., instanţa a reţinut la pagina 2: „Din adresa Nr…… (aflată în dosar nr……, a rezultat că imobilul cu destinaţie de locuinţă situat în strada ……. a fost demolat anterior anului 1989, iar în evidenţele Primăriei Bârlad nu se găseşte documentaţia, în baza căreia, imobilul (casă şi teren) a trecut în proprietatea Statului"…"Prin aceeaşi adresă s-a precizat că terenul situat în strada ….. este ocupat de investiţiile autogării Bârlad, (peroane, depozit de combustibil, căi de acces...)” La pagina 3, din aceeaşi decizie se reţine: "A rezultat din actele dosarului că imobilul revindecat de reclamant, a fost proprietatea părinţilor acestuia (în prezent decedaţi) şi a fost preluat de stat fără titlu legal, deşi statul nu a dobândit legal dreptul de proprietate, asupra imobilului”. La pagina 4 se reţine: "Analizând actele şi lucrările dosarului...se constată că apelul este întemeiat pentru considerentele care urmează: reclamantul apelant este moştenitor al defunctului …. care a avut în proprietate suprafaţa de 1.000 mp. teren şi o casă de locuit amplasate în ….., conform Actului de Vânzare … şi, autorizaţia de construcţie nr…..”

Prin dispozitivul acestei decizii, arată reclamantul că, este obligată parata să lase în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantului suprafaţa de 1.000 m.p. amplasată în mun. …. Dar, această dispoziţie, nu a putut fi pusă în executare, pentru că pâ¬râta …… are un certificat de atestare a dreptului de pro¬prietate asupra terenurilor, pe care instanţele de judecată, nu l-au anulat nici măcar în parte, prin dispozitivul deciziilor nr. 5 din 5 martie 2002  şi nr. 505 din 7 iunie 2006, deşi în motivarea acestor decizii se reţine "în consecinţă, cât timp nu s-a dovedit că statul ar fi devenit proprietarul terenului în litigiu, în unul din modurile prevăzute de lege, Consiliul popular al Judeţului Vaslui, nu putea să transmită dreptul de administrare directă asupra acestuia către pârâta-intimată S.C……. S.A. Bârlad.

Datorită unor greşeli sau poate intenţii suprafaţa de 1000 mp teren apare ca având doi proprietari, un proprietar cu acte, care este reclamantul şi un proprietar cu un certificat de atestare a dreptului de proprietate, obţinut prin încălcarea dispoziţiilor legale, din negli¬jenţă sau intenţionat, a juriştilor de la Prefectura Vaslui.

Arată reclamantul că, deşi s-a judecat şi cu Ministerul Transporturilor, care a emis acest certificat de atestare, nu a obţinut măcar anu¬larea lui în parte, adică în ceea ce priveşte suprafaţa de 1000 mp care este proprietatea sa, moştenită de la părinţi, dar, poate dovedi că susţinerile din Dispoziţia Nr. 558/2015, prin care se motivează că nu a anexat la notificările trimise documentele cerute prin adresa Nr. .., adresa Nr. .., adresa nr. …, cât şi alte adrese, cu însăşi adresa nr… în care se precizează că "...vă punem în vedere să depuneţi, o copie, după certificatul de moştenitor sau certificatul de calitate de moştenitor, după defuncţii ………, învederăm faptul că actele de stare civilă depuse de dvs., nu suplinesc lipsa certificatului de moştenitor” .... (anexa nr.22). Deci, din această adresă, rezulta fără nici un dubiu, că în afară de acest certificat de calitate de moştenitor, a depus toate celelalte acte care mi-au fost cerute. Este adevărat că nu a trimis acest certificat, pentru că a crezut şi este convins că acesta, nu poate avea o forţă probantă mai puter¬nică decât hotărârile judecătoreşti.

Astfel, se poate observa că în decizia civilă nr.5, anexată la prezenta contestaţie (anexa 23) la pag. 3 se menţionează: "A rezultat din actele dosarului că imobilul revendicat de reclamant a fost proprietatea părinţilor acestuia (în prezent decedaţi) şi a fost preluat de STAT fără titlu legal, deşi statul nu a dobândit legal dreptul de pro¬prietate asupra imobilului" iar la fila 4 din aceiaşi decizie se menţionează "reclamantul - apelant este moştenitor al defunctului …., care a avut în proprietate suprafaţa de 1.000 mp teren şi o casă de locuit, amplasată în …...conform actu¬lui de vânzare (fila 6 fond) şi autorizaţiei de construcţie nr. … din 27.07.1948 .). Se mai reţine că defunctul ….., a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului revendicat,în condiţiile art. 942 din Codul civil, prin Contractul de vânzare-cumpărare, încheiat cu …., contract ce a avut la bază Autorizarea Comitetului Provizoriu al oraşu¬lui Bârlad, potrivit certificatului nr. ……. din 15.11.1950. În cauză nu s-a făcut dovada că acest teren, ar fi ieşit în mod legal, din patrimoniul defunctului ….. şi ar fi intrat în proprietatea Statului.

