Anulare decizie excludere din partid

Decizie 837 din 21.06.2022


 Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 3 iunie 2021 și înregistrată sub nr. dosar 2523/86/2021, reclamantul X, în contradictoriu cu pârâţii Partidul Social Democrat, Comisia Naţională de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD, Organizaţia Judeţeană PSD Y şi Comisia Judeţeană de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD Y, a solicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună: anularea Hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021 emisă de Organizația Județeană Y a PSD; anularea Hotărârii nr.-/07.05.2021 emisă de Comisia Județeană de Etică, Integritate şi Arbitraj din cadrul PSD Y, solicitând repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii lor, cu consecința redobândirii calității de membru al PSD și al funcțiilor deținute; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta Organizaţia Judeţeană PSD Y a depus întâmpinare prin care a solicitat instanţei de judecată:

I. Pe cale de excepţie, în conformitate cu prevederile art. 32 şi ale art. 247, 248 C.pr.civ., admiterea excepţiei prematurităţii cererii de chemare în judecată, admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD Y.

II. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea ca neîntemeiată şi nefondată a cererii de chemare în judecată.

Pârâtul Partidul Social Democrat a depus întâmpinare prin care a înțeles să invoce excepția netimbrajului acțiunii şi excepția lipsei calității procesuale pasive a Partidului Social Democrat - entitatea centrală şi pe fond a solicitat  respingerea acțiunii reclamantului.

Prin încheierea de ședință din data de 15.10.2021 a fost respinsă ca rămasă fără obiect excepția netimbrării.

Prin sentinţa civilă nr. 2461 din 20 decembrie 2021, Tribunalul Suceava a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Partidul Social Democrat şi a pârâtei Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD Bucureşti şi a respins acţiunea formulată în contradictoriu cu aceşti pârâţi, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă; a respins excepţiile prematurităţii acţiunii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD Y, ca nefondate.

A respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamatul X, în contradictoriu cu pârâta Organizaţia Judeţeană PSD Y şi Comisia Judeţeană de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD Y.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut următoarele:

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului PSD București și pârâtei Comisiei Judeţene de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD Bucureşti, această excepție este dată în condițiile în care această structură centrală a PSD și comisia jurisdicțională din cadrul ei nu au emis nici una din hotărârile contestate, iar potrivit art. 32 și art. 36 Cod de procedură civilă, calitatea procesuală pasivă reprezintă una dintre cerințele instituite de lege pentru ca o persoană fizică sau juridică să aibă calitatea de parte într-un proces civil și desemnează identitatea dintre cel chemat în judecată și titularul obligației din raportul juridic dedus judecății, ceea ce în cauză nu este dat.

Urmare a admiterii acestei excepții, tribunalul nu a mai analizat și nu s-a mai pronunțat asupra excepției inadmisibilității acțiunii invocate prin întâmpinare și nici nu a mai analizat apărările formulate pe fondul cauzei.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj a PSD Y, această comisie este un organism intern din cadrul PSD Y și chiar dacă nu are personalitate juridică are capacitate de folosință procesuală iar potrivit art. 56 alin. 2 Cod de procedură civilă poate sta în judecată. Pe de altă parte, reclamantul a înțeles să conteste și Hotărârea nr. 40/07.05.2021 emisă de către această comisie, astfel încât are calitate procesuală pasivă, contrar susținerilor din întâmpinare.

Ca atare, această excepție a fost respinsă ca nefondată.

În ceea ce privește excepția prematurității cererii de chemare în judecată invocată de către pârâta Organizația Județeană PSD Y prin întâmpinare, se susține că reclamantul nu ar fi parcurs procedura prealabilă în fața organelor jurisdicționale din cadrul partidului, invocându-se în acest sens dispozițiile art. 35 CPC.

Tribunalul a reţinut că posibilitatea contestării pierderii calităţii de membru al unui partid politic pe cale jurisdicţională rezultă din abrogarea art. 16 alin. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003.

Astfel, textul amintit anterior declarării sale ca fiind neconstituţional, prevedea că dobândirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicţiei interne a partidului respectiv, potrivit Statutului partidului.

Însă prin decizia nr. 530/2013 a Curţii Constituţionale s-a constatat că prevederile art. 16 alin. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituţionale, întrucât instituind competenţa exclusivă a organelor cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului politic de a aprecia asupra respectării normelor statutare de către membrii de partid, elimină, în fapt, controlul judecătoresc în ceea ce priveşte respectarea de către aceste organe a propriului statut şi împiedică astfel accesul liber la justiţie.

