Contestaţie act administrativ fiscal

Hotărâre **** din 27.07.2017


R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Dosar nr. ……

ÎNCHEIERE

Şedinţa publică de la ….

Completul compus din:

PREŞEDINTE ****

Grefier  ****

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii …… în contradictoriu cu pârâta ……, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal DECIZIA NR…….

La apelul nominal făcut în şedinţă publică, au răspuns reclamanţii, prin avocat,  lipsă fiind pârâta.

Procedura de citare  este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care învederează instanţei faptul că s-a depus o cerere de judecare a cauzei în lipsă de către pârâtă.

La interpelarea instanţei cu privire la eventualele cereri sau probe ce ar putea fi administrate suplimentar, reclamantul prin avocat, solicită încuviinţarea probei cu înscrisurile de la dosar şi probei cu martori.

Tribunalul respinge proba cu martori ca nefiind utilă soluţionării cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat şi probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată şi acordă părţilor prezente cuvântul pe fondul cauzei.

Reclamanţii, prin avocat, având cuvântul, solicită admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată. Cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru, onorariu de avocat pe cale separată.

Tribunalul reține cauza în pronunţare.

INSTANŢA

Având nevoie de timp pentru a delibera, dar şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, va amâna pronunţarea, motiv pentru care,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Amână pronunţarea în cauză la data de 27.07.2017.

Pronunţată în şedinţa publică de la 12 Iulie 2017.

PREȘEDINTE,GREFIER,

Dosar nr. ……

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREŞTI

SECŢIA A II-A CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

SENTINŢĂ Nr. …..

Şedinţa publică de la ….

Completul compus din:

PREŞEDINTE ***

Grefier  ***

Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamanţii …… în contradictoriu cu pârâta ….., având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal DECIZIA NR…….

Dezbaterile şi susţinerile orale ale părţilor au avut loc în şedinţa publică din data de ….., fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acel termen care face parte integrantă din prezenta sentinţă, când tribunalul având nevoie de timp pentru a delibera, dar şi pentru a da posibilitate părţilor să depună la dosar concluzii scrise a amânat pronunţarea pentru data de ….. când a hotărât următoarele:

 TRIBUNALUL

Deliberând constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia a II-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, reclamanţii ….., în contradictoriu cu pârâta ….., a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună anularea deciziei nr. ….. pentru suma de …. lei şi decizia de impunere anuală nr. …. pentru suma de …. lei; cu cheltuieli de judecată.

În esenţă, a arătat că imobilul nu are destinaţie de spaţiu comercial, aşa cum reiese din contractul de vânzare, însă este vorba de o proprietate rezidenţială; motivarea autorităţii fiscale în sensul că a fost achiziţionată o proprietate nerezidenţială, fiind irelevant cum este utilizată, în sensul art. 458 din Legea nr. 227/2015, nu este corectă; modul de stabilire a rangului 1 conform art. 457 alin. 6 din Legea nr. 227/2015 este artificial, în contextul în care localitatea Breaza nu are în toate zonele canalizare şi apă curentă.

În drept, a invocat dispoziţiile c. fisc. şi c. proc. fisc. şi a solicitat administrarea probei cu înscrisuri un martor indicat, cea din urmă probă fiind respinsă, ca neutilă.

La data de ……. pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, arătând că reclamanţii nu au schimbat destinaţia imobilului (fiind necesară o solicitare expresă primăriei, în vederea emiterii unui certificat de urbanism din care să reiasă dacă este necesară emiterea unei autorizaţii de construire sau nu, respectiv notificarea … cu privire la schimbarea destinaţiei), relevant sub acest aspect fiind actul de proprietate; rangul localităţii este …, zona …., coeficientul de corecţie fiind …..

La solicitarea părţilor, a fost administrată proba cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Prin decizia nr. …. emisă de pârâtă a fost respinsă contestaţia împotriva deciziei de impunere nr. …., reţinându-se că destinaţia imobilului este de clădire nerezidenţială, bazându-se pe contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. …. de BNP … (f…..); impozitul stabilit a fost de … lei.

Reclamanţii au precizat că în imobil nu îşi are sediul vreo societate comercială şi au arătat că destinaţia reală a imobilului este de imobil rezidenţial, fiind casa de vacanţă a acestora, expertul evaluator confirmând că imobilul a fost amenajat ca locuinţă (f…. verso). Aceste aspecte au rămas necontestate de pârâtă şi, dimpotrivă, chiar au fost confirmate în parte prin întâmpinare. Mai mult, deşi din contractul de vânzare-cumpărare indicat reiese că bunul are destinaţie comercială, pârâta nu a propus şi nici dovedit în vreun fel în ce mod a constatat că în imobil se desfăşoară activităţi comerciale, aceasta având datoria să probeze susţinerile sale; pârâta s-a rezumat să aplice regimul de impozitare al clădirilor nerezidenţiale pe baza clasificării legale (destinaţie comercială), iar nu a destinaţiei reale a imobilului.

Potrivit art. 453 alin. 1 lit. a) . fisc. în înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) activitate economică - orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii şi lucrări pe o piaţă; e) clădire nerezidenţială - orice clădire care nu este rezidenţială; f) clădire rezidenţială - construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii.

Prin urmare, textul legal nu face nicio distincţie cu privire la destinaţia legală a clădirii, pentru a fi încadrată drept clădire rezidenţială fiind necesar ca aceasta să fie amenajată corespunzător, aşa cum este construcţia reclamanţilor; urmarea procedurii propuse de pârâtă pentru schimbarea destinaţiei privesc alte obligaţii ale reclamanţilor şi nu au relevanţă în ceea ce priveşte stabilirea impozitului.

Chiar dacă prin pct. 6 din HG nr. 1/2016 privind aprobarea Normelor Metodologice ale Codului fiscal se stabilesc, în realitate, condiţii suplimentare pentru a clasifica o clădire drept rezidenţială sau nerezidenţială, Tribunalul notează că orice dispoziţii de rang superior cum sunt cele ale Codului fiscal sunt de natură să înlăture dispoziţiile de rang inferior contrare cum sunt cele ale Hotărârii de Guvern nr. 1/2016, în respectul principiului ierarhiei actelor juridice normative consacrat de art. 108 şi 115 din Constituţia României.

Astfel, potrivit pct. 6 din HG nr. 1/2016 în înţelesul art. 453 lit. f) C. fisc., clădirile rezidenţiale sunt clădiri folosite pentru locuit, alcătuite din una sau mai multe camere, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisfac cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii şi care nu sunt folosite pentru desfăşurarea unor activităţi economice. Clădirile în care nu se desfăşoară nicio activitate sunt considerate rezidenţiale dacă aceasta este destinaţia care reiese din autorizaţia de construire.

Chiar şi aşa, potrivit pct. 7 din HG nr. 1/2016 pentru încadrarea în una dintre categoriile de la art. 453 lit. d) – f) din Codul fiscal, se are în vedere destinaţia finală a clădirilor, inclusiv în cazul în care acestea sunt utilizate de alte persoane decât proprietarii lor, precum şi modul de înregistrare a cheltuielilor cu utilităţile. Proprietarii clădirilor vor anexa la declaraţiile fiscale orice document din care reiese destinaţia clădirii, precum: contracte de închiriere, contracte de comodat, autorizaţii de construire şi orice altele documente justificative.

Prin faptul că textul legal face trimitere la destinaţia finală a clădirilor, dar şi faptul că la declaraţia fiscală se poate ataşa orice document din care să reiasă destinaţia clădirii, Tribunalul reţine că raţiunea normelor juridice indicate constă în aceea că interesează destinaţia reală a clădirii, iar, în cauză, este aceea de imobil rezidenţial. În acest mod, va fi înlăturată interpretarea formalistă propusă de pârâtă.

De aceea, Tribunalul consideră că menţiunea finală de la pct. 6 din HG nr. 1/2016 în înţelesul art. 453 lit. f) C. fisc. clădirile în care nu se desfăşoară nicio activitate sunt considerate rezidenţiale dacă aceasta este destinaţia care reiese din autorizaţia de construire constituie o modalitate de clasificare subsidiară în cazul în care nu se poate stabili pe baza niciunui element că imobilul este rezidenţial.

În ceea ce priveşte stabilirea cuantumului impozitului pentru clădiri nerezidenţiale, Tribunalul remarcă faptul că nu au fost ridicate critici specifice cu privire la modul de determinare a cuantumului, astfel că nu se poate demara o analiză în concret în cauză.

Pentru aceste motive, va admite cererea şi va anula decizia nr. ….pentru suma de …. lei şi decizia de impunere anuală nr. …. pentru suma de ….. lei.

Fiind în culpă procesuală pentru desfăşurarea procedurii de faţă, în temeiul art. 451 şi urm. c. proc. civ., constatând caracterul real, necesar şi proporţional al cheltuielilor de judecată întreprinse, va obliga pârâta să plătească reclamanţilor suma de ….. lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

 HOTĂRĂŞTE

Admite cererea formulată de reclamanţii …..în contradictoriu cu pârâta …..

Anulează decizia nr. …. pentru suma de …. lei şi decizia de impunere anuală nr. …. pentru suma de …. lei.

Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de …. lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare, cererea urmând să fie depusă la sediul Tribunalului Bucureşti.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 27.07.2017.

PREȘEDINTE,****GREFIER,****

RED A.N.C  5 ex

Prin decizia civilă nr. ….. pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi a fost respins ca nefondat recursul împotriva sentinţei civile pronunţate de Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, ca nefondat.