Anulare act administrativ

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ şi fiscal privind pe reclamantul CC şi pe pârâta UT şi intervenienta forţată BA, având ca obiect anulare act administrativ.

Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ deduse judecăţii, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi la data de 06.12.2017, sub nr.de dosar .../99/2017, reclamantul CC a chemat-o în judecată pe pârâta UT din Iaşi, întrucât aceasta a refuzat în mod tacit/explicit luarea măsurilor legale care se impuneau (efectuarea operaţiunilor administrative) pentru restabilirea stării de legalitate, inclusiv anularea unor acte administrative emise de universitate, stare de nelegalitate creată prin modificarea nelegală a statului de funcţii al departamentului în vederea creării unui post de concurs pentru funcţia de asistent universitar.

În motivare, s-a arătat că, potrivit documentelor primite de la universitate, ultima variantă de stat de funcţii al Departamentului de Utilizări, Acţionări şi Automatizări Industriale pentru anul universitar 2016-2017, avizată şi aprobată de diferitele nivele ale conducerii universităţii (departament, facultate şi universitate) includea postul de asistent universitar al domnului SC şi, ca urmare, nu putea include şi postul de asistent universitar scos la concurs şi ocupat, în final, de doamna prof.BA. Nu rezultă cum şi în baza căror aprobări/acte această variantă de stat de funcţii s-a modificat astfel încât să cuprindă postul de asistent universitar scos la concurs, mai ales în condiţiile în care mai exista un post vacant ce putea fi scos la concurs, respectiv cel pentru care a candidat domnul U.

Reclamantul a precizat însă de la depunerea cererii principale că nu doreşte să se judece în contradictoriu cu doamna prof.BA, neavând nicio solicitare la adresa acestea, în condiţiile în care actele administrative contestate sunt acte unilaterale normative şi individuale.

S-a solicitat a se pune în vedere pârâtei să depună Hotărârea/Hotărârile de Senat prin care s-a aprobat statul de funcţii al Departamentului UAAI pentru anul universitar 2016-2017, însoţite de varianta/variantele de stat de funcţii ale Departamentului UAAI aprobate prin hotărârile respective, precum şi actele atacate.

În concluzie, reclamantul a arătat că cere anularea (parţială) a actelor prin care s-a modificat, avizat/validat şi aprobat statul de funcţii anterior menţionat, în vederea creării postului vacant de asistent universitar pentru care a concurat doamna prof.BA şi a actelor subsecvente, anularea (parţială) a actelor prin care s-a validat rezultatul concursului pentru postul de asistent universitar care a apărut nelegal în statul de funcţii al departamentului, precum şi daune morale de 1 leu.

În subsidiar, s-a invocat şi interesul public, solicitându-se instanţei să verifice legalitatea operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actelor contestate.

În drept au fost invocate dispoziţiile legale cuprinse în Legea nr.554/2004 (art.1, art.2, art.7, art.8 şi art.18), în Constituţia României (art.52 alin.1 şi 2), precum şi în Legea nr.1/2011 (art.286 alin.1).

În susţinere au fost ataşate înscrisuri (filele 12-46).

Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.

O dată cu cererea principală, reclamantul CC a invocat şi excepţia de neconstituţionalitate a art.78 alin.2 C.proc.civ. (filele 10-11).

 La data de 15.12.2017, la dosar au fost depuse precizări scrise din partea reclamantului, privind obiectul acţiunii, în care acesta a arătat că solicită:

-anularea (parţială) a actelor prin care s-a modificat, avizat/validat şi aprobat statul de funcţii al Departamentului UAAI pentru anul universitar 2016-2017 în vederea creării postului vacant de asistent universitar pe care a concurat doamna prof.BA şi a actelor subsecvente (mai puţin a contractului individual de muncă), reclamantul arătând că nu cunoaşte aceste acte, ele fiind în posesia universităţii;

-anularea (parţială) a actelor prin care s-a validat rezultatul concursului pentru postul de asistent universitar ce a apărut nelegal în statul de funcţii prin modificările nelegale de la punctul 1 şi a actelor subsecvente, fără ca reclamantul să cunoască aceste acte, ce sunt în posesia universităţii.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 10.01.2018, pârâta UT a invocat excepţia lipsei interesului legitim al reclamantului în susţinerea acţiunii, precum şi excepţia inadmisibilităţii cererii principale pentru lipsa procedurii prealabile, iar, pe fond, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

O dată cu prima zi a anului universitar 2016-2017, contractul de muncă al domnului asist.ing. SC, din cadrul colectivului ce acoperă sarcinile specifice disciplinelor din aria Automatizări, a încetat de drept, conform art.301 alin.2 din Legea nr.1/2011, condiţii în care a apărut evidentă necesitatea angajării unui nou cadru didactic. Postul a fost ocupat prin concurs de doamna dr.ing. BA.