Instanţa de contencios constituţional a mai reţinut că organele cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului - prevăzute de art. 15 alin. 1 şi 3 din Legea nr. 14/2003, deşi îşi desfăşoară activitatea pe baza unor proceduri statutare care, în principal, trebuie să asigure părţilor dreptul la opinie, dreptul de a se apăra şi o procedură echitabilă, acestea nu pot fi considerate ca întrunind condiţiile specifice unui tribunal independent şi imparţial, în sensul art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Raportat la aceste constatări, Tribunalul a apreciat că nu este dată excepția prematurității, în condițiile în care, în cauză s-a solicitat anularea Hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021 a Organizaţiei Judeţene Y a PSD prin care reclamantul a fost sancţionat cu excluderea din Partidul Social Democrat în baza dispoziţiilor art. 31 al. 4 din Statutul PSD împotriva căreia s-a formulat contestaţie la Comisia de Etică, Integritate şi Arbitraj din cadrul Organizaţiei Judeţene PSD care a fost respinsă ca nefondată prin Hotărârea nr. -/07.05.2021 dată de Comisia Judeţeană de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD Y, supusă de asemenea controlului judiciar.

Faptul că reclamantul a renunțat la dreptul său de a formula contestație împotriva hotărârii nr. -/07.05.2021 la Comisia Naţională de Etică, Integritate şi Arbitraj din PSD potrivit art. 33 al. 2 din Statutul PSD și în termenul prevăzut de aceste dispoziții legale s-a adresat direct instanței, nu poate atrage respingerea cererii ca inadmisibilă sau ca prematură, reclamantul asumându-și consecința că în acest caz, hotărârile organele interne ale partidului nu vor fi supuse controlului sub aspectul analizei oportunității sancţiunii aplicate, ci doar sub aspectul respectării normelor statutare privind stabilirea şi aplicarea sancţiunii.

Această situație este similară celei reglementate de prevederile art. 459 alin. 2 teza a 2- a, potrivit cu care: „.. o hotărâre susceptibilă de apel şi de recurs poate fi atacată, înăuntrul termenului de apel, direct cu recurs, la instanţa care ar fi fost competentă să judece recursul împotriva hotărârii date în apel, dacă părţile consimt expres, prin înscris autentic sau prin declaraţie verbală, dată în faţa instanţei a cărei hotărâre se atacă şi consemnată într-un proces-verbal. În acest caz, recursul poate fi exercitat numai pentru încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.”

Pe fondul pretențiilor deduse judecății, instanța a constatat următoarele:

Prin Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 emisă de către PSD - Organizația Județeană Y, ca urmare a propunerii Organizației Municipale Z precum și a Biroului Permanent Județean al PSD s-a dispus în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 4 din Statutul PSD, sancționarea reclamantului X cu excluderea din PSD ca urmare a activităților desfășurate în cadrul Consiliului local al Municipiului Z prin care a adus prejudicii de imagine partidului.

În cauză, se invocă faptul că această hotărâre este nelegală deoarece au fost încălcate dispozițiile art. 31 alin. 4 teza a II-a din Statutul partidului conform cărora „membrul de partid care deține o funcție în cadrul organelor de conducere ale partidului de la nivelul organizației PSD de pe raza teritorială a secției de votare, precum și de la nivelul organizației locale poate fi exclus, la propunerea organului de conducere din care face parte, de către organul de conducere superior”.

În raport de aceste dispoziții, organul de conducere care trebuia să facă propunerea de excludere din partid ar fi trebuit să fie Biroul Organizației Locale Z a PSD, în condițiile în care chiar reclamantul susține că face parte din acest birou care este organul de conducere al organizației locale.

Astfel, este nejustificată susținerea reclamantului că propunerea de excludere trebuia supusă votului în Adunarea Generală față de prevederile art. 49, art. 50 și art. 52 alin. 5 din Statut, care reglementează aspecte distincte de cele privind excluderea din partid.

Așa cum rezultă din hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 emisă de către PSD - Organizația Județeană Y, hotărârea nr. 5 din data de 15.03.2021 și procesul verbal din data de 12.03.2021, emise de Biroul Organizației PSD a Municipiului Z, propunerea de excludere din partid a reclamantului X a fost făcută de Biroul Organizației Locale Z a PSD, ca urmare a hotărârii luate în ședința din data de 12.03.2021, cu un număr de 12 voturi pentru și 10 voturi împotrivă din totalul de 22 membri prezenți din 29 convocați.

Cum din cuprinsul acestor înscrisuri rezultă că propunerea de sancționare a fost luată prin vot de Biroul Organizației Locale Z a PSD, critica referitoare la nerespectarea prevederilor art. 31 alin. 4 teza a II-a din Statutul PSD nu este dată.

Sub un alt aspect se invocă, ca și critică, faptul că o parte din membri PSD care au votat pentru aplicarea sancțiunii excluderii din partid nu aveau dreptul să voteze deoarece nu erau membri aleși în Biroul Organizației Locale Z a PSD, cu referire la numiții S. și H.L. 

Ori, printre membri prezenți care au votat propunerea de excludere a reclamantului din partid nu s-a aflat și numitul S., iar conform Hotărârii nr. 29/20.10.2020 numita H.L. era membră a Biroului Organizației Municipale Z, fiind desemnată, ca urmare a aplicării prevederilor 47 din Statut, sens în care nici această critică nu a fost primită. Celelalte aspectele invocate de către reclamant privind verificarea calității de membru a numitei H.L. exced limitelor învestirii prezentei instanțe.

Reclamantul a mai susținut că Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 este nelegală deoarece nu este motivată în fapt, ceea ce face ca acesta să nu își poată exercita dreptul la apărare, deoarece nu cunoaște faptele pentru care a fost sancționat.

Analizând Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021, instanța a constatat că reclamantul a fost sancționat cu excluderea din partid ca urmare a activităților desfășurate în cadrul Consiliului local al Municipiului Z prin care a adus prejudicii de imagine Partidului Social Democrat.

Anterior emiterii hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021, s-a emis hotărârea nr. 5 din data de 15.03.2021 de către Biroul Organizației PSD Z, în care s-a propus excluderea din partid a reclamantului, în cuprinsul hotărârii menționate fiind precizate pe larg încălcările și abaterile de care se face vinovat acesta, calificate ca abateri de la disciplina de partid.

Or, în Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 se face trimitere expres la propunerea Biroului Organizației PSD Z.

Mai mult, conform adresei depuse la fila 89 dosar, reclamantul a fost înștiințat să se prezinte la ședința Biroului Organizației Z, din data de 12.03.2021, în vederea analizării activității sale, în calitate de consilier local.

Conform conținutului procesului verbal încheiat la data de 12.03.2021, reclamantul, convocat fiind, a participat și expus punctul de vedere față de abaterile puse în sarcina sa și care au determinat partidul să hotărască excluderea acestuia, punctul său de vedere fiind consemnat și cu ocazia emiterii hotărârii nr. 5/15.03.2021.

Conform adresei nr. 80/30.03.2021 de la fila 94 dosar, reclamantul, urmare a adoptării hotărârii privind propunerea de excludere, în vederea asigurării dreptului la replică și la apărare și a analizării propunerii de sancționare, a fost convocat în ziua de sâmbătă, 03.04.2021 la orele 11, la ședința Biroului Permanent Județean PSD Y.

Ca atare, în condițiile în care reclamantul a participat la toate ședințele la care a fost convocat și a luat la cunoștință despre acuzațiile care i se aduc, prezentându-și în acest sens punctul de vedere, punct de vedere care a fost consemnat în procesele verbale întocmite și care fac corp comun cu propunerile și hotărârea adoptată, nu se poate susține că acestuia i s-a încălcat dreptul la apărare, urmare a nemotivării hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021.

Așa fiind, instanța a apreciat că lipsa unei motivări ample în fapt a hotărârii de excludere din partid a reclamantului nu constituie motiv de nelegalitate a acesteia sub aspectul celor invocate de parte și aceasta în condițiile în care, după cum s-a arătat anterior, reclamantul a avut cunoștință de abaterile puse în sarcina sa, exprimându-și în acest sens opinia, atât abaterile cât și punctul de vedere a membrilor și a reclamantului fiind consemnate în procesele verbale încheiate.

În ceea ce privește anularea hotărârii nr. -/07.05.2021 emisă de către Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj din cadrul PSD Y, instanța a constatat că reclamantul invocă lipsa motivării în fapt a acestei decizii și componența nestatutară a comisiei prin prezența domnului C.M., persoană care s-a autosuspendat din partid.

Potrivit acestei decizii, s-a respins contestația formulată de către reclamant împotriva Hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021, în preambulul acestei decizii menționându-se analizarea documentelor puse la dispoziție de către Organizația Locală și Județeană a PSD Z, constatându-se respectarea în totalitate a prevederilor Statutului PSD în ceea ce privește stabilirea, aplicarea și oportunitatea sancțiunii de excludere din partid, astfel încât nu se poate reține nemotivarea acestei decizii, respectiv imposibilitatea de a se putea apăra a reclamantului care, după cum s-a arătat în considerentele reținute de către instanță la analizarea Hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021, a avut cunoștință de abaterile imputate. Mai mult, așa cum s-a arătat, reclamantul nu a înțeles să supună controlului jurisdicției interne această hotărâre pentru a fi verificată sub aspectul oportunității sancțiunii de excludere din partid.

Este de asemenea nejustificată critica privind componența nestatutară a comisiei prin prezența domnului C.M. în condițiile în car,e contrar susținerii reclamantului, această persoană nu s-a autosuspendat din partid ci a solicitat suspendarea din cadrul Biroului Organizaţiei Locale Z, având în vedere cererea aprobată prin hotărârea nr. 6/12.03.2021.

Aspecte, care privesc oportunitatea măsurii invocate de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, nu pot fi analizate, faţă de considerentele Deciziei nr. 530/2013 a Curţii Constituţionale din care rezultă că, în această materie, controlul judecătoresc nu poate fi realizat decât asupra statutului şi a regularităţii desfăşurării procedurii statutare în faţa organelor cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului. Prin urmare, instanţa nu a analizat oportunitatea sancţiunii aplicate, ci doar respectarea normelor statutare privind stabilirea şi aplicarea sancţiunii, verificând astfel dacă dreptul contestatorului la apărare şi la opinie a fost efectiv asigurat.

Față de toate aceste considerente, instanța a respins, ca nefondată, cererea formulată de reclamant având ca obiect anularea Hotărârii nr. -/20.02.2021 emisă de către Organizația Județeană a PSD respectiv a Hotărârii nr. -/12.03.2021 emisă de către Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj din cadrul PSD Y și repunerea reclamantului în situația anterioară emiterii lor, inclusiv cererea accesorie de obligare a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată, faţă de dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură civilă  prin raportare la soluţia de respingere a pretenţiilor deduse judecăţii.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, prin care solicită:

În temeiul art. 480 alin. 2 NCPC, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței apelate în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, cu consecința anulării Hotărârii nr. RHD/-/07.05.2021 emisă de Organizația Județeană Y a PSD precum și a Hotărârii nr. 40/12.03.2021 emisă de Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj din cadrul PSD Y și repunerii sale în situația anterioară emiterii celor două hotărâri în sensul redobândirii calității de membru al PSD și a tuturor funcțiilor deținute în cadrul partidului.

În temeiul art. 453 NCPC, solicită obligarea pârâtelor în solidar la plata cheltuielilor de judecată atât de la judecata în fond cât și din apel.

Critică soluția pronunțată de instanța de fond ca fiind nelegală și netemeinică, consecința aplicării și interpretării greșite a dispozițiilor Statutului PSD dar și rezultat al unei aprecieri greșite a probelor administrate în dosar.

Ca situație de fapt, premiză, reamintește faptul că el deține calitatea de membru PSD, Vicepreședinte în cadrul Organizației Locale PSD Z și calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local Z. Prin Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 a Organizației Județene Suceava a PSD a fost sancționat cu excluderea din Partidul Social Democrat în baza dispozițiilor art. 31 al. 4 din Statutul PSD ca urmare a „numeroaselor încălcări ale art. 30 al. 7” din același Statut, respectiv „abateri de la disciplina de partid”. Împotriva Hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021 a O.J.Y. a PSD a formulat contestație la Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj a PSD, care prin Hotărârea -/07.05.2021 a respins contestația formulată.

În esență, a criticat Hotărârea -/12.04.2021 a O.J.Y. a PSD și Hotărârea -/07.05.2021 a Comisiei Județene de Etică, Integritate și Arbitraj pentru următoarele aspecte:

Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 este nelegală întrucât aceasta nu este motivată în fapt.

Din conținutul acesteia se reține faptul că sancțiunea a fost aplicată pentru abateri de la disciplina de partid, astfel fiind încălcate dispozițiile art. 30 al. 7 din Statut. Hotărârea însă nu menționează în mod concret nici o faptă care să reprezinte o abatere de la disciplina de partid și nici nu se indică ce reguli de disciplină au fost încălcate. Prin urmare, față de lipsa de motivare în fapt a Hotărârii de excludere, se află în imposibilitatea de a se apăra, întrucât nu cunoaște acuzațiile care i se aduc și în baza cărora a fost emisă această Hotărâre.

Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 nu cuprinde nicio referire la vreo faptă imputată lui și nu menționează niciun motiv ce a stat la baza excluderii sale din partid, fiind indicat doar temeiul de drept al sancțiunii aplicate, respectiv art. 30 al. 7 din Statutul PSD. Trimiterea făcută, în partea introductivă a hotărârii, la propunerea Organizației Locale Z a PSD și la propunerea Biroului Permanent Județean al PSD nu este de natură să suplinească cerința motivării actului administrativ sancționator. Obligația organului emitent de a motiva actul sancționator constituie o garanție contra arbitrariului și se impune cu deosebire în cazul actelor prin care se modifică sau se suprimă drepturi sau situații juridice individuale și subiective. Or, în cazul său, excluderea din partid va produce un efect juridic extrem de grav și anume încetarea mandatului de consilier local, ceea ce sporește necesitatea motivării adecvate a actului sancționator, pierderea calității de membru al unui partid politic neputând constitui expresia unor premise subiective ori a arbitrariului.

Motivarea unei decizii sancționatorii nu poate fi limitată la indicarea unor articole din Statutul Partidului, ci trebuie să conțină elemente de fapt și de drept care, pe de o parte, să permită destinatarului să cunoască și să evalueze temeiurile și efectele deciziei, iar, pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate. În cazul său, solicită a se constata că Hotărârea contestată nu este motivată în fapt, nici măcar la modul sumar, ceea ce face imposibilă atât exercitarea dreptului la apărare, cât și verifica ulterioară a legalității acesteia de către instanța de judecată.

Instanța de fond reține în mod neechivoc faptul că Hotărârea nr. - RHD/12.04.2021 nu este motivată în fapt, considerând însă, în mod nelegal, că acest neajuns este acoperit de faptul că anterior emiterii hotărârii au fost întreprinse o serie de demersuri de către pârâți din care el a luat cunoștință de faptele ce constituie abateri disciplinare și chiar a avut posibilitatea de a se apăra. Această statuare este însă una greșită. În primul rând, nu se poate accepta faptul că procesele verbale de ședință și Hotărârea 5/15.03.2021 (privind propunerea de excludere) fac corp comun cu Hotărârea RHD/-/12.04.2021, în absența oricărei prevederi legale sau statutare care să stabilească acest lucru. Un aspect neanalizat de către instanța de fond este tocmai natura actelor premergătoare, primul fiind un proces-verbal de ședință care prin esența sa face dovada participanților și a dezbaterilor realizate, iar cel de al doilea este o Hotărâre privind propunerea de excludere, neputând substitui sau complini motivarea unei hotărâri prin care se dispune excluderea din partid. Necesitatea motivării celei din urmă este cu atât mai evidentă.

Este adevărat faptul că la unele ședințe unde s-a pus în discuție situația apelantului în cadrul organizației, acesta a participat, însă în aceste în ședințe nu s-a stabilit în mod concret care sunt „abaterile de la disciplina de partid”.  Mai mult decât atât, Hotărârea 5/15.0.3.2021 (privind propunerea de excludere) nu a fost comunicată apelantului. Prin urmare, aceste acte premergătoare emiterii Hotărârii RHD/-/12.04.2021 nu se pot constitui drept o motivare a actului sancționator. Motivarea în fapt a hotărârii de excludere trebuia să fie corp comun cu hotărârea, mai cu seamă că noțiunea de abatere de la disciplina de partid nu are o definiție proprie, acest lucru dând naștere la o apreciere arbitrară a organelor de conducere în luarea măsurilor de sancționare.

Prin urmare, din punctul său de vedere, era imperios necesar ca în conținutul Hotărârii RHD/-/12.04.2021 să se regăsească identificate abaterile de la disciplina de partid ale apelantului precum și raționamentul, expunerea argumentată de motive a organului sancționator pentru care a considerat aceste abateri destul de grave pentru luarea măsurii celei mai grave - de excludere din partid, cu consecința pierderii calității de consilier local al apelantului. De altfel, chiar dacă s-ar lua în considerare unele așa zise abateri disciplinare invocate în special prin Hotărârea 5/15.03.2021, se observă că asupra acestora planează serioase îndoieli cu privire la veridicitatea lor. Astfel, se invocă faptul că nu s-a respectat decizia CEX din 23.11.2020 privind numirea membrilor CA și AGA la Spitalul Municipal, Servicii Comunale SA și unitățile de învățământ, în condițiile în care votul este secret și nu exista posibilitatea de a se afla cum a votat apelantul. De asemenea s-a reproșat că apelantul nu s-a implicat în campania electorală pentru alegerile parlamentare din anul 2020, în condițiile în care anul 2020 a fost unul caracterizat de o rată mare de infecții cu SARS COV2 și cu restricții și limitări ale adunărilor publice. Iată de ce, din punctul său de vedere Hotărârea RHD/-/12.04.2021 ar fi trebuit să conțină o motivare în fapt a aplicării sancțiunii excluderii din partid a apelantului, pentru ca acesta, dar în primul rând instanța de judecată investită să poată aprecia dacă abaterile de la disciplina de partid există într-adevăr și dacă există care este gravitatea lor și dacă această gravitate impunea măsura excluderii din partid. Înfrângerea dreptului de a se apăra al reclamantului şi a posibilităţii unei instanţe de judecată de a analiza obiectiv cauza prin raportare la argumentele şi motivele reţinute de organul sancţionar reprezintă motive clare de nelegalitate a actelor atacate.

În sprijinul argumentelor de nelegalitate a Hotărârii RHD/-/12.04.2021 ca urmare a nemotivării în fapt, depune cu titlu de practică judiciară sentința 1541/01.11.2018 a Tribunalului Timiș. În completare depune tot cu titlu de practică judiciară și sentințele 399/06.07.2021 a Tribunalului Dolj, 388/0206.2021 a Tribunalului Călărași și 328/17.05.2021 a Tribunalului  Călărași.

Expune în continuare considerentele reţinute de Tribunalul Călărași, în motivarea sentinței 328/17.05.2021, de anulare a sancțiunii de excludere din partid. 

Date fiind aceste aspecte, apreciază că se impune soluția admiterii cererii de apel cu consecința anulării Hotărârii RHD/-/12.04.2021 ca urmare a nemotivării în fapt a acesteia.

Hotărârea -/07.05.2021a Comisiei Județene de Etică, Integritate şi Arbitraj a PSD Y este lovită de nulitatea absolută întrucât este pronunțată de un organ care nu are competență în soluţionarea contestației împotriva Hotărârii RHD/-/12.04.2021 de excludere din partid.

Astfel, a susținut faptul că în ce privește competența de soluționare a contestației, Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj din PSD Y nu era competentă să soluționeze contestația prin raportare la dispozițiile art. 33 al. 2 din Statutul PSD care precizează că hotărârea de sancționare adoptată de către organele competente la nivelul organizațiilor judeţene ale PSD și a municipiului București, poate fi contestată în termen de 15 zile de la comunicare Comisiei Naționale de Etică, Integritate și Arbitraj, în speță nefiind date prevederile al. I din Statut care precizează că hotărârea de sancționare adoptată de către organele competente la nivelul organizațiilor locale de la nivelul județului poate fi contestată în termen de 15 zile la Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj. În conținutul Hotărârii RHD/-/12.04.2021 se menționează însă ca și cale de atac contestația formulată în 15 zile la Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj.

Pentru acest motiv a formulat contestație atât la Comisia Județeană de Etică, Integritate și Arbitraj din PSD Y. Așadar, apreciază că Hotărârea -/07.05.2021 este lovită de nulitate absolută întrucât a fost pronunțată de un organ jurisdicțional administrativ necompetent din punct de vedere material. Pe de altă parte,  față de aspectul că indicarea căii de atac din Hotărârea RHD/-/12.04.2021 a fost făcută greșit, apreciază că și acesta este un motiv de nulitate a acestei hotărâri.

Sub un alt aspect, a susținut faptul că o parte dintre membrii PSD care au votat pentru aplicarea sancțiunii excluderii din partid nu aveau dreptul să voteze întrucât nu erau membrii aleşi în Biroul Organizației Locale Z a PSD chiar dacă acesta se intitulează Comitet Executiv.

Conform art. 31 alin. 4 din Statutul PSD: „Membrilor Partidului Social Democrat care au săvârșit abateri de la prevederile Statutului ori care prin activitatea sau comportamentul lor aduc prejudicii partidului li se aplică, în funcție de gravitatea acestora, una din următoarele sancţiuni: excludere, sancțiune aplicată membrului de partid prin hotărâre a Biroului organizației locale din care acesta face parte. Membrul de partid care deţine o funcție în cadrul organelor de conducere ale partidului de la nivelul organizației PSD de pe raza teritorială a secției de votare, precum și de la nivelul organizației locale poate fi exclus, la propunerea organului de conducere din care face parte, de către organul de conducere ierarhic superior.”

 Analizând prevederile secțiunii a 2-a din Statutul PSD intitulată „Organizaţia PSD de pe raza teritorială a secției de votare” remarcă că, raportat dispoziţiilor art. 49 „0rganizaţia de bază a PSD este organizaţia constituită pe raza teritorială a unei secţii de votare și are un număr de cel puţin 20 de membri”, iar raportat prevederilor art. 50 „Structurile de conducere ale organizatei PSD de pe raza teritorială a secţiei de votare sunt: Adunarea Generală a membrilor acesteia și Biroul organizației”, totodată stabilindu-se clar prin dispoziţiile art. 51 alin. 1 că: „Adunarea Generală a organizaţiei PSD de pe raza teritorială a secţiei de votare este corpul de conducere al organizaţiei şi se desfășoară de regulă trimestrial, la convocarea Biroului organizației.” Coroborând cele două prevederi statutare remarcă faptul că aplicarea sancţiunii excluderii (în fapt propunerea de excludere) în situaţia sa care deţine funcţia de conducere (vicepreşedinte) în cadrul partidului poate fi luată la propunerea organului de conducere din care face parte, organe de conducere care conform dispoziţiilor art. 50 sunt: Adunarea Generală a membrilor acesteia şi Biroul organizației, conform art. 51: Adunarea Generală se constituie din toţi membrii organizaţiei PSD de pe raza teritorială a secţiei de votare”

Din analiza conjuncţiei cumulative  „şi” , rezultă că propunerea venită doar din partea Preşedintelui Biroului Organizaţiei locale nu este suficientă, fiind încălcată astfel o prevedere statutară, aspect ce atrage nulitatea actelor atacate. Face precizarea că PSD Z este organizat pe 16 secţii de votare, având 16 preşedinţi, apelantul fiind preşedinte la Secţia „Q” din Z. Cei 16 Preşedinţi formează Biroul Executiv local. Apreciază că propunerea de excludere, contrar statuărilor instanţei de fond, trebuia să aparţină unuia sau mai multor membri din secţia de votare al cărei preşedinte este şi să fie supusă şi votului în Adunarea Generală cu atribuţii în acest sens, conform dispoziţiilor statutare conţinute de art. 52 alin. 5

A invocat totodată, iar instanţa a respins în mod greşit şi pe baza unei motivări superficiale, şi componența nestatutara a B.O.L. Z, constând în faptul că numita HL. nu avea drept de vot în Biroul Organizației Locale Z a PSD întrucât nu era membru cu drept de vot în aceasta.

Raportat normelor statutare, componenȚta Biroului Organizaţiei locale se stabileşte prin Hotărâre a Adunării Generale conform dispoziţiilor art. 61 alin. 2 din Statutul PSD: „Adunarea Generală sau Conferinţa organizaţiei locale are următoarele atribuţii: [...] 2. Alege şi revocă Preşedintele şi membrii Biroului organizaţiei locale” situaţie în care, raportat componenţei Biroului organizaţiei Municipale Z, votanţi şi semnatari ai Procesului verbal încheiat la data de 12.03.2021 care nu corespunde celei votate în Adunarea Generală precedentă, rezultă o încălcare flagrantă a prevederii statutare sus-menţionate. Cum nu există nici o altă hotărâre a Adunării Generală care să modifice sau să completeze componenţa Biroului organizaţiei locale rezultă clar că propunerea de excludere a fost luată prin includerea ad-hoc, a unei persoane doar cu scopul de a garanta rezultatul votului, cum a arătat şi mai sus - d-na H.L., nefiind validată în Adunarea Generală pentru a fi membru cu drept de vot şi a putea participa cu drepturi depline la procedura de votare.

Pârâta a depus la dosarul cauzei Hotărârea -/20.10.2020 prin care numita H.L. „completează” Biroul Organizației Locale a PSD Z, însă din punctul lui de vedere acest înscris nu dovedește calitatea de membru în organul de conducere. Potrivit art. 63 din Statutul PSD, „Din Biroul Organizației locale fac parte următorii membrii aleși:.

Art. 14 al. (4) din Statutul PSD prevede că, „Calitatea de membru se dobândește la data adoptării hotărârii de admitere a Adeziunii, sau după data primei ședințe a Biroului Organizației locale, ulterioară depunerii solicitării, în măsura în care Adeziunea și Fișa de înscriere nu au fost supuse analizei și dezbaterii, instituind regula în ceea ce privește dobândirea calității de membru, însă prerogativa votului în cadrul Biroului Organizației Municipale Rădăuți este condiționată de alegerea de către Adunarea Generală conform art. 61 alin. 2 și nu numirea în cadrul structurii prin hotărârea 29/20.10.2020.

Așadar, membrii din organul local de conducere trebuie aleși și nu numiți printr-o hotărâre. Apreciază că înscrisul menționat, Hotărârea -/20.10.2020, nu a acordat calitatea de membru numitei H.L., existând posibilitatea ca acesta să fi fost întocmit „pro causa", întrucât nu este însoțit de procese verbale de ședință. Motivarea sentinţei apelate conţine un raţionament greşit al judecătorului fondului cauzei care nu distinge între membru P.S.D. şi membru cu drept de vot în Biroul Organizaţiei Municipale.

Superficialitatea analizei acestei critici de nelegalitate rezidă în motivarea instanței de fond care a reținut că: „numita H.L., era membră a Biroului Organizației Municipale Z, fiind desemnată, ca urmare a aplicării prevederilor art. 47 din Statut, sens în care nici această critică nu poate fi primită".

Dat fiind aceste aspecte, apreciază că se impune admiterea cererii de apel cu consecința anulării Hotărârii RHD/-/12.04.2021 și a Hotărârii -/07.05.2021.

Solicită a se avea în vedere şi reţinerea în considerentele hotărârii apelate a unor motive străine cauzei de faţă — paragraf ultim fila 20 a motivării: „faţă de aceste considerente instanţa va respinge ca nefondată cererea formulată de reclamant având ca obiect anularea Hotărârii nr. -/20.02.2021 emisă de către Organizaţia Judeţeană a PSD respectiv a Hotărârii nr. -/12.03.2021 emisă de Comisia Judeţeană de Etică, Integritate şi Arbitraj din cadrul PSD Y (...)”

Solicită obligarea pârâților în solidar la plata cheltuielilor de judecată.

Organizația Judeţeană PSD Suceava – prin președinte, formulează întâmpinare prin care solicită respingerea căii de atac ca nefondată și menținerea ca temeinică şi legală a sentinței apelate.

