Anulare act administrativ

……….

R O M Â N I A

TRIBUNALUL COVASNA Dosar nr. ………….

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ NR. 150

Şedinţa publică din 12  martie 2019

Instanţa constituită din:

PREŞEDINTE: ……………

GREFIER: …………………..

Pe rol, pronunţarea asupra acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul COMPOSESORATUL SATULUI ..............., în contradictoriu cu pârâţii GARDA FORESTIERĂ BRAŞOV şi MINISTERUL  APELOR ŞI PĂDURILOR, având ca obiect anulare act administrativ.

Se constată că, în  şedinţa publică din 21 februarie 2019, în lipsa părţilor, instanţa a constatat cercetarea judecătorească încheiată şi a reţinut cauza spre soluţionare, aşa cum s-a consemnat în încheierea de şedinţă  din acea zi –parte integrantă din prezenta sentinţă, pronunţarea fiind amânată la data de 8 martie 2019, apoi la 12 martie 2019.

TRIBUNALUL

I. Prin acţiunea formulată la data de 21.08.2018 şi înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Braşov sub nr. …………., reclamantul  COMPOSESORATUL SATULUI ............... a chemat în judecată pârâţii GARDA FORESTIERA BRAŞOV şi MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună următoarele:

•anularea actului administrativ nr. 13357-13375/1/23.01.2018 prin care pârâta Garda Forestieră Braşov şi-a exprimat refuzul nejustificat de avizare a documentaţiei întocmite în vederea accesării ajutoarelor de stat cuvenite pentru perioada anului 2014;

•obligarea acesteia în solidar cu pârâta MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR la plata sumei de 9.896,89 lei reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamantul, în calitate de proprietar, nu le poate recolta pentru suprafaţa de pădure de 43,80 ha încadrată în tipul II de categorii funcţionale (TII), terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Privat Baraolt cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, aferente anului 2014;

•plata dobânzilor fiscale calculate asupra debitului principal în cuantum de 9.896,89 lei începând cu data de 27.12.2017 - data la care reclamanta a depus cererea nr. 676/15.12.2017  la Garda Forestieră Braşov până la plata efectivă a debitului;

•cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acţiunii se arată că, în ceea ce priveşte legitimarea procesuală pasivă a pârâtului MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR raportat la obligarea în solidar şi a acestuia la plata ajutoarelor de stat, a dobânzilor aferente şi a tuturor cheltuielilor de judecată,  acesta este organul ierarhic superior al pârâtei Garda Forestieră Braşov raportat la art. 10 din H.G. nr. 38/2015 şi la art. II din O.U.G. nr. 58/2012 şi totodată ca urmare a reorganizării CRSC şi a preluării tuturor atribuţiilor acestora de către Gărzile Forestiere în conformitate cu O.U.G. nr. 32/2015 coroborat cu H.G. nr. 743/2015, fiind, de asemenea, ordonator principal de credite conform art. 13 alin. (3) din H.G. nr. 38/2015 precum şi unica autoritate centrală în domeniul silviculturii, respectiv singura autoritate publică centrală în domeniul silviculturii care potrivit dispoziţiilor art. 97 alin. (1) lit. (b) din Legea nr. 46/2008 este autorizată legal să efectueze plata acestor ajutoare de stat.

Relativ la fondul cauzei, se arată că, în fapt, reclamanta prin înregistrata la Garda Forestiera Braşov sub nr. 676/15.12.2017 a solicitat acordarea ajutorului de stat privind compensaţiile reprezentând contravaloarea produselor de lemn care nu pot fi recoltate datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurii, pentru perioada anului 2014, pentru suprafaţa de 43,80 ha încadrată în tipul II de categorii funcţionale (TII), terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Privat Baraolt cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice.

Arată reclamanta că deşi a depus toate documentele necesare în vederea acordării compensaţiilor pentru perioada anului 2014 Garda Forestiera Braşov în mod nejustificat a comunicat refuzul prin adresa nr. 13357-13375/1/23.01.2018.

