Acces auto prin incinta imobilului pentru vidanjarea fosa septica

Asupra apelului civil de faţă;

Prin sentinţa civilă nr. X/19.04.2019, pronunţată de Judecătoria C, în dosar nr. X/21372019, s-a admis în parte cererea de ordonanţă preşedinţială formulată de reclamanţii M V şi SC D P 2010 SRL, în contradictoriu cu pârâţii S I şi S C şi UAT Oraş C prin instituţia primarului oraşului C.

Au fost obligaţi pârâţii să permită reclamanţilor să permită accesul auto prin incinta imobilului deţinut de pârâţi în C, str., jud. O, în vederea vidanjării fosei septice care deserveşte imobilul proprietatea reclamanţilor, pe o perioadă de 10 zile de la data pronunţării sentinţei.

Au fost obligaţi pârâţii la 2040 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi (taxă de timbru, onorariu avocat).

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C sub nr. X/213/2018 din 19.11.2018 reclamanţii M V şi SC D P 2010 SRL au chemat în judecată pe pârâţii S I şi S C şi UAT Oraş C prin instituţia primarului oraşului C, solicitând pe calea ordonanţei preşedinţiale să se dispună obligarea pârâţilor să permită accesul auto al reclamanţilor prin incinta imobilului deţinut de pârâţi pentru vidanjarea fosei septice care deserveşte imobilele aflate în proprietatea respectiv folosinţa reclamanţilor; să se soluţioneze cererea fără citarea părţilor, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că reclamantul M V este proprietarul imobilului cu destinaţie spaţii comerciale şi teren situate în C,  colţ cu str. , conform contactului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/26.02.2015. Imobilele identificate cu nr. cadastrale X/3, X/3-C1 şi X/4-C1 fac obiectul contractului de închiriere încheiat cu SC D P 2010 SRL. Această societate desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul al cărnii şi produselor din carne folosind sistemul de alimentare cu apă potabilă, apă ce este evacuată în fosa septică menţionată anterior.

S-a menţionat în continuare că fosa septică este amplasată pe un teren înfundat şi reclamanţii nu au acces la acesta decât prin incinta imobilului aflat în posesia pârâţilor.

Prin sentinţa civilă nr. X/07.12.2018 pronunţată de Judecătoria C în dosarul nr. X/213/2018 s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale şi a fost admisă cererea reclamanţilor pentru o perioadă de o lună. Ulterior reclamanţii au reluat discuţiile cu concesionarul şi cu concedentul în vederea stabilirii unei soluţii amiabile dar nu au găsit înţelegere, mai mult decât atât pârâţii concesionari au solicitat un control al DSP O. Ca urmare a refuzului pârâţilor reclamanţii au promovat o acţiune prin care se solicită instituirea unei servituţi de trecere cu mijloc auto pe terenul aflat în proprietatea/concesiunea acestora, ce face obiectul dosarului nr. X/213/2018 aflat pe rolul Judecătoriei C.

Au apreciat de asemenea reclamanţii că prin refuzul de a li se permite accesul pentru vidanjarea fosei septice, care deserveşte o unitate de alimentaţie publică, se încalcă atât dreptul lor de proprietate/folosinţă a imobilului dar şi prevederile art. 33 şi 34  din Ordinul Ministerului nr. 119/2014, determinându-se o stare de pericol pentru sănătatea publică.

Reclamanţii au apreciat că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a cererii de ordonanţă preşedinţială instituite de art. 997 cod pr. civila, solicitând instanţei să constate că în favoarea reclamanţilor există aparenţa dreptului, măsura solicitată este provizorie, fiind incidentă urgenţa acesteia, fiind de natură a preveni o pagubă iminentă şi care nu s-ar mai putea repara.

În dovedirea cererii s-a solicitat proba testimoniala cu martorii C C şi P A A I, şi s-a depus la dosar înscrisurile reprezentate de cerere nr. X/06.12.2017, sentinţa civilă nr. X/07.12.2018, proces verbal de constatare nr. X/07.02.2019, notă de control nr. X/01.02.2019, extras de carte funciară pentru informare, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/26.02.2015, certificat nr. X/05.07.2017, plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate, act adiţional la contractul de cesionare nr. X/21.05.2004, contract de locaţiune (închiriere) din 27.02.2015, certificat de înregistrare, Hotărârea CL nr. X/30.09.2015, Hotărârea CL nr. X/28.05.2015, Hotărârea CL nr. X/28.05.2015, Hotărârea CL nr. X/27.05.2016.

Ulterior reclamanţii au depus la dosar procesele verbale nr. X/10.04.2019 şi nr. X/10.04.2019.

La data de 11.04.2019 s-a depus la dosar, de către C. A. O. O răspuns la adresa instanţei (fila 50).

Instanţa a încuviinţat administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că reclamantul M V este proprietarul imobilului cu destinaţie spaţii comerciale şi teren situate în C, colţ cu str. , conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/26.02.2015. Imobilele identificate cu nr. cadastrale X/3, X/3-C1 şi X/4-C 1 fac obiectul contractului de închiriere încheiat cu SC D P 2010 SRL. Această societate desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul al cărnii şi produselor din carne folosind sistemul de alimentare cu apă potabilă, apă ce este evacuată în fosa septică edificată pe terenul aflat în prezent în posesia pârâţilor.

Potrivit art. 997 al. 1 Cpc, instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere.

 În alte cuvinte, verificarea condiţiilor de  admisibilitate a ordonanţei preşedinţiale presupune ca instanţa să constate o aparenţă de drept în favoarea reclamantei, care se află într-o situaţie ce impune o măsură urgentă,  prin care să se prevină o pagubă iminentă şi ireparabilă (sau înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări), iar această măsură trebuie să aibă un caracter provizoriu. Totodată, în analiza îndeplinirii cerinţelor  legale, instanţa nu trebuie să prejudece fondul.

În cauza de faţă, faţă de urgenţa măsurii, având în vedere şi prevederile art. 33 şi 34 din Ordinul Ministerului nr. 119/2014, privind starea de pericol pentru sănătatea publică, care ar putea să apară în situaţia în care s-ar întârzia vidanjarea fosei septice, faptul că în incinta unităţii există personal angajat care este în contact direct cu respectiva fosă septică şi de asemenea zona de amplasare a spaţiului comercial, respectiv piaţa Oraşului C, instanţa a admis în parte cererea de ordonanţă preşedinţială şi a obligat pârâţii să permită reclamanţilor să pătrundă prin incinta imobilului deţinut de pârâţi în C, str., jud. O, în vederea vidanjării fosei septice care deserveşte imobilul proprietatea reclamanţilor, pe o perioadă de 10 zile  de la data pronunţării sentinţei, apreciind că acest termen este suficient pentru punerea în executare a sentinţei pronunţate în prezenta cauză şi pentru a da posibilitatea reclamantei să-şi rezolve situaţia creată la spaţul comercial, respectiv prin luarea măsurilor pentru conectarea la sistemul de canalizare al oraşului C.

În temeiul art. 453 al. 1 cod pr. civilă au fost obligaţi pârâţii la 2040 lei cheltuieli de judecată către reclamanţi, reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocat.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii M V şi SC D P 2010 SRL, solicitând, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin.2 din Cod procedură civilă, admiterea apelului şi, rejudecând cauza potrivit disp.art.476-478 Cod procedură civilă, schimbarea, în parte, a hotărârii apelate, urmând a se dispune obligarea intimaţilor-pârâţi să le permită accesul auto prin incinta imobilului deţinut de aceştia (potrivit Contractului de concesiune nr. X/05.10.2012 şi al Actului adiţional nr.X/17.09.2015) în C, str (zona piaţă), jud. O, aflat în proprietatea UAT C, în vederea vidanjării fosei septice care deserveşte imobilele aflate în proprietatea, respectiv folosinţa subsemnaţilor până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. X/213/2018 aflat pe rolul Judecătoriei C care are ca obiect „instituirea unei servituţi de trecere cu mijloc de transport auto (vidanja) pe terenul aflat în folosinţa pârâţilor S Il şi S C situat în C, str.  , jud. O, identificat prin nr. cadastral X înscris în C.F. nr.X C, pe calea cea mai scurtă, în vederea golirii fosei septice care deserveşte imobilele proprietatea sa situate în C, str. colţ cu str. , identificate prin nr. cadastral X/3-C1 imobil înscris în CF nr. X a loc. C; X/4-Cl imobil înscris în CFnr.X a localităţii C; X/6-C1 imobil înscris în CF nr.X a localităţii C". În temeiul disp.art.453 din Cod procedură civilă, solicită obligarea intimaţilor la pita cheltuielilor de judecată.

În fapt, după cum au demonstrat în faţa instanţei de fond cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei, apelantul este proprietarul, respectiv locatarul imobilelor cu destinaţia de spaţii comerciale compuse din teren şi clădiri edificate pe respectivele suprafeţe, situate în C, str. colţ cu str. , identificate prin nr. cadastral X/3-C1 imobil înscris în CF nr. X a loc. C; X/4-C1 imobil înscris în CF nr.X a loc. C; X/6-C1 imobil înscris în CF nr.X a loc. C, proprietăţi dobândite prin cumpărare potrivit contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr.X/26.02.2015 şi deţinute de locatar în temeiul unui contract de închiriere.

Respectivele imobile sunt construite în anul 1963 fiind prevăzute ulterior cu fosă septică construită în spatele acestor construcţii iar până în prezent respectivele imobile nu sunt racordate la un sistem de canalizare întrucât acesta nu este edificat de către autoritatea publică locală.

Imobilele identificate prin nr. cadastral X/3 cadastral X/3-C1 (imobil înscris în CF nr. X a loc. C) şi X/4-C1 (imobil înscris în CF nr.X a loc. C) fac obiectul contractului de închiriere încheiat D P 2010 S.R.L. şi au destinaţia de spaţii comerciale.

Subscrisa D P 2010 S.R.L. desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul al cărnii şi al produselor de carne în magazine specializate cod CAEN 4722 folosind sistemul de alimentare cu apă potabilă, apă ce este evacuată în fosa septică cu care aceste imobile este prevăzută.

Învederează instanţei că, datorită situaţiei locului, raportat la data construirii acestor imobile, fosa septică a fost edificată în spatele acestora, pe un teren care, la acel moment dar şi ulterior, se afla în proprietatea statului/localităţii.

Terenul pe care este edificată fosa septică are caracterul de loc înfundat, neavând acces la acesta decât prin incinta imobilului situat în str.  , teren ce se află în posesia pârâţilor S Il şi S C conform Contractului de concesiune nr.X/05.10.2012 şi al Actului adiţional nr.X/17.09.2015, acte administrative emise de UAT C, aşa cum rezultă din extrasul de carte funciară pentru informare eliberat de OCPI O la data de 22.10.2018.

De asemenea învederează instanţei că, până în prezent, le-a fost permis accesul cu un autovehicul specializat şi au vidanjat fosa septică intrând în incinta imobilului din C, str.  iar acest acces nu este de natură a aduce prejudicii posesorilor pârâţi, mai mult, în prezent această proprietate este închisă şi nu este utilizată.

Arătă că, în luna decembrie 2018, au anunţat din timp despre umplerea fosei septice, solicitând accesul în vederea vidanjării dar am fost refuzaţi, fiind nevoiţi a ne adresa instanţei de judecată.

Prin sentinţa civilă nr.X/07.12.2018 pronunţată de Judecătoria C în Dosar nr. X/213/2018, s-a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale şi a fost admisă cererea pentru o perioadă de o lună.

