Plângere contravenţionala o.u.g. nr. 195/2002 - respinsă

Hotărâre . din 12.04.2019


Deliberând asupra cauzei de față, reține următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței la data de 02.11.2018, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX,  contestatorul G_____ M____ –F_____ în contradictoriu cu intimata DGPMB –B______ Rutieră, a solicitat în principal anularea procesului-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxx d__ data de 21.08.2018 și, pe cale de consecință, exonerarea de plata amenzii în cuantum de 2.175 lei, stabilite prin cele 15 puncte-amendă aplicate, precum și anularea sancțiunii contravenționale complementare constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, iar în subsidiar, în temeiul dispozițiilor art. 95 alin. (2) d__ O.U.G. nr. 195/2002, raportat la art. 7 și la art. 5 alin, (2) lit. a) d__ OG nr. 2/20 01, înlocuirea cu avertisment a sancțiunii constând în amendă contravențională în cuantum de 2.175 lei, stabilită prin cele 15 puncte-amendă aplicate.

În motivarea plângerii, contestatorul a arătat că la data de 21.08.2018, aproximativ ora 00:30 a.m., se deplasa împreună cu prietena sa, M______ D__, cu autoutilitara având numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, d__ direcția Autostrada Pitești spre intrarea în Municipiul București. La intrarea în Municipiul București, după ce a trecut de ______________________ semaforul care se află la câțiva metri de această stradă la dreapta, semafor la care a staționat la culoarea roșie, respectiv după ce a intrat pe o porțiune de drum aflată în plin proces de reabilitare (carosabil decopertat), a fost oprit de agentul constatator J____ C______ - M____ d__ cadrul Brigăzii Rutiere București și a fost sancționat cu amendă în cuantum de 2.175 lei, stabilită prin cele 15 puncte-amendă aplicate, și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, fiind dispusă măsura reținerii permisului de conducere, pe motiv că a circulat în Mun. București, pe _____________________ nr. 367, cu o viteză de 119 km/h deși limita legală de viteză este de doar 60 km/h.

Contestatorul a învederat faptul că la momentul depistării și opririi în trafic de către agentul constatator, a respectat toate obligațiile legale ce îi reveneau ca șofer pe porțiunea respectivă de drum, nu a pus în pericol în niciun moment siguranța traficului rutier iar viteza cu care mă deplasam pe sectorul de drum unde susține organul constatator că aș fi săvârșit o contravenție era în realitate chiar mai mică chiar decât limita legală de 60 km/h, ținând seama că partea carosabilă era supusă unor lucrări de construcție.

Or, starea de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal contestat nu corespunde realității, motiv pentru care nu a fost de acord cu aspectele consemnate de agentul constatator și nu a dorit să semneze procesul-verbal contestat astfel încât să nu se considere ulterior că a recunoscut faptele ce i s-au imputat în mod injust.

O dovadă a lipsei de legalitate a procesului-verbal contestat o reprezintă și conduita ulterioară a agentului constatator, care în mod șicanatoriu a refuzat să dea curs cererilor contestatorului de a i se comunica procesul-verbal de contravenție astfel încât să aibă posibilitatea legală de a-l contesta în instanță. Astfel, organul constatator i -a comunicat o corespondență pe e-mail în cuprinsul căreia a afirmat că îi atașează procesul-verbal de contravenție, deși în realitate nu a făcut acest lucru .

De asemenea, deși prin răspunsul nr. xxxxxx/S.E.A.I.D./C.M./28.09.2018, atașat la corespondența e-mail d__ 05.10.2018, agentul constatator a comunicat că procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxx d__ data de 21.08.2018 a fost transmis prin poștă la domiciliul contestatorului înc ă de la data de 03.09.2018, nu a primit niciodată acest proces-verbal și nici nu a fost avizat vreodată de serviciul poștal în sensul că se dorește comunicarea acestui document.

În acest sens, contestatorul a făcut demersuri inclusiv la C.N. Poșta Română S.A., însă aceasta d__ urmă i-a comunicat la data de 26.10.2018 că îi va putea da un răspuns la solicitare în termen de cel mult 3 luni.

