Uzucaparea unei suprafeţe de teren deţinute anterior anului 1990 ca lot în folosinţă atribuit de fostul cap.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr.X/866/2017 din reclamanţii AI şi AM au chemat în judecată pe pârâta UAT CB,  solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că au dobândit dreptul de proprietate  prin uzucapiune pentru suprafaţa de teren de 1.325 mp, situată în satul  -

În motivarea cererii reclamanţii arată că în anul 1977 au cumpărat de la ŢG şi ŢE un imobil casă de locuit. Casa de locuit vânzătorii au edificat-o în anul 1957 pe suprafaţa de 1.325 mp, teren şi construcţie pe care le-au stăpânit neîntrerupt până la momentul la care s-a efectuat vânzarea către reclamanţi. La momentul vânzării s-a avut în vedere întreaga suprafaţă de teren aferentă construcţiei care era şi împrejmuită cu gard pe care reclamanţii l-au refăcut ulterior.

Separat de aceasta, construcţiile au suferit modificări şi au construit anexe gospodăreşti care se regăsesc pe terenul menţionat.

Legislaţia în vigoare nu permitea înstrăinarea terenului, încât s-a menţionat în contract doar imobilul casă de locuit, însă convenţia a fost pentru tot ce constituia gospodăria familiei ŢG şi ŢE. Au stăpânit terenul continuând posesia exercitată de vânzători şi stăpânesc şi în prezent, nu au fost deranjaţi sau tulburaţi în posesia terenului, nu au avut cunoştinţă că pot beneficia de dispoziţiile Legii nr. 18/1991 şi s-au aflat în situaţia, când au dorit să întocmească carte funciară, să nu poată intabula proprietatea din lipsa titlului pentru tren.

Posesia exercitată de reclamanţi a fost publică, sub nume de proprietar şi neîntreruptă şi consideră că pot beneficia de dispoziţiile legale pentru constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.

Pârâtei i s-au comunicat cererea de chemare în judecată şi înscrisurile anexate, iar la data de 20.06.2017 a depus întâmpinare prin care arată că este de acord cu admiterea acţiunii. Din verificările efectuate s-a constatat că pe aceste teren reclamanţii au amplasate casa şi anexele gospodăreşti şi plătesc impozit pentru acestea. De asemenea, nu au fost identificate alte persoane care să fi ridicat pretenţii asupra terenului şi nici nu are cunoştinţă pârâta ca reclamanţii să fi avut litigii cu alte persoane sau cu vecinii cu privire la acest teren.

Reclamantul AI a decedat la data de 02.06.2017, iar la termenul din 01.10.2017 în cauză au fost introduşi moştenitorii indicaţi de către reclamantă, respectiv soţia AM şi copiii  AA, VE, BM, AC, AM, AV, AI

La data de 09.03.2018 AA, VE, BM, AC, AV, AI au depus o cerere în care arată că nu înţeleg să continue acţiunea promovată de defunctul lor tată întrucât nu au nici un fel de pretenţii la succesiunea acestuia. Prin aceeaşi cerere s-a menţionat că AM şi AM înţeleg să continue acţiunea formulată de defunctul AI

În susţinerea cererii instanţa a încuviinţat reclamanţilor proba cu înscrisuri,  proba testimonială şi  expertiză topografică.

Au fost audiaţi martorii BC  şi MM

În cauză a fost întocmit un raport de expertiză topografică de către expertul Cristache Claudiu Viorel.

Analizând probatorul administrat în cauză prin prisma normelor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 602/25.07.1977 reclamanţii au cumpărat de la numiţii ŢG şi ŢE o casă de locuit situată în satul -, terenul aferent trecând în proprietatea statului.

Din declaraţiile martorilor audiaţi în cauză rezultă că de la momentul în care au cumpărat casa de locuit reclamanţii au stăpânit şi suprafaţa de teren aferentă acesteia, fără si fi avut vreodată litigii cu alte persoane şi sunt cunoscuţi în comunitate ca fiind proprietari ai acestuia.

Potrivit art. 477 Cod civil de la 1865 aplicabil în cauză, faţă de dispoziţiile art.6 alin. 4 din Noul Cod Civil „toate averile vacante şi fără stăpâni, precum şi ale persoanelor care mor fără moştenitori sau ale căror moşteniri sunt lepădate, sunt ale domeniului public”. Textul menţionat este explicitat de dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 213/1998 potrivit cărora „ în accepţiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public cuprinsă în art. 477 Cod civil, se înţelege domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale după caz”.

Uzucapiunea, ca mod de dobândire a proprietăţii unui imobil, reprezintă în mod indirect şi o sancţiune a fostului proprietar, care, prin pasivitatea lui, a făcut ca timp îndelungat bunul să se afle în posesie altei persoane ce s-a comportat ca un adevărat proprietar.

Efectele uzucapiunii nu operează de drept, ci trebuie constatate pe cale  judiciară, conform art. 1841 Cod civil.

Având în vedere că mecanismul constatării dreptului de proprietate ca efect al uzucapiunii are două consecinţe la fel de importante, respectiv naşterea unui drept de proprietate în favoarea posesorului care îndeplineşte condiţiile impuse de art. 1837, 1846 şi 1890 Cod civil, cât şi susţinerea dreptului de proprietate al fostului proprietar, doctrina şi  practica au statuat că această constatare nu se poate face decât în contradictoriu cu adevăratul proprietar.

Problema apare atunci când asupra imobilului pentru care se invocă exercitarea unei posesii îndelungate, nu există nicio persoană care să invoce un drept de proprietate, iar în evidenţele cadastrale şi fiscale nu poate fi identificat un titular al dreptului de proprietate asupra terenului în cauză, astfel cum este şi cazul în speţă.

Din probele administrate rezultă că terenul în litigiu nu figurează înscris în proprietatea unei persoane fizice, dar nici a unităţii administrativ teritoriale. Chiar dacă bunul a aparţinut  la un  moment dat unei persoane fizice, fie că aceasta a  decedat fără moştenitori, fie că aceştia au existat însă nu şi-au exercitat drepturile ce decurgeau din această calitate şi au abandonat bunul, acesta a intrat în proprietatea unităţii administrativ teritoriale prin efectul dispoziţiilor art. 464, 477 Cod civil, în virtutea aptitudinii generale conferite de prevederile legale menţionate de a dobândi bunurile fără stăpân. Faptul că unitatea administrativ teritorială nu a efectuat formalităţile necesare pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, nu înlătură calitatea de proprietar a pârâtei, dobândită prin efectul dispoziţiilor Codului civil.

Prin raportul de expertiză întocmit în cauză expertul Cristache Claudiu Viorel a identificat terenul în litigiu, arătând că acesta este împrejmuit cu gard în totalitate şi pe această suprafaţă se găsesc casa de locuit, un beci şi o anexă care aparţin reclamanţilor.

A mai precizat expertul că în registrul cadastral al posesorilor reclamantul AI a figurat cu suprafaţa totală de 2300 mp în tarlaua 18, suprafaţă care include în totalitate suprafaţa de 1325 mp teren în litigiu.

Verificând acest registru, instanţa constată că reclamantul AI a figurat cu suprafaţa de 500 mp teren curţi construcţii în tarlaua 18 parcela 356 ca fiind în posesie membru cooperator, suprafaţa de 100 mp teren curţi construcţii în tarlaua 18 parcela 357 ca fiind în posesie membru cooperator, cu suprafaţa de 100 mp teren arabil în tarlaua 18 parcela 354 ca fiind lot în folosinţă, cu suprafaţa de 400 mp teren vii în tarlaua 18 parcela 355 ca fiind lot în folosinţă, cu suprafaţa de 1200 mp teren arabil în tarlaua 18 parcela 358 ca fiind lot în folosinţă.

Domnul expert a precizat faptul că din suprafeţele înscrise în registrul posesorilor reclamanţii deţin în întregime parcelele 354, 355, 356, 357, iar din parcela 358 ( în suprafaţă totală de 1200 mp conform registrului posesorilor) deţin doar suprafaţa de 225 mp.

Raportul de expertiză a fost avizat de OCPI conform procesului verbal de recepţie nr. 962/22.02.2018.

În sistemul vechiului nostru cod civil, aplicabil în cauza de faţă, uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietăţii asupra unui bun imobil,  ca efect a exercitării posesiunii acelui bun în intervalul de timp determinat de lege. Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, astfel cum este reglementată prin dispoziţiile art. 1890 C.civ., este necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiţii, anume posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată şi să fie exercitată neîntrerupt 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună credinţă sau rea-credinţă.

În acest sens, conform art. 1846 C. civ. orice prescripţie este fondată pe faptul posesiunii, posesiunea fiind „ deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept…exercitată de noi înşine sau de altul în numele nostru”.

Potrivit art.1847 C. civ. ”ca să se poată prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar”.

Pentru a putea dobândi proprietatea asupra unui bun imobil prin efectul, uzucapiunii legea cere să fie întrunite anumite condiţii: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată şi să fie exercitată neîntrerupt 30 de ani. Posesia trebuie să fie  continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

În perioada colectivizării conform registrului posesorilor, aşa cum am arătat, reclamantul AI a deţinut suprafeţele de 100 mp situată în tarlaua 18 parcela 354, 400 mp în parcela 355 şi 1200 mp în parcela 358 ca loturi în folosinţă şi nu ca fiind în posesia membrului cooperator, astfel că în perioada respectivă posesia acestuia asupra acestor suprafeţe de teren nu a fost una sub nume de proprietar, cel puţin până la desfiinţarea cooperativei agricole de producţie, acesta putând invoca o posesie sub nume de proprietar cel mult din anul 1990 şi până în prezent, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a putea prescrie pentru aceste suprafeţe în ceea ce îl priveşte pe reclamantul AI

Or, atribuirea în folosinţă a terenului, chiar dacă beneficiarul a plătit impozitele aferente, nu poate echivala cu o posesie sub nume de proprietar, dat fiind că acest teren nu a fost niciodată proprietatea reclamanţilor.

Prin urmare, asupra terenului atribuit ca lot în folosinţă posesia reclamantului nu a fost una utilă, acesta fiind doar detentor precar până la momentul desfiinţării fostelor CAP-uri, acesta având o posesie aptă a duce la uzucapare doar ulterior. Cu alte cuvinte, pentru terenurile deţinute în perioada colectivizării ca lot în folosinţă posesia utilă nu a fost exercitată timp de cel puţin 30 de ani de către reclamantul AI

În privinţa reclamantei AM, posesia acesteia asupra suprafeţelor menţionate a fost una utilă întrucât nu au fost administrate probe din care să rezulte că aceasta ar fi avut calitatea de detentor precar, nefiind menţionată în registrul posesorilor cu acest teren deţinut ca lot în folosinţă.

Având în vedere aceste considerente, instanţa apreciază  că cererea formulată de reclamanta AM, este întemeiată, urmând a fi admisă, iar acţiunea reclamantului AI, este întemeiată în parte, urmând a fi astfel admisă.

În consecinţă, instanţa va constata că reclamanţii AM şi AIau dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 600 mp teren intravilan extins conform PUG situată  - identificată în planul de amplasament şi delimitare a imobilului anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul Cristache Claudiu Viorel- f. 108 dosar.

De asemenea, va constata că AM a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 725 mp teren intravilan extins conform PUG situată în sat  - compusă din suprafaţa de 500 mp teren arabil situată în tarlaua 18 parcelele 354 şi 355 şi suprafaţa de 225 mp teren arabil situată în tarlaua 18 parcela 358/2 identificate în planul de amplasament şi delimitare a imobilului anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul Cristache Claudiu Viorel- f. 108 dosar şi va respinge cererea formulată de reclamantul AI având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeţei de 725 mp teren menţionată anterior.

Totodată, instanţa urmează a lua act de faptul că reclamanţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive,

În numele Legii,

H O T Ă R Ă Ş T E:

Admite acţiunea formulată de reclamanta AM, în contradictoriu cu pârâtul UAT CB

Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul AI acţiunea fiind continuată de moştenitorii AM-reclamanta şi AM, în contradictoriu cu pârâtul UAT CB

Constată că reclamanţii AM şi AI au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 600 mp teren intravilan extins conform PUG situată în sat  identificată în planul de amplasament şi delimitare a imobilului anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul Cristache Claudiu Viorel- f. 108 dosar.

Constată că reclamanta AM a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 725 mp teren intravilan extins conform PUG situată  , compusă din suprafaţa de 500 mp teren arabil situată în tarlaua 18 parcelele 354 şi 355 şi suprafaţa de 225 mp teren arabil situată în tarlaua 18 parcela 358/2 identificate în planul de amplasament şi delimitare a imobilului anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul Cristache Claudiu Viorel- f. 108 dosar.

Respinge cererea formulată de reclamantul AI având ca obiect dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeţei de 725 mp teren intravilan extins conform PUG situată în -compusă din suprafaţa de 500 mp teren arabil situată în tarlaua 18 parcelele 354 şi 355 şi suprafaţa de 225 mp teren arabil situată în tarlaua 18 parcela 358/2 identificate în planul de amplasament şi delimitare a imobilului anexă la raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul Cristache Claudiu Viorel- f. 108 dosar.

Omologhează raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expertul Cristache Claudiu Viorel.

Ia act că reclamanţii nu au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Paşcani în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi,  .

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare