În condițiile în care titularul cererii unice de plată şi-a îndeplinit toate obligaţiile stabilite prin procedurile reglementate, evident că orice alte disfuncţionalităţi ivite pe parcursul procesării cererii şi care nu ţin de comportamentul titularului c

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani – Secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 26.11.2020, reclamantul A.D., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bucureşti, Agenţia de Plăţi, Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Botoşani şi I.V., în temeiul art. 8 si 18 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să dispună:

1. anularea Deciziilor nr. 35236/04.11.2020 de soluţionare a cererilor înregistrate la Agenţia de Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultura Bucureşti, respectiv cea comunicată de către Agenţia de Plaţi si Intervenţie pentru Agricultura-Centrul Judeţean Botoşani cu nr. 8594/30.10.2020.

2. constatarea faptului că operaţiunea de înregistrare în Registrul unic de identificare administrat de APIA, precum si depunerea cererii de plată s-a efectuat de către reclamant la data de 20.05.2020 ora 10: 42, înlăuntrul termenului prevăzut în Ordinul MADR nr. 619/2015 împreuna cu Ordinul MADR nr. 89/03.04.2020 - până la data de 15 iunie.

3. obligarea pârâţilor la efectuarea operaţiunii de înregistrare și închidere a cererii unice de plată 2020 în aplicaţia IPA Online și de comunicare către reclamant a numărului de înregistrare și a datei cererii unice de plată depuse de reclamant pentru Campania 2020.

4. obligarea în solidar a pârâţilor la repararea pagubei cauzate reclamantului de eventuala imposibilitate a efectuării operaţiunilor arătate la punctul 3 din cererea dedusă judecăţii.

Prin încheierea de şedinţă din data de 25.03.2021, Tribunalul Botoşani a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bucureşti şi a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive privind pe pârâtul Icuşcă Vasile.

Prin sentinţa nr. 233 din 25.05.2021 Tribunalul Botoşani a respins cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Bucureşti, pentru lipsa calităţii procesuale pasive; a respins, ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Botoşani şi I.V..

Analizând actele şi lucrările dosarului, curtea a constatat că recursul  declarat de reclamant împotriva încheierii de şedinţă din data de 25.03.2021 şi a sentinţei nr. 233/25.05.2011 este întemeiat în sensul următoarelor considerente:

Un prim set de critici formulate de reclamantul-recurent vizează soluţia primei instanţe privind admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a APIA Bucureşti – conform considerentelor cuprinse în Încheierea Tribunalului Botoşani din 25.03.2021.

Răspunzând acestor critici, curtea a constatat că – în esenţă – demersul judiciar al reclamantului vizează cenzurarea legalităţii refuzului – pretins nejustificat  - al pârâtei APIA - Centrul Judeţean Botoşani de a-i fi analizată sub aspectul îndeplinirii cerinţelor de eligibilitate cererea unică de plată/ 2020. Stabilind în aceşti termeni obiectul cererii de chemare în judecată,  curtea a confirmat statuările primei instanţe, în sensul în care, în raport de prevederile Legii 554/2004 – aplicabile în cauză, în condiţiile în care nu există norme speciale, derogatorii – justifică calitatea procesuală pasivă emitentul actului administrativ contestat (art. 2 alin. 1 lit. i Legea 554/2004) care a cauzat o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale reclamantului (art. 2 alin. 1 lit. a Legea 554/2004). Sub acest aspect, nu are relevanţă juridică eventuala implicare a APIA – Bucureşti în procesul deciziei finale sau pretinsa lipsă de claritate a normelor legale care reglementează structura organizatorică APIA – aspecte evocate de recurent.

Aşa fiind, curtea a respins ca nefondate criticile recurentului formulate împotriva Încheierii Tribunalului Botoşani din 25.03.2021.

Cu privire la criticile recurentului care vizează fondul cauzei, curtea a reţinut următoarele: 

În contextul instituirii stării de urgenţă şi ulterior, a stării de alertă pe teritoriul României, precum şi a măsurilor împotriva pandemiei coronavirus şi a impactului acesteia, prin Ordinul nr. 89/3.04.2020 emis de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost instituită şi reglementată măsura depunerii cererilor unice de plată/ 2020 fără prezenţa fizică a fermierilor şi/ sau a personalului altor instituţii la centrele judeţene/ locale APIA.