Ulterior, la data de 23.10.2018, contestatorul a găsit în cutia poștală o copie simplă a procesului verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxx d__ data de 21.08.2018, fără a fi fost anterior avizat de către serviciul poștal să primească sau să ridice vreo  comunicare și fără a exista un plic sau o adresă de înaintare.

Contestatorul a invocat faptul că agentul constatator a încălcat dispozițiile imperative ale art. 181 alin. (1) d__ Regulamentul d__ 04.10.2006 de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 întrucât nu a întocmit procesul-verbal contestat după modelul d__ Anexa nr. 1D, așa cum era obligat să o facă, ci după modelul nr. 1A.

Rațiunea pentru care legiuitorul a prevăzut obligativitatea de a încheia procesul-verbal în forma prevăzută în Anexa nr. 1D este aceea că această anexă este una specifică situației reglementate de art. 181 alin. (1) d__ Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195 /2002, având un format propriu ș i cuprinzând o rubrică specială în care a g entul constatator este obligat să indice tipul ș i ________________ tehnic certificat sau mijlocului tehnic omologat și verificat metrologic cu ajutorul căruia a constatat fapta, tocmai pentru ca ulterior să se poată realiza controlul de legalitate cu privi re la mijloacele tehnice utilizate.

De asemenea, contestatorul a invocat omis iunea agentului de a completa în cuprinsul procesului-verbal mențiunile esențiale privind datele de identificare ale mașinii de poliție pe care a fost aprobat pentru folosire aparatul radar cu care se susține că s-a măsurat viteza, în condițiile în care la fața locului se aflau d ouă mașini ale poliției rutiere.

În concluzie, toate aceste nereguli săvârșite de agentul constatator pun instanța de judecată în imposibilitate reală și efectivă de a putea verifica identitatea dintre dispozitivul de înregistrare cu privire la care agentul constatator susține că ar fi înregistrat viteza de deplasare a subsemnatului petent și dispozitivul de înregistrare care s-a aflat în realitate la fața locului la data constatării pretinsei fapte contravenționale.

S+a apreciat că intimata a încălcat prevederile art. 25 alin. (2) coroborat cu art. 26 alin. (3) d__ O.G. nr. 2/2001, necomunicând procesul-verbal contestat înăuntrul termenului limită de 2 luni de la data pretinsei săvârșiri a faptei.

Or, în cauză, procesul-verbal contestat a fost întocmit de intimat ă la data de 21.08.2018, însă nu i-a fost comunicat în termenul de 2 luni de la data constatării faptei, astfel cum prevăd în mod imperativ dispozițiile art. 27 d__ O.G. nr. 2/2001.

Pe de altă parte, întrucât contestatorul nu a semnat niciodată pentru primirea procesului-verbal contestat, și nici nu a fost avizat de serviciul poștal să se prezinte la sediul său pentru a ridica o astfel de comunicare, în cazul indicării unui eventual martor în cuprinsul unei eventuale dovezi de comunicare prin afișare, conform art. 27 teza a II-a d__ O.G. nr. 2/2001, este necesar ca instanța de judecată să audieze respectivul martor pentru a verifica dacă într-adevăr există acel martor și dacă cele consemnate sunt conforme adevărului.

Referitor la caracterul subsidiar al procedurii de comunicare prin afișare, contestatorul a solicitat să se aibă în vedere inclusiv Decizia nr. 10/2013 d__ XXXXXXXXXX a Înaltei Curți d e Casație și Justiție .

În cauză, comunicarea către contestato r a procesului-verbal contestat nu s-a realizat prin intermediul serviciilor poștale cu aviz de primire, acesta nefiind contactat niciodată de vreun factor poștal pentru predarea unei astfel de corespondențe și nesemnând astfel niciodată vreo dovadă de primire.