Mai arată reclamantul, că şi în decizia nr… iunie 2006, dată de Curtea de Apel Iaşi, în dosarul nr. …, se reţine că: "Reclamantul ….. este moştenitorul defunctului ….. care a avut în proprietate 1.000 mp teren şi o casă de locuit, amplasată în ………,conform Actului de Vânzare-Cumpărare . şi Autorizaţia de construcţie …… din 27.07.1948.

Susţine reclamantul că i s-a indicat să găsească martori, care cunosc cine a demolat construcţiile şi când, dar întrucât de la demolarea construcţiilor au trecut aproximativ 70 de ani, n-a găsit nici un om în vârstă care să cunoască aceste aspecte, doar un cetă¬ţean i-a spus că avea cunoştinţă despre faptul că, după ce terenul a trecut, în proprietatea Autogării de călători, au fost demolate toate construcţiile care mai erau pe teren, iar după curăţirea terenului, s-au construit o staţie de benzină, un atelier de vulcanizare şi s-au turnat peroane din beton.

Arată că face dovada cu autorizaţia de construcţii că s-a construit casa, ori dacă părinţii săi demolau această casă şi celelalte construcţii, trebuia să existe o autorizaţie de demolare, ori, dacă nu s-a obţinut nici o autorizaţie de demolare înseamnă că părinţii săi nu au demolat nimic şi că atunci când a fost luat terenul, au fost luate şi construcţiile.

Cererea nu a fost motivată în drept.

…………………………………………………………………………………..

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma motivelor cererii de chemare în judecată şi a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, instanţa a constatat că acţiunea este întemeiată pentru următoarele considerente:

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei  mun. Bârlad, instanţa s-a pronunţat prin încheierea de la termenul din data de 16.09.2015 în sensul respingerii excepţiei ca rămasă fără obiect în condiţiile în care s-a stabilit cadrul procesual, pârât în cauză fiind Primarul mun. Bârlad, emitentul actului contestat.

Pe fondul cauzei, prin dispoziţia nr. …….., Primarul mun. Bârlad a respins notificarea formulată de reclamant în baza legii nr. 10/2001 având ca obiect imobilul situat în mun. Bârlad str. Fierăstraielor, nr. 1, jud. Vaslui, imobil format din construcţie cu destinaţia de locuinţă ale căror suprafeţe nu se cunosc, motivat de faptul că nu au fost anexate notificărilor formulate de reclamant actele solicitate prin adresele nr. ….., nr. …., nr. …, nr. ….. şi nr. ….., respectiv înscrisuri care descriu construcţia demolată (suprafaţa locuinţei, anexe, materialele din care erau edificate, anul construirii), cuantumul despăgubirilor primite, precum şi certificatul de moştenitor de pe urma defuncţilor ………..

După apariţia legii nr. 10/2001, reclamantul a formulat notificări pentru restituire terenului preluat abuziv de către stat în suprafaţă de 1000 mp şi acordarea de despăgubiri pentru imobilul construcţie edificat de părinţii săi pe această suprafaţă de teren. Terenul, pe vechiul amplasament, era ocupat şi este şi în prezent de autogară, autogară aflată în proprietatea SC ….. SA Bârlad. Cu privire la bunul imobil teren, reclamantul s-a judecat, în privinţa acestuia pronunţându-se irevocabil instanţele de judecată. Prin decizia civilă nr. ….. a Curţii de Apel Iaşi, menţinută prin decizia civilă nr. …… a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa a admis contestaţia formulată de …. împotriva dispoziţiei nr. ¼.01.2005 a SC … SA Bârlad, a dispus restituirea în natură a suprafeţei de 1000 mp teren situată în mun. ….. trimiţând notificarea referitoare la imobilul construcţie demolat spre soluţionare Primarului mun. Bârlad conform art. 32 al. 1 din legea nr. 10/2001.

În mod nelegal, instituţia Primarului mun. Bârlad a respins notificarea formulată de reclamant cu privire la acordarea de despăgubiri, în baza legii nr. 10/2001, pentru imobilul construcţie care a aparţinut părinţilor reclamantului şi a fost preluat în mod abuziv de către stat.

Într-adevăr, reclamantului i s-a pus în vedere prin mai multe adrese să depună la dosarului cauzei anumite înscrisuri necesare pentru soluţionarea notificării sale. Însă, din punct de vedere legal, a fost abuzivă solicitarea formulată de pârât pentru depunerea de către reclamant a certificatului de moştenitor sau de calitate de moştenitor de pe urma părinţilor săi, …... Dispoziţiile legii nr. 10/2001 nu prevăd obligativitatea depunerii unor astfel de înscrisuri pentru dovedirea calităţii de moştenitor, revenind entităţilor învestite cu soluţionarea notificărilor să stabilească această calitate pe baza actelor depuse de solicitant, putând apela şi la serviciile unor notari publici sau la juriştii din cadrul entităţii respective aşa cum prevăd dispoziţiile art. 4.2 din HG nr. 250/2007. Actele în baza cărora se poate stabili calitatea de moştenitor sunt actele de stare civilă, certificate de moştenitor dacă acestea există sau testamente. Pe lângă actele de stare civilă pe care le-a depus, analiza calităţii de moştenitor a reclamantului în raport de părinţii săi a fost stabilită cu putere de lucru judecat de instanţe de judecată prin hotărârile mai sus arătate, ceea de s-a reţinut în aceste hotărâri nu se mai poate dovedi cu un certificat de moştenitor.