În continuare, reclamanta arată că există cadrul normativ naţional si european pentru acordarea ajutoarelor de stat solicitate cu titlu de ajutor de stat aferent perioadei anului 2014, în condiţiile în care acest drept a fost reglementat prin art. 26 din OUG 57/2007, iar prin Decizia CE nr. C/2016) 8769/03.01.2017 Comisia Europeană a dat aviz pozitiv efectuării plăţilor ajutoarelor de stat în domeniul silviculturii pentru anii 2014-2020.

Arată reclamanta că există cadrul normativ naţional si european pentru acordarea ajutoarelor de stat solicitate cu titlu de ajutor de stat aferent perioadei anului 2014 respectiv la nivel naţional sediul principal al materiei acordării acestor compensaţii/ ajutoare de stat îşi are izvorul chiar într-o lege organică - Legea nr. 46/2008 (Codul Silvic) modificată prin Legea nr 133/2015  care la art. 97 alin. (1) lit. (b) acordă fără echivoc plata acestor compensaţii, subliniindu-se că Legea 133/2015 nu a produs modificări cu privire la art. 97 alin.1 din Legea 46/2008 ci, dimpotrivă, a introduse un nou alineat care susţine dreptul la compensaţii financiare al proprietarilor.

Pe plan unional, se arată că în domeniul compensaţiilor pentru lipsa de folosinţă a terenurilor forestiere cu suprafeţe incluse în tipul funcţional T1/T2, sunt aplicabile două regulamente UE, respectiv Regulamentul 1305/18.12.2013 şi Regulamentul UE nr. 702/2014, decizia arătată anterior emisă de Comisia Europeană stabilind în lumina acestor regulamente care sunt criteriile de exigibilitate a beneficiarilor precum şi formula de calcul şi modalitatea de cuantificare a acestor compensaţii, menţionându-se în considerentul 5 din Decizie la punctul 2.4 că aceasta îşi produce efectele de la data aprobării de către Comisie – 3 ianuarie 2017 şi până la data de 31 decembrie 2020.

În concluzie, arată reclamanta, pentru ajutoarele de stat aferente anului 2014, publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern pentru aprobarea normelor metodologice reprezintă o simplă formalitate şi nu mai reprezintă o condiţie obligatorie pentru acordarea acestor compensaţii, având în vedere că toate criteriile de eligibilitate, inclusiv formula de calcul aplicabilă au fost preluate din Decizia CE nr. C/2016) 8769/03.01.2017.

În sensul celor de mai sus, reclamanta arată că întruneşte toate condiţiile de eligibilitate prevăzute în decizia de mai sus, ale cărei prevederi respectă întrutotul proiectul de hotărâre de guvern încă neadoptat şi care va conţine normele metodologice de control, acordare şi utilizare a ajutorului de stat, respectiv aceasta este o întreprindere în sensul vizat de art. 1 punctul 2 din Proiect, terenul forestier deţinut cu titlu de proprietar este administrat de ocolul silvic, iar în cadrul suprafeţelor de teren incluse în tipul funcţional T1/T2 nu au fost depistate tăieri ilegale care să modifice caracterul de protecţie pentru care au fost delimitate.

În drept, se invocă  art. 8 alin.(l) din Legea nr. 554/2004 precum şi prevederile legale evidenţiate în cuprinsul întâmpinării, art. 1-18 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ; art. 97 alin. (1) lit. (b) Lg 46/2008 privind Codul Silvic; Decizia CE nr. C(2016) 8769/03.01.2017.