Intimata  nu a făcut dovada că ar fi întâmpinat vreo piedică pentru comunicarea procesului-verbal contestat prin modalitatea principală a comunicării cu aviz de primire

În cauză, nu se poate considera că procesul-verbal contestat a fost comunicat prin afișare în condițiile în care nu s-a în cercat contactarea contestatorului pentru primirea corespondenței cu aviz de primire (nici măcar nu i-a fost lăsat în cutia poștală vreun aviz în sensul de a se prezenta la oficiul poștal pentru a ridica vreo corespondență);

În cauză, în cazul în care contrar realității ar apărea o pretinsă dovadă de comunicare prin afișare, este necesar ca instanța de judecată să verifice dacă au fost respectate dispozițiile imperative ale art. 27, teza a II-a, d__ OG nr. 2/2001, urmând să audieze eventualul martor indicat într-o astfel de dovadă de comunicare pentru a verifica dacă într-adevăr există acel martor și dacă cele consemnate sunt conforme adevărului.

Simpla lăsare a procesului-verbal contestat în cutia poștală, la data de 23.10.2018, urmare a reclamațiilor repetate ale contestatorului, fără avizare, fără un plic și fără o adresă de înaintare, echivalează cu necomunicarea în mod legal și în termen ul legal a procesului-verbal contestat.

Contestatorul a invocat și faptul că procesul-verbal contestat este nul absolut întrucât agentul constatator nu a descris în mod complet locul săvârșirii faptei, astfel încât instanța de judecată să poată aprecia dacă pretinsa abatere de a circula cu pretinsa viteză de 119 km/h a fost săvârșită la locul indicat în procesul-verbal. Nu s-au indicat direcția de deplasare a contestatorului și poziția autoutilitarei  în mers, dacă pe tronsonul de drum public supravegheat de aparatul radar existau și alți participanți la trafic care ar fi putut compromite acuratețea înregistrărilor aparatului radar.

Pornind de la prevederile art. 6 d__ C.E.D.O., rezultă că sarcina probei pentru cele consemnate în procesul-verbal, respectiv dovada că a condus la da ta de 21.08.2018, aproximativ ora 00:30 a.m., în Mun. București, pe ____________________. 367, cu viteza de 119 km/h, incumbă emitentului procesului-verbal de contravenție (planșe fotografice,  înregistrări video ale poliției), cu mențiunea că petentul urmează să se folosească de aceleași probe pentru a avea posibilitatea de a dovedi contrariul celor afirmate de agentul constatator.

Așadar, agentul constatator avea obligația de a prezenta în detaliu verificările și constatările sale cu ocazia controlului, nelăsând loc interpretărilor. Descrierea contravenției constă în arătarea elementelor de fapt care au determinat considerarea faptei ca fiind contravenție. Cu atât mai mult cu cât contravenția a fost constatată cu ajutorul unui aparat de măsurare a vitezei. ________________ radar este menționată în procesul verbal de contravenție, dar nu se cunoaște care agent constatator și pe ce mașină de poliție putea fi folosit respectiv aparat radar.

În subsidiar, în cazul în care se va trece peste apărările de mai sus, contestatorul a solicitat înlocuirea cu avertisment a sancțiunii constând în amendă contravențională în cuantum de 2.175 lei, stabilită prin cele 15 puncte-amendă aplicate.

În dovedirea plângerii, contestatorul a depus în copie,  procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxx/21.08.2018, adresa nr.xxxxxxx/24.08.2018, adresa nr.xxxxxx/S.E.I.I.D/CM/28.09.2018, adresa nr.276/26.10.2018, decizia nr.10/2013.

La data de 18.12.201 8, prin serviciul registratură, intimata a depus la dosar întâmpinare  prin car e a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, având în vedere faptul că procesul - verbal de sancționare este temeinic și legal întocmit, iar acest act de c onstatare face deplina dovadă a situației de fapt și de drept existente în cauză, până la proba contrară.

Intimata a apreciat că procesul-verbal respectă întocmai condițiile de fond ș i formă impuse de O.G nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.

În fapt, la data de 21.08.2018, ora 00.31, petentul a condus autovehiculul cu numărul de înmat riculare XXXXXXXXX pe __________________ nr. 367, fiind înregistrat de aparatul C1NEMOMETRU tip LII 20/20 TruCAM, ________ xxxxxx, că a circulat cu viteza de 119 km/h, pe un sector de drum unde limita maximă de viteză admisă este de 60 km/h. Totodată, nu a avut asupra sa permisul de conducere.