Reclamantul nu a putut face dovada cu alte acte de modalitatea abuzivă de preluare a construcţiei de către stat, însă această preluare a fost stabilită cu putere de lucru judecat în considerentele deciziei civile nr. .. a Curţii de Apel Iaşi, menţinută prin decizia civilă nr. …. a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care s-a reţinut că „din cuprinsul notificării şi din memoriile reclamantului apelant, casa de locuit şi anexele gospodăreşti au fost demolate la un interval de timp relativ scurt de la momentul preluării lor de către stat, astfel că apelanta (SC …SA Bârlad) a preluat numai terenul, fără construcţii, soluţionarea notificării cu privire la imobilul construcţie aparţinând Primarului mun. Bârlad.

În ceea ce priveşte menţiunea dacă a primit sau nu despăgubiri pentru imobilul construcţie demolat, reclamantul nu a putut face dovada că nu a primit aceste despăgubiri, reclamantul a dat o declaraţie autentificate prin care a declarat pe propria răspundere că nu a primit despăgubiri aşa cum prevăd dispoziţiile art. 11 din legea nr. 10/2001 şi art. 11.2 din HG nr. 250/2007.

În ceea ce priveşte descrierea imobilului construcţie demolat necesară pentru a se putea stabili valoarea acestui imobil, într-adevăr, reclamantul nu a prezentat mai elocvente, însă stabilirea acestei valorii nu este imposibilă pe baza actelor depuse de reclamant. Astfel, acesta a depus o autorizaţie de construcţie nr. …/27.07.1948 din care rezultă că părinţii reclamantului au fost autorizaţi să construiască la adresa indicată o cameră din furci şi vălătuci, acoperită cu scândură şi cu dimensiunile 4,0x3,0x2,50. De asemenea şi din evidenţele fiscale rezultă că părinţii reclamantului plăteau impozit pentru o construcţie în mun. ……. Pârâtul a solicitat ca reclamantul să depună o declaraţie notarială prin care reclamantul să declare pe propria răspundere datele de identificare ale imobilului. Reclamantul a depus această declaraţie, descrierea imobilului diferind faţă de cea din autorizaţia de construcţie în ceea ce priveşte suprafaţa imobilului, însă stabilirea valorii imobilului construcţie urmează a fi stabilită în funcţie de actul oficial emis de autorităţile de la acea vreme. În mod obiectiv, reclamantul nu a putut prezenta declaraţii notariale date de persoane în viaţă care să ateste descrierea imobilului aşa cum prevede art. 23.4 din HG nr. 250/2007, având în vedere că preluarea abuzivă a imobilului s-a produs în anii 1960 şi nu mai sunt persoane în viaţă care să cunoască situaţie juridică a acestui imobil de la acel moment.

Procedura de urmat în cazul în care nu există suficiente elemente de descriere a imobilului preluat abuziv de către stat este prevăzută şi de art. 21 al. 6 ind. 1 din legea nr. 165/2013, soluţia nefiind în nici o situaţie aceea de a respinge notificarea.

Faţă de cele arătate, instanţa constată că acţiunea reclamantului este întemeiată, urmând a fi admisă, se va anula dispoziţia nr. …. a Primarului mun. Bârlad, în sensul că se va admite cererea ce a făcut obiectul notificării formulate de reclamantul …. pentru imobilul construcţie cu destinaţia de locuinţă situat în mun. ………...

De asemenea, instanţa va dispune acordarea către reclamant, în calitate de persoană îndreptăţită, în compensare alte bunuri sau servicii ori acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, în situaţiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptăţită conform art. 1 din legea nr. 165/2013.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite acţiunea formulată de reclamantul ….. în contradictoriu cu pârâtul Primarul mun. Bârlad.

Dispune anularea dispoziţiei nr….. a Primarului mun. Bârlad, în sensul că admite cererea ce a făcut obiectul notificării formulate de reclamantul ….. pentru imobilul construcţie cu destinaţia de locuinţă situat în mun. ………...

Dispune acordarea către reclamant, în calitate de persoană îndreptăţită, în compensare alte bunuri sau servicii ori acordarea de despăgubiri în condiţiile legii speciale privind regimul de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, în situaţiile în care măsura compensării nu este posibilă sau aceasta nu este acceptată de persoana îndreptăţită.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Tribunalul Vaslui.

Domenii speta

Spete similare