Susţinerile reclamantului nu corespund realităţii, având în vedere că postul scos la concurs a fost ales tocmai din cauza deficitului de personal, iar doamna BA nu şi-a susţinut doctoratul în Acţionări electrice, astfel cum greşit a apreciat reclamantul, ci în Automatizări industriale, arie pentru care a susţinut şi concursul. Chiar dacă o parte dintre orele aferente postului scos la concurs sunt din domeniul de interes al reclamantului, nu înseamnă că aceste ore i-ar fi fost alocate în regim de plată cu ora.

Mai mult, statul de funcţii pentru 2016-2017 pentru Departamentul UAAI nu s-a modificat nici în ceea ce priveşte numărul şi structura posturilor din stat, nici în ceea ce priveşte statutul orelor scoase la plata cu ora din posturile vacante, iar postul 18 din statul de funcţii 2016-2017 a fost vacantat prin efectul legii şi al deciziei nr.1802/26.09.2016 a TUIASI. Nu în ultimul rând, se susţine că postul 19 nu a mai fost scos la concurs din lipsă de candidaţi în domeniul acţionărilor electrice, domnul U fiind singurul candidat după mai multe tentative, de-a lungul anilor, de a ocupa acest post prin concurs, dar dându-şi demisia, după sesiunea de concurs din 12-14.09.2017, din motive personale.

Pârâta a solicitat judecarea cauzei şi în lipsa reprezentanţilor săi.

În susţinere au fost ataşate înscrisuri (filele 61-99).

Pe cale de consecinţă, la 22.01.2018 s-a înregistrat la dosar răspunsul la întâmpinare formulat de reclamant, prin care acesta a solicitat respingerea excepţiilor procesuale invocate de partea adversă, iar pe fond a precizat actele a căror anulare o solicită, respectiv Hotărârea de Senat nr.295/22.09.2016, prin care s-a aprobat statul de funcţii al Departamentului Utilizări, Acţionări şi Automatizări Industriale, şi Hotărârea de Senat nr.34/09.02.2017, prin care s-a validat concursul.

La termenul de judecată din data de 20.03.2018, instanţa a dispus, în temeiul art.161 din Legea nr.554/2004 şi art.78 alin.2 C.proc.civ., introducerea în cauză, în calitate de intervenient forţat, a numitei BA, dată fiind şi poziţia procesuală a pârâtei.

Prin precizările scrise depuse la 11.04.2018, reclamantul CC a invocat excepţia lipsei de interes a intervenientei, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia. De asemenea, a mărit suma corespunzătoare a daunelor morale la 1000 lei, anexând taxa judiciară de timbru de 100 lei.

Prin întâmpinarea depusă la 14.05.2018, intervenienta forţată BA a invocat inadmisibilităţii acţiunii şi a lipsei de interes a reclamantului, iar pe fond a solicitat, în esenţă, respingerea cererii principale.

Prin încheierea de şedinţă din data de 15.05.2018, instanţa a admis cererea formulată de reclamantul CC, având ca obiect sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art.78 alin.2 C.proc.civ. şi a sesizat Curtea Constituţională, pentru motivele expuse în cuprinsul încheierii anterior menţionate.

La 22.05.2018, reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea intervenientei forţate, solicitând admiterea excepţiilor procesuale pe care le-a invocat anterior cu privire la această parte, respingerea excepţiilor invocate de terţ raportat la reclamant şi admiterea acţiunii, ca fiind legală şi temeinică.

La data de 27.06.2018, prin încheiere de şedinţă, instanţa a respins, ca neîntemeiate, excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa procedurii prealabile şi excepţia lipsei de interes a reclamantului, invocate de pârâtă, precum şi excepţia lipsei calităţii procesuale active a intervenientei forţate, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acesteia şi excepţia lipsei de interes a intervenientei, invocate de reclamant, pentru considerentele expuse în cuprinsul respectivei încheieri.