II. În apărare, pârâta  MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR a depus la dosar la data de 26.11.2018 întâmpinare  (fila 87 dosar Tribunalul Braşov) prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale a tribunalului, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Apelor si Pădurilor, excepţia inadmisibilității,  excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune în contencios administrativ, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive se arată că avizarea documentaţiei este o operaţiune care se realizează exclusiv de Garda Forestieră, iar o eventuală obligare la realizarea acestui demers trebuie să vizeze strict aceeaşi entitate, situaţie de natură să conducă la inexistenţa calităţii procesuale pasive în ceea ce o priveşte pe această pârâtă.

În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii formulării acţiunii se arată că aceasta a fost invocată prin raportare la două coordonate, respectiv, pe de o parte, lipsa procedurii prealabile în raport cu această pârâtă, iar pe de altă parte, lipsa unui act administrativ în accepţiunea art. 2 alin. (1) pct. c) din Legea 554/2004.

Pe fond, se arată că în contextul în care la data solicitării de către reclamantă a compensaţiilor aferente anului 2014 nu exista o bază legală  pentru acordarea acestora, cererea reclamantului nu poate fi admisă.

Arată pârâta că deşi în cererea de chemare în judecată reclamantul enumeră condiţiile care ar fi reglementate de un anume art. 6, aceste condiţii nu sunt reglementate de Decizia CE nr. C/2016) 8769/03.01.2017 sau de vreun act normativ în vigoare la momentul solicitării compensaţiilor aferente anului 2014

Se subliniază că deşi Decizia Comisiei evidenţiază o serie de aspecte semnificative  pentru stabilirea entităţilor eligibile acordării ajutorului de stat şi a modalităţii de calcul, aceasta nu reglementează etapele administrative ce trebuie parcurse de solicitanţi, Decizia făcând trimitere la existenţa unui „temei juridic”, adică la o hotărâre de adoptare a unor norme metodologice de acordare, utilizare şi control al compensaţiilor, iar o astfel de hotărâre nu a fost adoptată.

În drept, se invocă dispoziţiile Codului de procedură civilă, Legii nr. 554/2004, Legii nr. 207/2015, HG nr. 447/217 şi ale oricărui alt act normativ incident.

III. La rândul său, pârâta GARDA FORESTIERA BRAŞOV a depus la dosar la data de 23.11.2018 întâmpinare (fila 83 dosar Tribunalul Braşov) prin care a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Braşov - Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal, excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, excepţia prematurităţii formulării acţiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea întâmpinării se arată că, în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, se arată că aceasta a fost invocată prin raportare la petitele referitoare la plata sumei reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă care nu au putut fi recoltate în calitate de proprietar pentru pădurea în suprafaţă de 281,10 ha, aferentă anului 2008 şi a dobânzilor calculate asupra debitului principal.

Se arată că, în conformitate cu prevederile art. 97 din Legea 46/2008, statul alocă anual de la buget sumele necesare, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, astfel că Garda Forestieră Braşov nu are calitate procesuală pasivă cu privire la petitele de cerere referitoare la plata despăgubirilor şi a dobânzilor aferente.

În ceea ce priveşte excepţia prematurităţii, creanţa nu este certă, neputând cuantificată dat fiind faptul că nu exista metodologie de calcul cu privire la suma ce reprezintă despăgubire, la data formulării cererii de către reclamantă metodologia de calcul pentru pădurile cu funcţii de protecţie Ti şi T2 situate în Siturile Natura 2000 nefiind fost publicată în Monitorul Oficial.

În acest sens, pârâta arată că prevederile HG 447/2017 transpun în legislaţia naţională prevederile Deciziei CE nr. C/2016) 8769/03.01.2017 precum şi prevederile Orientărilor Uniunii Europene privind ajutoarele de stat în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale pentru anii 2014-2020, în cuprinsul art. 7 alin.3-5 şi art. 11 şi 12  din acest act normativ arătându-se că schema se aplică doar de la data publicării în Monitorul Oficial, începând cu anul 2017, indicându-se şi bugetul aferent schemei, astfel că, independent de voinţa şi obligaţiile legale ale pârâtei, metodologia  de calcul specifică anului 2014 nu au fost publicate în Monitorul Oficial, iar cele două condiţii suspensive nu au fost niciodată îndeplinite cumulativ, astfel că cererea reclamantului a fost introdusă în mod prematur.

În ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, se arată că sunt incidente prevederile ART. 2517 Cod civil, termenul general de 3 ani fiind  evident depăşit în ceea ce priveşte solicitarea privind contravaloarea produselor de masă lemnoasă aferente anului 2014 raportat la data introducerii acţiunii.

În ceea ce privește fondul cauzei, se arată că nu poate fi reţinut în cauză un refuz nejustificat având în vedere că cerea nu poate fi avizată şi nu pot fi eliberate sume din buget în lipsa unei metodologii de calcul, în caz contrar încălcându-se art. 14 din Legea 500/2002 privind finanţele publice, decontul neputând fi întocmit deoarece nu există o formulă de calcul, concluzia fiind aceea că lipseşte caracterul cert al creanţei, singura normă în vigoare fiind HG 447/2017 care nu se aplică pentru anul 2014.

În drept, se invocă prevederile art. 205 Cod de procedură civilă, precum şi cele ale Legii 554/2004, HG 447/2017.

IV. Prin sentinţa civilă nr. 8/2018 Tribunalul Braşov a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Tribunalului Covasna.

V. În dovedirea acţiunii şi respectiv în apărare, părţile au depus la dosar înscrisuri, respectiv Cererea formulată de reclamantă către Garda Forestieră Braşov, corespondenţă purtată între părţi, Copie AWB Olimpic Curier cu data preluare; Acte de proprietate: Titlu de proprietate; Descrierea parcelară din Amenajamentul Silvic în vigoare, Proces verbal CTAP, Fisa de calcul întocmită şi avizată de Ocolul Silvic şi contrasemnată de proprietar; Declaraţie pe proprie răspundere; Certificat de cazier.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

VI. În fapt, la data de la data de 15 decembrie 2017 reclamanta COMPOSESORATUL SATULUI ............... s-a adresat pârâtei Garda Forestieră Braşov cu o cerere prin care a solicitat acordarea ajutorului de stat privind compensaţiile reprezentând contravaloarea produselor de lemn care nu pot fi recoltate datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice, necesare acoperirii costurilor reclamate de gestionarea durabilă a pădurii, pentru anul 2014, cererea fiind înregistrată sub nr. 13372/27.12.2017 (fila 13 dosar  Tribunalul Braşov), iar la data de 23 ianuarie 2018 pârâta şi-a exprimat refuzul de plată, arătând că „pentru anul 2014 nu se acordă compensaţii” (fila 12), refuz faţă de care reclamanta a formulat prezenta acţiune în justiţie.

VII. Soluţionând cu precădere excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Ministerul Apelor şi Pădurilor, instanţa va avea în vedere că legitimarea procesuală presupune existenţa unei identităţi între părţile din procesul civil şi persoanele implicate în raportul juridic dedus judecăţii, în sensul că reclamantul trebuie să coincidă cu titularul dreptului afirmat, iar pârâtul cu cel care este subiect pasiv (obligat) în raportul juridic respectiv.

Raportând aceste considerente la speţa de faţă, instanţa constată că obiectul cererii de chemare în judecată vizează un act emis de pârâta Garda Forestieră Braşov, iar nu de către Ministerul Apelor şi Pădurilor, astfel că sub acest aspect cea din urmă nu are calitate de parte în raportul juridic de drept material dedus judecăţii.