Ulterior acestui moment au reluat discuţiile atât cu concesionarul cât şi cu concedentul în vederea stabilirii unei soluţii amiabile dar, din păcate, nu au găsit înţelegere, mai mult, pârâţii concesionari au solicitat un control al Direcţiei de Sănătate Publică O la punctul de lucru al subscrisei D P 2010 SRL.

Ca urmare a refuzului pârâţilor de a permite accesul în vederea efectuării operaţiunilor de evacuare a apelor reziduale din fosa septică care deserveşte spaţiile comerciale, au fost nevoiţi să promoveze o acţiune, solicitând instituirea unei servituţi de trecere cu mijloc auto pe terenul aflat în proprietatea/concesiunea acestora, cauza fiind înregistrată pe rolul Judecătoriei C sub nr.X/213/2018.

Trebuie reţinut că în zonă nu este posibilă racordarea la reţeaua de canalizare stradală întrucât aceasta nu este edificată în aşa fel încât să deservească respectivele imobile.

Solicită a se observa că obligaţia legală de a asigura colectarea şi evacuarea apelor uzate revine autorităţii publice locale şi operatorilor economici care au ca obiect de activitate administrarea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare aşa cum rezultă lin prevederile art.3 din Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice („Serviciile de utilităţi publice sunt în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, a asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară având ca scop serviciile de utilităţi publice, conform mandatelor acordate acestora prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre. ").

În prezent, UAT C a delegat atribuţiile referitoare la serviciile alimentare cu apă şi de canalizare către operatorul judeţean C.A.O. Olt dar, potrivit prevederilor art.24 din Legea nr.241/2006 care reglementează serviciul de alimentare cu apă şi canalizare, răspunde direct de administrarea şi implementarea acestor servicii: ..Delegarea gestiunii serviciului nu anulează prerogativele autorităţilor administraţiei publice locale sau. după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu exclude responsabilităţile si dreptul acestora, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii, de a supraveghea si de a controla”.

Prin refuzul de a li se permite evacuarea apelor uzate din fosa septică ce deserveşte o unitate de alimentaţie publică care funcţionează legal, se încalcă atât dreptul lor de proprietate/folosinţă a imobilului potrivit destinaţiei acestuia dar şi prevederile art. 28 şi 48 din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. l19/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sănătate publica privind mediul de viaţă al populaţiei, determinându-se o stare de pericol pentru sănătatea publică.

Prin Procesul-verbal de constatare nr. X/07.02.2019 încheiat de DSP O ca urmare a controlului efectuat la punctual de lucru al subscrisei D P 2010 SRL, inspectorii au dispus ca: „Până la finalizarea litigiului ((lin Dosarul nr. X/213/2018 n.n.) în instanţă reprezentantul unităţii ( D P 2010 SRL n.n.) va face dovada vidanjării ori de câte ori este nevoie, astfel încât să respecte normele de igienă în ceea ce priveşte atât funcţionarea unităţii cât si sănătatea populaţiei".

Arătă că se impune golirea fosei la un interval de aproximativ 3-4 luni iar durata acestei operaţiuni este de maxim 1 oră fapt pentru care apreciază că nu lezează dreptul concesionarilor, cu atât mai mult cu cât aceştia nu utilizează respectivul imobil.

În timpul soluţionării prezentei cauze la instanţa de fond, au fost sancţionaţi de către DSP O întrucât nu au asigurat evacuarea apelor din fosa septică existând riscul suspendării activităţii subsemnaţilor în contextul în care, cu toată bunăvoinţa, nu aveau posibilitatea tehnică, momentană, de a asigura un demers tehnic necesar rezolvării acestei probleme care se află în sarcina pârâtei UAT C.

De asemenea, înţeleg să învederează instanţei de apel faptul că operatorul Compania de Apă Olt, a răspuns solicitării instanţei, demonstrând că în zonă nu există reţele de canalizare întrucât proprietarul acestora (UAT C) nu a înţeles să investească în extinderea reţelelor publice pe str. l Mai şi .