La termenul de judecată din data de 13.07.2018, tribunalul a încuviinţat, pentru ambele părţi, administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosar şi cererea reclamantului de suplimentare a probatoriului existent, luând act de precizările reclamantului în ceea ce priveşte renunţarea acestuia la cota corespunzătoare din daunele solicitate ce ar trebui achitată de intervenienta forţată.

La 18.07.2018 pârâta a depus înscrisurile solicitate de instanţă, respectiv Hotărârea nr.9/20.01.2017 a Senatului, extrasul nr.7 din procesul-verbal nr.902/17.01.2017 al şedinţei Consiliului de Administraţie, diploma de doctor seria H nr.0016227/2758/2013 emisă pe numele intervenientei forţate, precum şi Procedura de organizare şi desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice (filele 170-192).

Analizând materialul probator administrat în cauză, instanţa reţine următoarea situaţie de fapt:

La data de 22.09.2016 Senatul UT a emis Hotărârea nr.295 (filele 61-80), prin care au fost aprobate statele de funcţii didactice şi formaţiile de studiu, pentru anul universitar 2016-2017.

Potrivit anexei la această Hotărâre, la nivelul Departamentului Utilizări, Acţionări şi Automatizări Industriale din cadrul Facultăţii Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată figura, la poziţia 18, un post vacant de asistent, normat pentru scoatere la concurs, aferent disciplinelor Teoria sistemelor, Matematici speciale – teoria sistemelor, Tehnica muncii intelectuale, Comanda robustă a sistemelor industriale şi Comanda în timp real a autovehiculelor.

Anterior emiterii acestei Hotărâri, Directorul Departamentului UAAI întocmise un referat, la data de 27.09.2016, prin care a solicitat scoaterea la concurs a postului de asistent universitar, poziţia 18, vacantat prin efectul legii şi a deciziei 1802/26.09.2016 a TUIASI, având în vedere diminuarea semnificativă, cu un număr de 4 cadre didactice, a colectivului de Automatizări industriale (fila 81).

La data de 09.02.2017, prin Hotărârea nr.34, Senatul TUIASI a validat concursurile pe posturi didactice vacante scoase la concurs în semestrul I al anului universitar 2016/2017, lista candidaţilor care au promovat concursurile, punctajele obţinute şi numărul de voturi obţinute în Şedinţa Senatului fiind prezentate în Anexa 1, cu menţiunea că titularizarea urma a se face începând cu semestrul al II-lea al anului universitar 2016/2017 (fila 91).

În lista candidaţilor admişi, pentru FIEEIA – Departamentul UAAI – funcţia didactică de asistent poziţia 18 în statul de funcţii figurează ca admis candidatul dr.ing.BA (fila 97).

Reclamantul CC susţine nulitatea parţială a acestor două Hotărâri de Senat, apreciind că varianta de stat de funcţii pentru Departamentul UAAI, aferent anului universitar 2016/2017, ce a fost aprobată de Senat la data de 27.09.2016 şi a stat la baza ocupării funcţiei didactice de asistent universitar de către intervenienta forţată, este nelegală.

Cu privire la această susţinere, instanţa constată că, până la data de 26.09.2016, data începerii anului universitar 2016/2017, această funcţie didactică, având poziţia 18 în statul de funcţii, fusese ocupată de numitul SC, al cărui contract individual de muncă a încetat de drept, însă, la 26.09.2016, în baza art.301 alin.1 din Legea nr.1/2011, care prevede: „O persoană care nu a obţinut o diplomă de doctor nu poate ocupa funcţia de asistent universitar într-o anumită instituţie de învăţământ superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept.” 

Statul de funcţii al Departamentului UAAI pentru anul universitar 2016/2017 a fost discutat în cadrul şedinţei departamentului din 02.09.2016 (fila 37), şedinţă în care s-a pus în discuţie, de către directorul de departament, faptul că noua formă a Statului nu îl include pe d-nul as.ing. SC, ca urmare a faptului că, începând cu data de 26.09.2016, contractul individual de muncă al acestuia urma să înceteze, faţă de neîndeplinirea condiţiei de a-şi susţine teza de doctorat până la data anterior menţionată. La acel moment, reclamantul a susţinut includerea respectivei persoane în realizarea statului de funcţii pe considerentul că, la data şedinţei de departament, d-nul as.ing.SC era încă membru al departamentului UAAI. În replică, directorul de departament a făcut precizarea, corectă în opinia instanţei, că statele de funcţii trebuie să includă personalul titular ce va face parte din departamentul UAAI după data de 26.09.2016, reprezentând începutul anului universitar.