Prin faptul că a condus în localitate cu o viteză cu mult peste limita maximă admisă (+59 km/h), petentul a creat un pericol deosebit de grav pentru siguranța sa și a celorlalți participanți la trafic.

Abaterea a fost constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, conform prevederilor art. 109 alin. (2) d__ OUG nr. 195/2002 rep, iar d__ planșele foto, rezultă că ținta aparatului cinemometru era fixată pe autoturismul petentului, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, și acesta a circulat cu viteza de 119 km/h.

D__ economia textului de la art. 249 d__ C. Proc. Civ. reiese că procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie, prezumție ce răsturnată, această sarcină revenind petentului.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 16 și 17 d__ O.G. nr. 2/2001 mod, complet., art. (1) și art. 147 alin. 1 d__ R.A.O.U.G. nr. 19 5/2002, precum și art. 102 alin. (3) OUG nr. 195/2002.

Intimata a atașat întâmpinării buletin de verificare metrologică nr.xxxxxxx/23.02.2018

La data de 20.02.2019, prin serviciul registratură, contestatorul a depus la dosar note scrise cu privire la înregistrarea video.

La data de 27.02.2019, prin serviciul registratură, intimata a depus la dosar  înregistrarea video pe suport CD, două planșe foto, buletin de verificare metrologică a aparatului Cinemometru ________ xxxxxx și atestatul operatorului radar.

În cauză au fost administrate proba cu înscrisuri, mijloace materiale de probă și proba testimonială constând în audierea martorei D__ M______, declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar (f. 100).

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin procesul-verbal _________ nr. xxxxxx/21.08.2018, contestatorul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 1395 lei + 870 de lei pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 102 alin. 2 lit. e și art. 101 alin. 1 pct. 18 d__ OUG 195/2002, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 21.08.2018, ora 00.31, pe __________________. 367, a condus auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și a fost înregistrat cu aparatul radar TRUCAM ________ xxxxxx circulând cu viteza de 119 km/h pe un sector de drum unde viteza maximă legal admisă era de 60 km/h, precum și faptul că nu a avut asupra sa permisul de conducere.

Fiind învestită, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 d__ O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, instanța constată următoarele:

Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța apreciază că, acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 d__ O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității .

Aspectele invocate de către contestator privind neutilizarea formularului prevăzut în Anexa 1D, sunt neîntemeiate, atâta timp cât procesul-verbal, astfel cum a fost întocmit, cuprinde toate mențiunile prevăzute, sub sancțiunea nulității, de art. 16 și art. 17 d__ OG 2/2001, neutilizarea formularului anterior menționat nu este de natură a produce contestatorului vreo vătămare , argumentele contestatorului în sens contrar, privind imposibilitatea instanțe de a verifica aparatul radar utilizat și autoturismul pe care acesta era amplasat raportat la mașina pe care era aprobată utilizarea, fiind neîntemeiate .

Sub acest aspect, instanța constată că în cuprinsul procesului-verbal întocmit au fost consemnate datele de identificare ale aparatului radar cu care s-a făcut constatarea, respectiv” aparatul radar TRUCAM ________ xxxxxx” Întrucât aparatul radar utilizat a fost un aparat tip pistol, nu se justifica menționarea autoturismului de poliție pe care era amplasat, dat fiind modul concret în care se utilizează acest tip de aparat.

Instanța apreciază neîntemeiat motivul de nulitate al procesului-verbal constând în necomunicarea procesului-verbal în termenul de 2 luni prevăzut de art. 26 alin. 3 d__ OG 2/2001.

În formularea acestei concluzii, instanța constată că necomunicarea în termen a procesului-verbal nu este de natură a afecta valabilitatea acestuia, întrucât legalitatea procesului-verbal ține de modul de încheiere a procesului-verbal, iar procedura de comunicare este ulterioară acestui moment. Astfel, o eventuală necomunicare valabilă în termen a procesului-verbal, ar putea atrage doar constatarea prescripției executării sancțiunii, în conformitate cu art. 14 d__ OG 2/2001, iar nu anularea actului.