Pe de altă parte, relativ la petitul ce are ca obiect plata ajutorului de stat şi a celui ce are ca obiect plata  dobânzii fiscale, cu privire la care s-a solicitat obligarea pârâtelor în solidar, instanţa va avea în vedere că prin raportare la art. 12 din ANEXA 1 la HOTĂRÂRE Nr. 861 din 22 iulie 2009 de aprobare a Normelor Metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, plata compensaţiilor se efectuează de către gărzile forestiere, autoritatea centrală, adică pârâta Ministerul Apelor şi Pădurilor, având atribuţia de a aloca sumele necesare către autorităţile din teritoriu, fără ca acestea din urmă să efectueze în mod direct plata către beneficiari, considerente faţă de care această din urmă pârâtă nu are  legitimare procesuală pasivă nici sub aspectul acestor capete de cerere.

Pentru aceste motive, instanţa constată că pârâta Ministerul Apelor şi Pădurilor nu are legitimare procesuală în raportul juridic de drept material dedus judecăţii, astfel că în conformitate cu art. 248 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art. 32 alin. 1 lit. b din Codul de procedură civilă urmează a fi admisă excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, iar pe cale de consecinţă acţiunea îndreptată împotriva sa urmează a fi respinsă ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

VIII. Drept urmare, având în vedere lipsa calităţii procesuale pasive a acestei pârâte, tribunalul constată că celelalte mijloace de apărare de care aceasta s-a prevalat în cauză, respectiv celelalte excepţii invocate în cadrul întâmpinării, devin lipsite de relevanţă juridică, invocate fiind de o persoană ce nu are calitate procesuală pasivă, astfel că acestea nu vor mai face obiect al analizei instanţei.

IX. În ceea ce priveşte  excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Garda Forestieră Braşov instanţa va avea în vedere că, prin raportare la art. 36 NCPC. calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.

În acest sens, se reţine că în speţă primul capăt de cerere dedus judecăţii vizează sancţionarea refuzului exprimat de pârâta Garda Forestieră Braşov de a da curs cererii reclamantei de a aviza acordarea contravalorii ajutoarelor de stat destinate proprietarilor de păduri cu funcţii speciale de protecţie, întocmirea decontului justificativ, remiterea decontului către DGRFP Braşov în vederea avizării şi întocmirii raportului de inspecţie fiscală şi către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pentru a se dispune efectuarea plăţii compensaţiilor, astfel că  o primă observaţie ce se impune sub acest aspect vizează faptul că actul contestat a fost emis de către pârâta chemată în judecată.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte petitul având ca obiect plata efectivă a sumelor, instanţa va avea în vedere că, astfel cum s-a reţinut anterior analizându-se calitatea procesuală pasivă a Ministerului Apelor şi Pădurilor, prin raportare la art. 12 din ANEXA 1 la HG Nr. 861 din 22 iulie 2009 plata compensaţiilor se efectuează de către gărzile forestiere, acestea fiind cele care virează, în mod efectiv, sumele reprezentând compensaţii în contul beneficiarilor, iar autoritatea centrală, adică pârâta Ministerul Apelor şi Pădurilor, are atribuţia de a aloca sumele necesare către autorităţile din teritoriu, fără ca acestea din urmă să efectueze în mod direct plata către beneficiari, considerente faţă de care instanţa urmează  ca în conformitate cu art. 248 alin.1 NCPC. raportat la art. 36 NCPC. raportat la art. 12 din Anexa la HG nr. 861/2009 să respingă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Garda Forestieră Braşov, invocată de aceasta prin întâmpinare.

X. Soluţionând excepţia prematurităţii cu precădere faţă de excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, având în vedere că o premisă esenţială pentru a putea fi analizată prescripţia este aceea ca dreptul la acţiune să se fi născut, iar prematuritatea vizează chiar naşterea dreptului la acţiune, moment evident anterior eventualei sale stingeri prin prescripţie, în esenţă prematuritatea vizând un moment anterior celui la care poate opera prescripţia, instanţa va avea în vedere că obiectul acţiunii îl constituie  sancţionarea refuzului pârâtelor de plată a sumei aferente anului 2014 reprezentând contravaloarea produselor de masă lemnoasă pe care reclamanta nu le-a putut recolta în calitate de proprietar pentru suprafaţa de pădure de 43,80 ha încadrată în tipul II de categorii funcţionale (TII), terenuri forestiere administrate în totalitate de Ocolul Silvic Privat Baraolt cu titlu de compensaţii/ajutoare de stat, datorită funcţiilor de protecţie stabilite de amenajamentele silvice care au determinat restricţii în recoltarea de masă lemnoasă.

Ca atare, acţiunea vizând plata ajutorului de stat aferent anului 2014, având în vedere perioada pentru care aceste sume sunt solicitate,  tribunalul constată că, în drept, că temeiul juridic al acestor drepturi îl constituie prevăzute de art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic, republicată precum şi cele ale art. 4 lit. s) pct. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 74/2010.

Astfel, în conformitate cu art. 97 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 46/2008 privind Codul silvic – „În scopul gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unităţilor administrativ-teritoriale, statul alocă anual de la buget, prin bugetul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, sume pentru (…) acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă”, la rândul său art. 4 lit. s) pct. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 stipulând că Guvernul este abilitat să acorde forme de ajutor de stat permise conform art. 1 în următoarele domenii: (…)  activităţi de dezvoltare rurală: (…) plăţi Natura 2000 şi plăţi aferente Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei.”

Relativ la aceste prevederi legale, tribunalul va avea în vedere că prin Decizia nr. 36 din 23.11.2015 pronunţată în dosarul nr. 1749/1/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Braşov prin încheierea din data de 29.04.2015 şi s-a stabilit că pentru acordarea compensaţiilor prevăzute de art. 97 alin. 1 lit. b din Legea nr. 46/2008 şi de art. 4 lit. s punct 4 din OG nr. 14/2010, începând cu anul 2010, deci după data de 01.01.2010, trebuie să existe decizia favorabilă a Comisiei Europene privind ajutorul de stat şi să fie adoptate normele metodologice ulterioare, în condiţiile art. 5 din OG nr. 14/2010.

A reţinut Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie că în acest sens prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 au fost aprobate Normele metodologice de acordare, utilizare și control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și a celui proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, până la data de 31 decembrie 2009 nepunându-se problema conformării măsurilor de ajutor de stat aflate în discuție cu legislația europeană, în acest sens fiind prevederile anexei nr. V pct. 3 "Agricultura" lit. (b) din Tratatul privind aderarea Bulgariei și României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr. 157/2005, potrivit cărora ajutoarele acordate înainte de data aderării sunt calificate ca "ajutoare existente", în înțelesul art. III - 168 alin. (1) din Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa, "până la sfârșitul celui de-al treilea an de la data aderării", acesta aspect fiind recunoscut atât în practica administrativă a instituțiilor publice cu competențe în domeniu, cât și în jurisprudența instanțelor de contencios administrativ, concluzia fiind aceea că Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 se înscriu în cadrul de reglementare al "ajutoarelor de stat existente" până la sfârșitul anului 2009.

În ceea ce priveşte perioada ulterioară datei de 1 ianuarie 2010  - perioadă căreia i se subscrie prezenta acţiune - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut (paragraful 61 şi următoarele) că  acordarea tuturor formelor de sprijin prevăzute de legislația națională se poate face în baza alocațiilor bugetare, după parcurgerea procedurii de notificare a schemelor de ajutor de stat, conform Liniilor directoare comunitare privind ajutoarele de stat în sectorul agricol și forestier 2007-2013 (publicate în Jurnalul Oficial al Comunității Europene, seria C, nr. 319 din 27 decembrie 2006) și adoptarea cadrului normativ intern pentru punerea în aplicare a acestora.

Astfel, în ceea ce priveşte prima dintre condiţii, s-a reţinut că în baza prevederilor art. 176 din Liniile directoare, "Comisia va declara compatibile cu articolul 87 alineatul (3) litera c) din Tratat ajutoarele de stat destinate împăduririi terenurilor agricole sau neagricole, instituirii de sisteme agroforestiere pe terenurile agricole, plăților Natura 2000 (...), dacă îndeplinesc condițiile enunțate la articolele 43-49 din Regulamentul (CE) nr. 1.698/2005 și nu depășesc intensitatea maximă prevăzută la articolele menționate.", la rândul său art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 stabilind în mod explicit faptul că "toate formele de sprijin prevăzute în Legea nr. 46/2008, cu modificările și completările ulterioare, vor fi continuate după data de 1 ianuarie 2010 numai după primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat."

Relativ la cea de a doua condiţie, s-a reţinut că prin art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 se menționează faptul că "normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat prevăzute la art. 4 se aprobă prin hotărâri ale Guvernului, cu respectarea prevederilor comunitare și naționale în domeniul ajutorului de stat, și reglementează scopul, obiectivul, durata, cuantumul ajutorului exprimat ca procent din cheltuiala eligibilă și valoare în lei, fluxurile financiare pentru acordarea ajutoarelor de stat, criteriile de eligibilitate, procedurile de implementare, supraveghere și control."

În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut  (paragraful 67 al deciziei nr. 36/2015 analizată) că normele metodologice ce urmează a fi adoptate de către legiuitorul delegat au un rol determinant în individualizarea dreptului la compensații al beneficiarului, în condițiile în care au ca obiect de reglementare atât modul de calcul, cât și criteriile de eligibilitate, procedurile de supraveghere și control.

Concluzionând, tribunalul va reţine că pentru a putea lua naştere dreptul la acordarea  ajutorului de stat este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiţii, sub acest aspect decizia de mai sus a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept având caracter obligatoriu: pe de o parte, este necesară primirea deciziei favorabile a Comisiei Europene, iar pe de altă parte este necesară adoptarea normelor metodologice de reglementare a  modului de calcul, şi a  criteriilor de eligibilitate, a procedurilor de supraveghere și control.

Raportând aceste considerente la speţa de faţă, în ceea ce priveşte prima dintre aceste două condiţii suspensive, în lipsa cărora dreptul la acţiune nu ia naştere, instanţa constată că aceasta este îndeplinită, având în vedere că prin Decizia CE nr. C/2016) 8769/03.01.2017 Comisia Europeană a dat aviz pozitiv efectuării plăţilor ajutoarelor de stat în domeniul silviculturii pentru anii 2014-2020.

În ceea ce priveşte însă condiţia vizând emiterea normelor metodologice interne, instanţa constată că aceasta nu este îndeplinită în cauză pentru următoarele considerente.

Astfel, se va reţine că normele metodologice aprobate prin HG 861/2009 în forma pe care acestea o aveau la data pronunţării hotărârii prealabile nr. 36/2015 – adică la nivelul anului 2015 – vizau strict perioada de până la sfârșitul anului 2009, astfel cum s-a reţinut de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în considerentele hotărârii de mai sus, iar pentru stabilirea cadrului legal intern a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 447/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al compensaţiilor reprezentând contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice care determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă, din cuprinsul căruia, respectiv din articolele 7 alineatele 3, 4 şi 5, art. 11 şi art. 12 rezultând că acest act normativ se aplică doar începând cu anul 2017, iar nu şi pentru perioada anterioară.

Concluzia de mai sus se desprinde fără echivoc din cuprinsul art. 7 alin.5 din HG 447/2017 în conformitate cu care „pentru anul 2017 se acordă compensaţii numai pentru perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei hotărâri şi data de 31 decembrie”, fiind evident că intenţia legiuitorului român a fost aceea de a acorda compensaţiile doar începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, iar nu şi pentru perioada anterioară, chiar şi în cazul în care cererea ar privi intervalul din anul 2017 scurs până la adoptarea acestor norme metodologice.

Pentru aceste considerente, instanţa constată că în speţa de faţă nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii legale suspensive pentru a lua naştere dreptul la acţiune pentru plata compensaţilor prevăzute de art. 97 alin. 1 lit. b din Legea nr. 46/2008 aferente anului 2014considerente faţă de care pretenţiile reclamantei sunt prematur formulate, această soluţie impunându-se cu privire la capătul de cerere având ca obiect plata compensaţiilor solicitate cu titlu de ajutor de stat.

XI. În ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect plata dobânzilor instanţa urmează a avea în vedere că petitul accesoriu urmează soarta celui principal, considerente faţă de care soluţia de respingere ca prematură se impune şi cu privire la această solicitare formulată de reclamantă.

XII. Drept urmare, în conformitate cu art. 248 alin.1 Cod procedură civilă instanţa va admite excepţia prematurităţii formulării capetelor de cerere îndreptate împotriva pârâtei Garda Forestiera Braşov având ca obiect plata compensaţiilor aferente anului 2014 şi a dobânzilor aferente, acestea urmând a fi respinse ca prematur formulate.

XIII. Raportat la aceste considerente, având în vedere că refuzul de plată a sumelor solicitate este, la acest moment, în lipsa unui act normativ intern, unul legal, instanţa constată că nu poate fi reţinută în cauză existenţa  unui act administrativ nelegal, neexistând un refuz nejustificat al organului administrativ, considerente faţă de care primul capăt de cerere al acţiunii având ca obiect anularea actului administrativ nr. 13357-13375/1/23.01.2018 emis de pârâta Garda Forestieră Braşov se impune a fi respins ca neîntemeiat.

XIV. Faţă de soluţia de respingere a acţiunii, luând în considerare prevederile art. 453 NCPC. şi faptul că nu poate fi reţinută culpa procesuală în sarcina pârâtei, instanţa urmează a respinge şi cererea părţii reclamante având ca obiect plata cheltuielilor de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Ministerul Apelor şi Pădurilor, invocată de pârâtă prin întâmpinare.

Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Garda Forestiera Braşov, invocată de pârâtă prin întâmpinare

Admite excepţia prematurităţii formulării acţiunii invocată de pârâta Garda Forestieră prin întâmpinare – în ceea ce priveşte capetele de cerere îndreptate împotriva pârâtei Garda Forestiera Braşov având ca obiect plata compensaţiilor aferente anului 2014 şi a dobânzilor aferente.

Respinge acţiunea formulată de reclamanta COMPOSESORATUL SATULUI ..............., cu sediul în sat ..............., numărul .. judeţul …. şi cu sediul ales în …………………….., prin reprezentant legal avocat ……………… împotriva pârâtelor GARDA FORESTIERA BRAŞOV, cu sediul în Braşov, str. Ioan Slavici, nr. 15A, jud. Braşov, cont bancar …………. deschis la Trezoreria Braşov, cod fiscal …………., reprezentată legal prin Inspector Şef şi MINISTERUL APELOR ŞI PĂDURILOR cu sediul în Bucureşti Calea Plevnei nr 46-48, Sector I, cont bancar nr. …………… deschis la Trezoreria Bucureşti, Cod fiscal ………….., reprezentat legal prin Ministrul Apelor şi Pădurilor, după cum urmează:

•ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă – în ceea ce priveşte acţiunea îndreptată împotriva pârâtei Ministerul Apelor şi Pădurilor;

•ca prematur formulată – în ceea de priveşte capetele de cerere formulate împotriva pârâtei Garda Forestiera Braşov având ca obiect plata compensaţiilor aferente anului 2014 şi a dobânzilor aferente;

• ca neîntemeiată – în ceea de priveşte capătul de cerere formulat împotriva pârâtei Garda Forestiera Braşov având ca obiect anularea actului administrativ nr. 13357-13375/1/23.01.2018 emis de această pârâtă.

Cu drept de recurs care se va depune la Tribunalul Covasna în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi  - 12 martie 2019.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare