Anulare Hotărâre birou electoral

Pe rol se află soluţionarea cererii de apel formulată de  contestatorul S. C. … în contradictoriu cu intimat P. V. … împotriva sentinţei civile nr. … pronunţată de Judecătoria Huşi  în dosar nr. … având ca obiect anulare Hotărâre  Birou Electoral.

………………………………………………………………………………..

TRIBUNALUL

Asupra cererii de apel de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. …. pronunţată în dosar nr. …. Judecătoria Huşi a respins contestaţia formulată de contestatorul S. C., … împotriva hotărârii nr. …, emisă de Biroul Electoral de Circumscripţie … prin care s-a admis candidatura intimatului P. V… la alegerile locale din 05 iunie 2016.

Pentru a pronunţa această  soluţie  prima instanţă a reţinut la acest moment, nu există o hotărâre judecătorească definitivă, prin care să se interzică intimatului P. V. exercitarea dreptului de a fi ales in autorităţile publice sau in orice alte funcţii publice. Din hotărârile judecătoreşti depuse la dosar, rezultă că au existat cercetări ale ANI împotriva intimatului, au fost anulate nişte contracte civile şi adeverinţe semnate de acesta în perioada când era primar, acestea nu sunt de natură a certifica existenţa unui conflict de interese, reprezintă doar indicii, până nu se pronunţă o hotărâre judecătorească prin care să existe dispoziţii în sensul interzicerii dreptului de a fi ales, intimatul … păstrează acest drept. Ordonanţa din … Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi in dosarul nr… a dispus scoaterea de sub urmărire penala pentru infracţiunea prevăzuta de disp. art. 253 C.pen. si aplicarea unei amenzi administrative pentru aceasta fapta, precum si neînceperea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de disp. Art. 13^ din legea nr. 78/2000 raportat la disp. art. 248 C.pen.

De menționat că, la acest moment, legea electorală nu impune o anumită ținută sau conduită morală ca și condiție pentru admisibilitatea candidaturilor pentru autorităţile publice sau orice alte funcţii publice, astfel că acest motiv invocat de contestator, nu are susținere legală și nu poate fi primit.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanţa constată că numitul P. V., domiciliat în sat …., îndeplineşte condiţiile legale pentru a putea candida la funcţia de  primar al comunei Vetrișoaia sau consilier local, la alegerile locale din 05 iunie 2016, motiv pentru care va respinge contestaţia formulată, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel contestatorul S.C. .

…………………………………………………………………….

Analizând în condiţiile art. 248 CPC, excepţia nelegalei constituiri a completului de judecată, instanţa de apel constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele considerente:

Nelegala constituire a completului presupune că instanţa nu a fost alcătuită cu toate organele şi persoanele prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 122 (1) Judecarea de către instanţă a întâmpinărilor, contestaţiilor şi a oricăror altor cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanţa preşedinţială, cu participarea obligatorie a procurorului.

În cauză, judecarea a avut loc fără participarea procurorului, din cuprinsul hotărârii judecătoreşti nerezultând participarea acestuia la judecarea cauzei.

Potrivit dispoziţiilor art. 480, alin. 6 din CPC, când se constată că există un alt motiv de nulitate decât cel prevăzut la alin. (5), iar prima instanţă a judecat în fond, instanţa de apel, anulând în tot sau în parte procedura urmată în faţa primei instanţe şi hotărârea atacată, va reţine procesul spre judecare.

Având în vedere cele expuse, faţă de dispoziţiile legale reţinute a fi incidente, instanţa de apel va admite apelul şi va anula în tot hotărârea instanţei de fond, reţinând cauza spre judecare.

Având în vedere că hotărârea instanţei de fond a fost anulată, prin admiterea excepţiei nelegalei constituiri a completului de judecată, nu vor mai fi analizate motivele de apel privind  aspectele procedurale pretins a fi încălcate la judecarea în fond a cauzei în faţa Judecătoriei Huşi.

Analizând contestaţia formulată, prin raportare la motivele de fapt şi de drept invocate, instanţa constată că aceasta este neîntemeiată din următoarele considerente:

Prin Hotărârea nr. …. emisă de Biroul Electoral de Circumscripţie nr. …, a fost admisă propunerea de candidat pentru funcţia de primar al comunei … a d-lui P.V..

Contestarea candidaturii s-a făcut din perspectiva existenţei raportului de evaluare nr. … întocmit de ANI prin care s-a constatat existenţa unui conflict de interese în persoana candidatului …..

În drept, cererea s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 25, alin. 2 din Legea nr. 176/2010, dispoziţii potrivit cărora:

(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.”

Din interpretarea acestui text de lege rezultă că acesta interzice exercitarea unei funcţii sau a unei demnităţi publice pentru persoana faţă de care s-a constat existenţa conflictului de interese pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii sau încetării de drept a mandatului.

Exercitarea unei funcţii presupune practicarea, îndeplinirea unei profesii şi nu are nicio legătură cu dreptul de a candida pentru a fi ales într-o funcţie publică.

Potrivit dispoziţiilor art. 52, alin. 8 din Legea nr. 115/2015

 (8) Nu pot candida persoanele care la data depunerii candidaturii nu îndeplinesc condiţiile legale pentru a fi alese.

Condiţiile legale pentru a fi ales sunt cele prevăzute de dispoziţiile art. 6, alin. 2 din aceeaşi lege, dispoziţii care interpretate per a contrario conduc la concluzia că exceptând persoanele ce nu pot fi alese, restul persoanelor pot fi alese, prin urmare pot candida.

 (2) Nu pot fi aleşi:

a) cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată;

 b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1), precum şi persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice.

Candidatul din prezenta cauză nu se află în niciuna din ipotezele pentru care textul de lege interzice candidarea în vederea ocupării funcţiilor dorite.

La primirea cererii, Biroul electoral de circumscripţie examinează respectarea condiţiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condiţiilor de fond şi de formă ale listelor de candidaţi, precum şi ale listei susţinătorilor.

Condiţiile legale sunt cele prevăzute în mod expres de textul de lege sus enunţat, între acestea neregăsindu-se interdicţia de a fi ales, de a  candida motivat de faptul că s-a constat definitiv existenţa unui conflict de interese.

Nici sub aspect temporal, această dispoziţie nu îşi găseşte aplicarea în cauză deoarece candidatul nu a fost eliberat, destituit din funcţie şi nici nu i-a încetat mandatul de drept, cauzele de încetare fiind prevăzute de dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 393/2004, între acestea neregăsindu-se situaţia constatării unui conflict de interese. În continuare, teza a- II-a a textului face din nou trimitere la încetarea mandatului, ca element de referinţă în calcularea termenului de trei ani. Or, candidatul şi în prezent ocupă funcţia de primar termenul de trei neputând fi calculat prin raportare la data încetării mandatului.

Dreptul de a fi ales este un drept recunoscut de Constituția României, prin art. 37 statuându-se că:

 (1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.

Acestea sunt condiţii constituţionale de eligibilitate, îndeplinirea acestor condiţii legale trebuie verificată  la înregistrarea candidaturilor în alegeri.

Având în vedere aceste considerente, faţă de dispoziţiile legale reţinute a fi incidente în cauză, instanţa de judecată va respinge contestaţia formulată ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

 ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de apelantul S. C. împotriva sentinţei civile nr. …, pronunţată de Judecătoria Huşi în dosarul nr. …, pe care o anulează.

Reţine cauza pentru evocarea fondului.

Respinge contestaţia formulată de petentul S. C. împotriva Hotărârii nr. …, emisă de Biroul Electoral de Circumscripţie …, pe care o păstrează.

Definitivă.

Domenii speta

Spete similare