Anexa 1 a Ordinului reglementează „ Metolodogia de lucru privind primirea cererilor de plată/deconturilor justificative şi vizarea carnetelor de rentier agricol şi a documentelor justificative de către APIA” (Metodologia).

Metodologia adoptată cuprinde mai multe etape ale fluxului cererii unice de plată/ 2020 derulate prin accesarea  de către persoanele interesate  a aplicaţiei IPA – Online din versiunea internet, fără a fi necesară prezenţa fizică a fermierului.

O primă etapă este cea a depunerii cererii unice de plată/2020  - în format on line precum şi a pregătirii completării respectivei cereri în condiţiile art. 2.1 – 2.2. Metodologie. Odată cu depunerea cererii unice de plată, fermierul va depune ataşat întreaga documentaţie prevăzută de Ordin (Ex: certificat înregistrare fiscală,  documente pentru utilizarea terenului ş.a.) în format electronic. Depunerea cererii unice de plată declanşează etapa verificării cererii, precum şi identificarea şi corectarea erorilor blocante de către funcţionarul APIA responsabil. 

În măsura în care – urmare a verificărilor întreprinse de funcţionarul APIA responsabil  - cererea unică de plată este eligibilă, se procedează la închiderea cererii unice de plată în aplicaţie de către funcţionarul  APIA cu acordul fermierului în condiţiile dispoziţiilor art. 2.3 Metodologie.Ulterior se procedează la tipărirea cererilor unice de plată, a angajamentelor, a declaraţiilor la cerere şi a declaraţiei privind  acordului fermierului de închidere a cererii de către funcţionarul APIA în vederea semnării de către solicitanţi (art. 2.5 Metodologie).

În speţă, reclamantul cu statut de „fermier vechi ” – înregistrat deja în baza de date APIA – a transmis la data de 20.05.2020 în format electronic cererea unică de plată/2020 pentru acordarea unor scheme de sprijin pe adresa [email protected] – funcţionar APIA responsabil cu primirea şi procesarea cererii reclamantului-recurent  conform adresei APIA nr. 2406/18.02.2020 comunicată reclamantului.

Întreaga corespondenţă nu a putut fi vizualizată în secţiunea IMBOX de funcţionarul APIA responsabil întrucât, în momentul în care s-a încercat deschiderea arhivei, a apărut mesajul de eroare „WARNING: Unchecked encrypted attachment(s)”.

Această eroare de preluare şi deschidere a mesajului a făcut imposibilă  generarea unui număr de înregistrare a cererii, situaţie care – în opinia pârâtei -  echivalează cu lipsa cererii reclamantului privind acordarea schemelor de sprijin.

Contrar soluţiei şi considerentelor primei instanţe, curtea a constatată că mesajul transmis de reclamantul-recurent în circumstanţele evocate anterior echivalează cu depunerea cererii unice de plată/ 2020 pentru acordarea schemelor de sprijin şi epuizează această etapă, în sarcina reclamantului nefiind stabilite – în această etapă – alte obligaţii astfel cum rezultă din prevederile  art. 2.1. – 2.2. Metodologie – amintite în precedent.

Astfel, potrivit adresei APIA nr. 2406/18.02.2020, reclamantul a fost informat că poate transmite în format electronic cererea unică de plată pe adresa de email a funcţionarului APIA – repartizat  pentru primirea şi analiza cererii.

Este evident că mesajul transmis de reclamantul recurent pe adresa de email comunicată de pârâtă conţine cererea unică de plată a reclamantului  în vederea obţinerii sprijinului financiar, reclamantul fiind beneficiarul unor astfel de subvenţii şi în campanii anterioare.

Curtea a constatat că etapa depunerii cererii unice de plată  este epuizată, în etapele următoare funcţionarului APIA responsabil revenindu-i obligaţiile constând în analiza şi procesarea cererii sub aspectul eligibilităţii.

Faptul că cererii unice plată  depusă de reclamant nu i s-a generat număr de înregistrare  a fost determinat de o disfuncţie a aplicaţiei instituţiei pârâte.

Diferit, potrivit Metodologiei, între etapa depunerii cererii unice de plată şi etapa închiderii  cererii unice de plată în aplicaţie, funcţionarului APIA responsabil îi revine obligaţia verificării cererii unice de plată sub aspectul îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate precum şi corectarea/înlăturarea erorilor blocante (art. 2.3 Metodologie).

Metodologia şi Ghidul de utilizare a aplicaţiei IPA Online nu definesc sintagma „erori blocante” însă interpretarea coroborată a textelor procedurilor reglementate poate conduce la  concluzia că sfera erorilor blocante cuprinde  şi disfuncţii ale aplicaţiei on-line (de natura celei ivite în situaţia cererii reclamantului) care fac imposibilă procesarea şi închiderea cererii unice de plată în aplicaţie.

În condiţiile în care titularul cererii unice de plată şi-a îndeplinit toate obligaţiile stabilite prin procedurile reglementate, evident că orice alte disfuncţionalităţi ivite pe parcursul procesării cererii şi care nu ţin de comportamentul titularului cererii se impun a fi înlăturate/corectate de autoritate.

Din această perspectivă, în mod cert, funcţionarului public responsabil  - ca reprezentant al pârâtei – îi revenea obligaţia de a verifica cu maximă diligenţă toate mesajele preluate în toate secţiunile  din adresa sa de email, cu atât mai mult cu cât acestea erau înregistrate  în perioada de depunere a cererilor unice de plată  - şi cu maximă responsabilitate şi în limitele  de competenţă  să sesizeze şi să corecteze orice erori intervenite în  aplicaţia  creată de pârâtă şi pusă la dispoziţia fermierilor interesaţi.

Reproşul pe care prima instanţă îl aduce  reclamantului recurent constând în lipsa unei conduite proactive în verificarea statusului cererii depuse este în realitate o cerinţă excesivă impusă în afara prevederilor procedurilor reglementate (Metodologia), în condiţiile în care – potrivit  considerentelor evocate în precedent – în etapa ulterioară depunerii cererii unice de plată – pârâtei - prin funcţionarul repartizat – îi revin obligaţiile de verificare a cererii  unice de plată sub aspectul  eligibilităţii şi de corectare/înlăturare a tuturor erorilor inclusiv a celor ivite în propria aplicaţie IPA Online.

Curtea a constatat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul-recurent cuprinde mai multe capete de cerere, însă, din perspectiva considerentelor dezvoltate  în precedent a admise doar capătul de cerere având ca obiect obligarea pârâtei la analiza şi soluţionarea cererii unice de plată/ 2020 prin care reclamantul-recurent a solicitat acordarea unor scheme de sprijin.

Soluţia curţii răspunde exigenţelor legate de respectarea competenţelor legale exclusive atribuite pârâtei în virtutea cărora are obligaţia să analizeze cererea unică de plată sub aspectul eligibilităţii şi finalmente, în măsura în care respectivele cerinţe sunt pe deplin îndeplinite, să procedeze la închiderea cererii în aplicaţia pârâtei.

Diferit, reclamantul a formulat şi capăt de cerere având ca obiect şi obligarea pârâtei la repararea prejudiciului constând în suma de 77.351 lei reprezentând sprijinul financiar pe care l-ar fi obţinut pentru schemele de sprijin pentru suprafaţă teren, animale, Măsura 21/2020 în condiţiile în care cererea unică de plată/ 2020 ar fi fost procesată de pârâtă.

Indiscutabil, din perspectiva considerentelor evocate anterior, este făcută dovada culpei  autorităţii pârâte în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor legale în faza înregistrării cererii unice de plată/2020 a reclamantului-recurent însă, acordarea în favoarea reclamantului a despăgubirilor de natura şi în sensul explicaţiilor reclamantului-recurent ar reprezenta o încălcare a etapelor şi competenţelor legale exclusive atribuite pârâtei în analiza cerinţelor de eligibilitate a cererii, considerând astfel - prin acordarea respectivelor despăgubiri - că prin simpla depunere şi înregistrare a cererii aceasta este şi eligibilă, generând astfel dreptul necondiţionat al reclamantului-recurent la sprijinul financiar solicitat.

Aşa fiind, curtea, în conformitate cu prevederile art. 496 (2) din Codul de procedură civilă, admiţând recursul reclamantului-recurent, a casat parţial sentinţa recurată şi, în consecinţă, a admis în parte acţiunea reclamantului cu obligarea pârâtei la soluţionarea cererii unice de plată/ 2020 depusă de reclamant; a menținut celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Domenii speta

Spete similare