Acest aspect a fost reluat în şedinţa Departamentului UAAI din data de 15.09.2016, când, în urma analizării situaţiei de către serviciul juridic, s-a hotărât menţinerea în stat a domnului SC (fila 40).

În acest sens, instanţa reţine că, potrivit art.286 din Legea nr.1/2011, „(1) Statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar.(…)

(2) Funcţiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc ţinând seama de:

a) planurile de învăţământ;

b) formaţiunile de studiu;

c) normele universitare.

(3) În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se funcţiile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore convenţionale repartizate pe activităţi de predare, seminare, lucrări practice sau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a studenţilor şi a studenţilor-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetare şi activităţi echivalente acestora, la disciplinele din planul de învăţământ.

(4) Statele de funcţii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al şcolilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către consiliul facultăţii. La departamentele cu discipline la mai multe facultăţi, statele de funcţii se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea instituţiei de învăţământ superior.

(5) Statul de funcţii al personalului didactic şi de cercetare se avizează de consiliul facultăţii sau, după caz, de consiliul şcolii doctorale şi se aprobă de senatul universitar.

(6) Numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar se stabileşte de senatul universitar, în funcţie de bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al programului de studii, al departamentului sau al şcolii doctorale. (…)

(8) Angajarea personalului didactic şi de cercetare auxiliar şi nedidactic se face prin concurs organizat de facultate sau de şcoala doctorală, potrivit legii.”

Din aceste dispoziţii legale rezultă că statele de funcţii se întocmesc la nivelul departamentelor, prin consultarea membrilor acestora, se avizează de consiliul facultăţii şi se aprobă de senatul universitar.

În cauza dedusă judecăţii, statul de funcţii al Departamentului UAAI a fost discutat în două variante la nivelul departamentului, votat în unanimitate la acest nivel în forma incluzând doar un post vacant, cel de asistent poziţia 19, formă ce a fost avizată de Consiliul facultăţii la 16.09.2016 (fila 44), dar, în final, a fost aprobat de Senatul TUIASI în forma incluzând două posturi vacante de asistent, respectiv poziţia 18 şi poziţia 19. Instanţa observă că, din cele trei entităţi implicate în procesul de aprobare a statelor de funcţii, forul decizional este reprezentat de Senat, care păstrează, în mod evident, dreptul de a analiza propunerile departamentelor din cadrul facultăţilor, inclusiv cu posibilitatea modificării acestora în situaţia în care apreciază că este oportun, astfel încât statele de funcţii aprobate să corespundă cât mai bine specificului şi nevoilor fiecărui departament. Ori, în prezenta cauză, menţionarea, la data de 22.09.2016, a funcţiei didactice de asistent universitar poziţia 18 ca fiind vacantă, deci anterior încetării de drept a contractului individual de muncă al d-lui as.ing.SC a fost justificată, în mod obiectiv, de necesitatea asigurării bunei funcţionări a departamentului, atât timp cât vacantarea funcţiei era previzibilă, iar, în situaţia în care acest post nu ar fi fost cuprins ca vacant în statele de funcţii la momentul aprobării acestora, modificarea statului de funcţii nu ar fi fost posibilă în timpul anului universitar, astfel cum rezultă din art.286 alin.1 din Legea nr.1, cu consecinţa imposibilităţii scoaterii la concurs.

Mai mult, instanţa observă că legea nu prevede nici o sancţiune în situaţia în care Senatul aprobă o altă variantă a statelor de funcţii faţă de cea votată de departamente, în considerarea faptului că, potrivit art.213 alin.1 din Legea nr.1/2011, senatul universitar reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul universităţii. De altfel, în cauza de faţă, reclamantul nu poate susţine în mod fondat că varianta de stat de funcţii cu poziţia 18 vacantă nu fusese discutată la nivelul Departamentului UAAI, raportat la procesul-verbal al şedinţei din data de 02.09.2016, nici că statele de funcţii au fost modificate unilateral, fără a rezulta în baza căror acte, în condiţiile în care situaţia d-lui as.ing.SC era cunoscută atât la nivelul conducerii FIEEIA, cât şi la nivelul Universităţii.