A arătat operatorul CAO O că există un proiect regional de dezvoltare a infrastructurii de apă/canal în aglomerarea C, proiect care cuprinde inclusiv  extinderea reţelelor pe str. . şi dar acesta se află la MFE în faza de avizare, fără a exista o estimare a timpului în care urmează a fi executat şi recepţionat.

În acest context consideră că soluţia instanţei de fond este netemeinică sub aspectul admiterii în parte a cererii de ordonanţă preşedinţială, cu o durată limitată la 10 zile de la data pronunţării, în contextul în care dosarul nr. X/213/2018 abia a trecut de primul termen, nefiind administrate încă probele solicitate în cauză fapt pentru care estimează o durată de cel puţin 1 an de zile în faţa instanţei de fond (cauză în care a solicitat instituirea unei servituţi de trecere cu mijloc de transport auto (vidanja) pe terenul aflat în folosinţa pârâţilor S I şi S C situat în C, str.  , jud. O, identificat prin nr. cadastral X înscris în CF. nr.X C, pe calea cea mai scurtă, în vederea golirii fosei septice care deserveşte imobilele proprietatea mea situate în C, colţ cu str. , identificate prin nr. cadastral X/3-C1 imobil înscris în CF nr. X a loc. C; X/4-C1 imobil înscris în CF nr.X a loc. C; X/6-C1 imobil înscris în CF nr.X a loc. C").

Modul cum instanţa de fond a înţeles a soluţiona cererea este nelegal raportat la însăşi considerentele reţinute, magistratul apreciind corect că sunt îndeplinite toate cerinţele de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială.

Instanţa de fond, contrar probelor administrate în cauză (respectiv menţiunile formulate de către operatorul de apă şi canal CAO O), a apreciat că termenul de 10 zile este suficient pentru ca să poată efectua racordarea la sistemul de canalizare al oraşului C, în situaţia în care, potrivit dispoziţiilor legale, acest termen este de la imposibil la utopic, dat fiind tocmai inexistenţa acestui sistem de canalizare pe str.

Privind acest termen prin prisma legislaţiei existente, susţin că, şi în cazul existenţei sistemului de canalizare în zona menţionată, nu aveau posibilitatea de a executa această lucrare întrucât nu ei sunt cei care aveau posibilitatea de a întocmi proiecte, de a elibera autorizaţii şi de a executa efectiv lucrările necesare pe domeniul public al localităţii.

Prin urmare, soluţia pronunţată este netemeinică raportat la situaţia de fapt demonstrată de operatorul CAO, fiind lipsită şi de temei legal întrucât există o imposibilitate factuală de a se încadra în termenul de 10 zile pentru „rezolvarea situaţiei create la spaţiul comercial".

Apreciază că sunt întrunite condiţiile de admisibilitate ale cererii de ordonanţă preşedinţială instituite la art.997 din C.proc.civilă, solicitând astfel instanţei de apel să constate că, în favoarea apelanţilor, există aparenţa dreptului, măsura solicitată este provizorie, fiind incidenţă urgenţa acesteia, fiind de natură a preveni o pagubă iminentă şi care nu s-ar mai putea repara.

Este evident faptul că imposibilitatea evacuării apelor uzate din fosa septică ce deserveşte un spaţiu de alimentaţie publică este de natură a produce consecinţe ireversibile asupra stării de sănătate a populaţiei dar şi asupra patrimoniului apelanţilor în contextul în care s-ar dispune suspendarea activităţi economice.

Menţionează, că până în decembrie 2018 nu au existat discuţii cu concesionarii imobilului respectiv, fiindu-le permis accesul de fiecare data când fosa se impunea a fi golită, perioadă în care exista activitate în respectivul imobil în antiteză cu prezentul când, pe terenul respectiv, nu se derulează niciun fel de activitate pentru a se pretinde că accesul la 4 luni, 1 oră, ar conduce la perturbarea acesteia.

Este important de reţinut ca argument al admisibilităţii solicitării lor prevederile art.2 din Ordinul M.S. nr. l19/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sănătate publica privind mediul de viaţă al populaţiei care prevede faptul că: „Normele de igiena si sănătate publică sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unităţile din sistemul public si privat, precum si pentru întreaga populaţie" şi art.3 din acelaşi act normativ în sensul că: „Nerespectarea normelor de igiena si sănătate publica privind mediul de viaţă al populaţiei atrage răspunderea disciplinară, administrativ-materială, civilă ori, după caz, penală, în sarcina persoanelor vinovate de abaterile săvârşite."

Pentru aceste considerente solicită admiterea apelului formulat împotriva sentinţei civile nr.X/19.04.2019 pronunţată de Judecătoria C în dosarul nr.X/213/2019. Solicită administrarea probelor câştigate cauzei din faza fondului acesteia.

Faţă de apelul promovat, intimaţii nu au formulat întâmpinare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, Tribunalul reţine următoarele:

Prin cererea dedusă judecăţii, apelanţii reclamanţi au solicitat ca pe cale de ordonanţă preşedinţială să se dispună obligarea intimaţilor pârâţi S D, S C şi UAT oraş C prin instituţia primarului oraşului C să permită accesul auto ala apelanţilor reclamanţi prin incinta imobilului deţinut de intimaţii pârâţi pentru vidanjarea fosei septice care deserveşte imobilele aflate în proprietatea, respectiv folosinţa acestora până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. X/213/2018 aflat pe rolul Judecătoriei C, care are ca obiect instituirea unei servituţi de trecere cu mijloc de transport  auto (vidanjă) pe terenul aflat în folosinţa intimaţilor pârâţi situat în C , strada  , jud. O,pe calea cea mai scurtă,  în vederea golirii fosei septice care deserveşte imobilele proprietatea apelanţilor pârâţi situate în C, strada 1 Mai colţ cu str. .

Apelantul reclamant M V este proprietarul imobilului cu destinaţie spaţii comerciale şi teren situate în C, str. colţ cu str. , conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. X/26.02.2015.

Imobilele identificate cu nr. cadastrale X/3, X/3-C1 şi X/4-C 1 fac obiectul contractului de închiriere încheiat cu SC D P 2010 SRL, societate care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul al cărnii şi produselor din carne folosind sistemul de alimentare cu apă potabilă, apă ce este evacuată în fosa septică edificată pe terenul aflat în prezent în posesia pârâţilor.

Terenul pe care este edificată fosa septică are caracterul de loc înfundat, apelanţii neavând acces la aceasta decât prin incinta imobilului situat în strada nr., teren ce se află în posesia intimaţilor pârâţi conform contractului de concesiune nr. X din data de 05.10.2012 emis de Primăria oraşului C şi a actului adiţional nr. X/17.09.2015, acte administrative emise de U.A.T. C, aşa cum rezultă din extrasul de carte funciară nr. X emis de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară O

Prin adresa nr. X/16.04.2019 SC Compania de Apă O SA a comunicat că este operator regional de apă/apă uzată în judeţul O căruia i-a fost delegată gestiunea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare de către A.D. I. O, în numele şi pe seama consiliilor locale, proprietarul sistemului de alimentare cu apă şi de canalizare fiind U.A.T. C.

Totodată, tribunalul reţine că, prin adresa menţionată s-a menţionat că pe străzile 1 Mai şi  din oraşul C nu există reţea de canalizare şi există un proiect european de extindere a reţelelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare inclusiv pe aceste străzi.

Conform dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, republicată: „Delegarea gestiunii serviciului nu anulează prerogativele autorităţilor administraţiei publice locale sau, după caz, ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare privind adoptarea politicilor şi strategiilor de dezvoltare a serviciului, respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi nu exclude responsabilităţile şi dreptul acestora, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce le revin potrivit legii…”

Din interpretarea dispoziţiilor art. 997 Cod procedură civilă reiese că acţiunea având drept obiect luarea unor măsuri pe calea ordonanţei preşedinţiale trebuie să îndeplinească, pe lângă cerinţele generale pentru exercitarea oricărei acţiuni – interesul, calitatea procesuală, capacitatea procesuală şi formularea unei pretenţii, şi anumite condiţii particulare de admisibilitate şi anume: urgenţa şi vremelnicia măsurii solicitate, neprejudecarea fondului.

Instanţa de fond, în mod corect a apreciat că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale ordonanţei preşedinţiale prevăzute de dispoziţiile legale menţionate, condiţia urgenţei fiind determinată de starea de pericol pentru sănătatea publică care ar putea să apară în situaţia în care s-ar întârzia vidanjarea fosei septice, de asemenea avându-se în vedere zona de amplasare a spaţiului comercial, respectiv piaţa oraşului C.

 Potrivit dispoziţiilor art. 2 din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei: „Normele de igienă şi sănătate publică sunt obligatorii potrivit legii, pentru toate unităţile din sistemul public şi privat, precum şi pentru întreaga populaţie.”

Prin Procesul – verbal de constatare nr. X/07.02.2019 încheiat de Direcţia de Sănătate Publică O ca urmare a controlului efectuat  la punctul de lucru al societăţii D P 2010 SRL, s-a dispus ca: „până la finalizarea litigiului  în instanţă reprezentantul unităţii va face dovada vidanjării ori de câte ori este nevoie, astfel încât să respecte normele de igienă în ceea ce priveşte atât funcţionarea societăţii, cât şi sănătatea populaţiei.”

 Tribunalul apreciază că termenul stabilit de către instanţa de fond pentru vidanjarea fosei septice care deserveşte imobilul apelanţilor reclamanţi, pe o perioadă de 10 zile de la data pronunţării sentinţei, nu este suficient pentru a se lua măsurile necesare pentru conectarea la sistemul de canalizare al oraşului C, motivat de faptul că, pe străzile 1 Mai şi  din oraşul C nu există reţea de canalizare, fiind în derulare un proiect european de extindere a reţelelor publice de alimentare cu apă şi de canalizare inclusiv pe aceste străzi.

Pentru a respecta normele de igienă în ceea ce priveşte funcţionarea societăţii, şi sănătatea populaţiei, este necesar să se realizeze vidanjarea fosei septice periodic.

De asemenea este îndeplinită şi condiţia de neprejudecare a fondului, pe rolul Judecătoriei C fiind înregistrat dosarul nr. X/213/2018 care are ca obiect instituirea unei servituţi de trecere cu mijloc de transport  auto (vidanjă) pe terenul aflat în folosinţa intimaţilor pârâţi situat în C, strada  , jud. O, pe calea cea mai scurtă,  în vederea golirii fosei septice care deserveşte imobilele proprietatea apelanţilor reclamanţi situate în C, strada colţ cu str. .

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art.480 al. 2 Cod procedură civilă, Tribunalul va admite apelul civil declarat de declarat de apelanţii reclamanţi împotriva sentinţei civile nr. X/19.04.2019, pronunţată de Judecătoria C, în dosar nr. X/21372019, va schimba în parte sentinţa, în sensul că  va admite acţiunea şi va obliga pârâţii să permită accesul auto prin incinta imobilului deţinut de pârâţi în C, str., nr., jud. O, în vederea vitanjării fosei septice care deserveşte imobilul proprietatea reclamanţilor până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. X/213/2018 aflat pe rolul Judecătoriei C. Vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei civile.

In temeiul dispoziţiilor art.453  al. 1 Cod procedură civilă, constatând culpa procesuală a intimaţilor pârâţi si la cererea apelanţilor reclamanţi, Tribunalul va dispune obligarea acestora la plata sumei de 1520 lei cheltuieli de judecată în apel, constând în taxă de timbru în cuantum de 20 lei, conform chitanţei depuse la dosar (fila 15) şi  onorariu avocaţial, în cuantum de 1500 lei,  conform chitanţei nr. X/24.04.2019 (fila 18).

Data publicarii pe portal: 08.07.2019

Domenii speta

Spete similare