Totodată, instanța constată că procesul-verbal a fost comunicat prin afișare pe data de 19.10.2018, astfel cum rezultă d__ procesul-verbal aflat la fila 97 d__ dosar, astfel încât data comunicării procesului-verbal este 19.10.2018, iar nu data de 23.10.2018, la care contestatorul a afirmat că  a găsit procesul-verbal în cutia poștală. Totodată, instanța constată că anterior realizării comunicării prin afișare, s-a încercat comunicarea prin poștă, astfel cum rezultă d__ mențiunile existente pe plicul aflat în copie la filele 95,96 d__ dosar, raportat la care instanța apreciază că nu pot fi reținute aspectele menționate în adresa emisă de Oficiul Județean de Poștă B_____ (f. 53), astfel încât afirmațiile contestatorului privind vicierea procedurii de comunicare a procesului-verbal raportat la dispozițiile art. 27 d__ OG 2/2001 sunt neîntemeiate.

Criticile formulate de contestator privind neindicarea locului săvârșirii faptei și nedescriere faptei sunt neîntemeiate. Astfel, în cuprinsul procesului-verbal a fost indicat locul săvârșirii faptei, respectiv __________________. 367, iar descrierea faptei realizată de agentul constatator corespunde exigențelor art. 16 d__ OG 2/2001, pe baza elementelor consemnate putând fi stabilită conduita constatată și verificate elementele constitutive ale contravențiilor reținute în sarcina contestatorului.

Sub aspectul temeiniciei , instanța reține următoarele:

Procesul-verbal de contravenție legal întocmit se bucură de prezumția relativă de temeinicie în măsura în care este încheiat pe baza constatărilor personale ale agentului constatator, aspect ce rezultă d__ rațiunea care stă la baza recunoașterii unei asemenea valori probatorii, respectiv împrejurarea că, în cuprinsul procesului-verbal de contravenție sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

În speță, astfel cum rezultă d__ mențiunile cuprinse în procesul -verbal de contravenție, fapta prevăzută de art. 102 alin. 3 lit. e d__ OUG 195/2002 a fost înregistră cu aparatul radar TRUCAM ________ xxxxxx , nefiind constatată direct de către agentul constatator. Această modalitate de constatare a contravenției este prevăzută de art. 109 alin. 2 d__ OUG 195/2002, potrivit căruia, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice cert i ficate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de contravenție. 

Într-un asemenea caz, instanța apreciază că simpla reținere a vitezei de rulare prin procesul-verbal de contravenție, neconstatată personal de către agentul constatator, nu se bucură de prezumția relativă de temeinicie, pentru stabilirea exactă a situației de fapt , sub acest aspect, fiind necesară analizarea elementelor avute în vedere la stabilirea de către agentul constatator a celor înscrise în procesul-verbal.

Analizând înregistrarea radar aflată la dosar (f.82,83) , instanța constată faptul că situația de fapt reținută în sarcina contestatorului prin procesul-verbal de contravenție contestat corespunde realității, acesta fiind înregistrat cu viteza 119 km/h pe __________________. 367 .

În privința locului în care contestatorul a fost înregistrat rulând cu această viteză, instanța constată că acesta rezultă atât d__ înregistrarea radar și d__ aplicarea coordonatelor – latitudine, longitudine evidențiate în înregistrarea radar (f. 83).

Pe baza buletinului de verificare metrologică nr. xxxxxxx/23.02.2018 , instanța constată că aparatul radar cu care s-a efectuat înregistrarea era verificat metrologic, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 109 alin. 2 d__ OUG 195/2002.

Potrivit NML 021-05, Biroul de Metrologie Legală nu procedează la eliberarea buletinelor de verificare metrologică decât dacă aparatele radar respectă dispozițiile art. 3.2.6, respectiv „cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcție de autotestare, care să poată pune în evidență orice defect sau dereglare funcțională, ce pot avea influență asupra exactității de măsurare. Această funcție trebuie să fie activată automat la fiecare punere în funcțiune a cinemometrului, având și posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar” . Prin urmare, dacă ar fi fost depistate defecțiuni sau nereguli funcționale, acestea ar fi fost semnalate și, în consecință, funcționarea cinemometrului ar fi fost blocată, lucru care nu s-a în tâmplat, d__ moment ce intimata a depus planșe foto de pe înregistrarea radar.

Instanța reține, de asemenea, faptul că au fost abrogate prevederile art. 4.2 NML 021/05 potrivit cărora măsurile și înregistrările care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificați.

Totodată, instanța apreciază neîntemeiată critica formulată de contestator prin concluziile scrise referitoare la lipsa legăturii agentului operator radar cu procesul-verbal. Astfel, prin decizia nr. 4/2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție s-a statuat, că în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 109 d__ O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 180 și 181 d__ Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu art. 15 și art. 21 d__ O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, polițistul rutier poate încheia procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției pe baza informațiilor comunicate prin radio de către operatorul radar, aflat în alt loc decât acela în care se afla polițistul rutier.

Astfel, împrejurarea că procesul-verbal a fost întocmit de către un alt agent, și nu de către cel care a constatat fapta cu ajutorul aparatului radar , acesta d__ urmă doar comunicând viteza înregistrată, nu afectează legalitatea și temeinicia procesului-verbal.

Argumentele contestatorului expuse în sensul vicierii înregistrării radar, cu consecința înlăturării acesteia, sunt neîntemeiate.

Astfel, instanța constată că ținta aparatului radar tip laser este poziționată pe autoturismul contestatorului, pe caroserie, iar nu între autoturisme. De altfel, instanța constată că înregistrarea radar depusă la dosar cuprinde și cadre în care este evidențiat exclusiv autoturismul contestatorului, rezultând astfel că viteza înregistrată era cea cu care rula acesta.

Instanța constată că nu se poate reține presetarea vitezei și a orei de către agent. Astfel, în înregistrarea radar sunt evidențiate milisecundele care se succed, neputându-se reține că deși este o imagine dinamică elementul timp nu se modifică, astfel încât nu se poate constata o eroare a înregistrării sub acest aspect, care să pună sub semnul îndoielii valabilitatea înregistrării sub aspectul vitezei.

Argumentele contestatorului privind nevalabilitatea înregistrării decurgând dintr-o imposibilitate de rulare cu o viteză constantă de 119 km/h nu pot fi reținute de instanță, întrucât atâta vreme cât nu s-a probat cu mijloace tehnice existența unei erori în redarea vitezei de rulare, înregistrarea radar realizată cu mijloace tehnice de către intimată, face dovada vitezei de rulare a autoturismului.

Declarația martorului D__ M______ (f.100) nu este de natură nu este de natură a conduce la stabilirea unei alte situații de fapt decât cea consemnată în procesul-verbal, nefiind aptă să înlăture valoarea probatorie a înregistrării radar realizate cu un mijloc tehnic verificat metrologic, apt să ateste în mod real viteza de rulare.

În consecință, pe baza înregistrării radar depuse la dosar, instanța constată că petentul a condus cu viteza de 119 km/h, reținându-se în mod corect în sarcina sa săvârșirea contravenției prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e d__ OUG 195/2002.

În privința celei de-a doua contravenții reținute în sarcina contestatorului, cea prevăzută de art.  101 alin. 1 pct. 18 d__ OUG 195/2002, aceasta a fost constatată în mod direct, prin propriile simțuri de către agentul constatator, astfel încât în privința acesteia operează pe deplin prezumția de temeinicie a procesului-verbal.

Instanța constată că d__ probele administrate în cauză nu rezultă o altă situație de fapt decât cea reținută, sub acest aspect, în sarcina contestatorului, nefiind răsturnată prezumția de temeinicie de care se bucura procesul-verbal.

Având în vedere toate considerentele anterior expuse, instanța reținând că procesul-verbal contestat a fost legal și temeinic întocmit, și, apreciind, totodată că agentul constatator a realizat o justă individualizare a sancțiunilor aplicate raportat la gradul de pericol social al faptelor neimpunându-se înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment, va respinge plângerea contravențională.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plângerea contravențională formulată de contestatorul G_____ M____ –F_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în sar Hărman, comuna Hărman, ________________________, județul B_____ și cu domiciliul ales în București, sector 2, _______________________, etaj 1  în contradictoriu cu intimata DGPMB –B______ Rutieră, cu sediul în București, _________________________.9-15, sector 3.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 București.

Pronunțată astăzi, 12.04.2019, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.