În aceste condiţii şi luând în considerare că reclamantul nu a indicat alte prevederi legale ce ar fi fost încălcate în procedura de aprobare a statelor de funcţii, tribunalul apreciază că Hotărârea Senatului nr.295/22.09.2016 este legală, ea fiind adoptată în considerarea situaţiei existente la data începerii anului universitar 2016/2017 (26.09.2016), dată la care funcţia de asistent poziţia 18 urma să fie vacantă prin încetarea de drept a contractului individual de muncă al numitului SC.

Pe cale de consecinţă, scoaterea la concurs a respectivului post era justificată, dat fiind referatul din 27.09.2016 a directorului Departamentului UAAI, ca urmare a diminuării semnificative a colectivului de Automatizări industriale, cu 4 cadre didactice. Ori, atât timp cât instanţa a apreciat că nu sunt motive de nulitate parţială a Hotărârii de aprobare a statelor de funcţii, iar, în ceea ce priveşte concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar poziţia 18 nu au fost constatate nereguli, se impune a se aprecia şi asupra legalităţii Hotărârii Senatului nr.34/09.02.2017. în acest sens, tribunalul are în vedere că intervenienta forţată şi-a susţinut lucrarea de doctorat, elaborată sub conducerea d-lui prof.dr.ing.LG, în domeniul automatizărilor, al teoriei sistemelor şi al controlului automat, ceea ce corespunde tematicii postului (a se vedea, în acest sens, diploma de doctor seria H nr.0016227 – fila 172). De asemenea, la data de 17.01.2017, Consiliul de Administraţie al UTIASI a avizat solicitarea intervenientei de derogare de la condiţia de medie la examenul de finalizare a studiilor universitare de master (8,96 faţă de minim 9,00), în vederea înscrierii la concursul pentru ocuparea postului de asistent poziţia 18 (fila 171), iar, prin Hotărârea Senatului nr.09/20.01.2017 (fila 170), s-a aprobat solicitarea de participare la concursurile didactice pentru posturile scoase la concurs în semestrul I, anul universitar 2016/2017, pe post de asistent universitar, pe perioadă nedeterminată, pentru candidata BA, aceste două acte nefiind contestate. 

Nu în ultimul rând, faţă de capătul de cerere accesoriu formulat de reclamantul CC şi având ca obiect obligarea pârâtei la daune morale, instanța constată că răspunderea administrativ-patrimonială este o răspundere cu caracter autonom, supusă unor reguli speciale, proprii. În acest sens, responsabilitatea este stabilită doar prin lege, iar temeiul pentru aplicarea răspunderii administrative constă, de regulă, în ilegalitatea comisă în emiterea unui act administrativ.

Potrivit art.18 alin.3 din Legea nr.554/2004, “În cazul admiterii cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.”

Condițiile în care administrația publică răspunde patrimonial pentru daunele cauzate prin actele sale ilegale sunt cele rezultate din prevederile legii contenciosului administrativ, și anume: a) actul administrativ cauzator al daunei să fie ilegal; b) existența unei pagube determinate de actul administrativ ilegal; c) raportul de cauzalitate dintre actul ilegal și pagubă; d) reaua funcționare a autorității administrative și, prin urmare, culpa acesteia.

În cauza dedusă judecății, pentru a se antrena răspunderea patrimonială de drept administrativ a pârâtei, în sensul de a fi obligată aceasta, în calitate de autoritate publică emitentă a actelor administrative contestate, la plata de despăgubiri pentru prejudiciile morale pretinse de reclamant, se impune a se constata, anterior verificării îndeplinirii cumulative a condiţiilor anterior menționate, nelegalitatea actelor respective. Ori, în prezenta cauză, astfel cum s-a arătat, instanţa de contencios administrativ apreciază asupra caracterului neîntemeiat al cererii de anulare parţială a Hotărârilor Senatului nr.295/22.09.2016 şi nr.34/09.02.2017, prin urmare nu există un temei pentru a acorda reclamantului daune morale.

În lumina considerentelor de mai sus, tribunalul va respinge acţiunea formulată de reclamantul CC, ca nefondată.

Domenii speta

Spete similare