Așa cum a arătat și probat la fond, față de prevederile art. 63 alin. 1 lit. d) din Statutul PSD, apelantul nu este vicepreședinte al organizației locale a PSD Z, nefiind ales vreodată în această funcție. Acesta face parte din Biroul organizației locale a PSD Z, în calitate de membru, în virtutea faptului că deține și funcția de consilier local în cadrul CL Z.

Chiar și în situația în care reclamantul ar fi fost vicepreședinte al Biroului Organizației Locale Z (aspect pe care nu îl probează) în conformitate cu prevederile art. 34 alin. l teza a-II-a din Statut, propunerea de excludere aparține tot organizației locale.

Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 este motivată în fapt prin trimiterile la propunerea Organizației Municipale a PSD Z și la propunerea Biroului Permanent Județean al PSD Y.

Mai mult, atât la nivelul Organizației Locale a PSD Z cât și la nivelul Biroului Permanent Județean al PSD Y reclamantul a fost convocat și a participat la ședințe luând la cunoștință despre acuzațiile care i se aduc și prezentându-și punctul de vedere.

Acuzațiile aduse reclamantului sunt consemnate pe larg în procesele verbale aferente celor două ședințe; starea de fapt a fost menționată în procesele verbale ale ședințelor la care reclamantul a participat, procese verbale primite de acesta și care fac corp comun cu propunerile și hotărârea adoptată. Aceste două procese verbale au relevanță și sub aspect probator deoarece conțin punctele de vedere ale mai multor membri de partid, fiind deosebit de importantă sub aspect probator și poziția reclamantului, consemnată în acestea.

Hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 este motivată în fapt prin indicarea motivului pentru care s-a adoptat și anume aducerea de prejudicii de imagine Partidului Social Democrat.

Apelantului i s-a oferit posibilitatea de a-și pregăti apărarea, de a se prezenta în fața organelor de partid cu atribuții jurisdicționale în cunoștință de cauză, astfel încât au fost respectate normele statutare privind stabilirea și aplicarea sancțiunii, dreptul acestuia la apărare, la opinie și la contestare fiind efectiv asigurat .

Cu privire la criticile reclamantului conform cărora Hotărârea -/07.05.2021 a Comisiei Judeţene de Etică, Integritate și Arbitraj este lovită de nulitate absolută întrucât este pronunțată de un organ care nu are competență în soluționarea contestației împotriva Hotărârii RHD/-/12.04.2021 de excludere din partid, solicită instanţei de apel să observe faptul că prin cererea introductivă de instanță reclamantul a investit instanţa de fond printre altele cu solicitarea de Anulare a Hotărârii -/07.05.2021 emisă de Comisia Judeţeană de Etică, Integritate și Arbitraj în motivarea acestui al doilea capăt de cerere, reclamantul a formulat critici la fond referitoare la: nulitatea absolută a acesteia pe motiv că „este nemotivată", componenţa Comisiei care a emis Hotărârea contestată a fost nestatutară prin prezenţa d-lui C.M., persoană care s-a autosuspendat din partid.

Or, prin motivele de apel, se solicită anularea acestei Hotărâri pe motiv că este lovită de nulitate absolută întrucât este pronunţătă de un organ care nu are competență în soluționarea contestaţiei împotriva Hotărârii RHD/-/12.04.2021 de excludere din partid.

Așadar, acest motiv de apel este inadmisibil deoarece cadrul procesual stabilit în faţa primei instanțe nu poate fi schimbat în apel.

Astfel, ceea ce s-a supus judecății la prima instanță reprezintă o altă limită a efectului devolutiv al apelului, stabilită de art. 478 Cod procedură civilă.

Cu privire la critica apelantului de la pct. 3 al cererii de apel

Organul de conducere care trebuia să facă propunerea de excludere din partid ar fi trebuit să fie Biroul Organizaţiei locale Z a PSD, în condiţiile în care chiar reclamantul susţine că face parte din acest birou care este organul de conducere al organizaţiei locale.

În drept, a invocat art. 205 C.proc.civ., art. 471 alin. (3) C.proc, civ. și art. 148 - 150 C.proc. civ.

Partidul Social Democrat formulează întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca nefondat și menţinerea sentinței ca fiind legală și temeinică; invocă excepția netimbrajului acțiunii, întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. (1) - (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru; invocă faptul că hotărârea primei instanțe a rămas definitivă în ceea ce privește Partidul Social Democrat - structura centrală.

Examinând actele şi lucrările dosarului, asupra cererii de apel, curtea a reţinut următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 477 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanţa de apel va proceda la rejudecarea fondului în limitele stabilite, expres sau implicit, de către apelant.

Această dispoziţie reglementează practic asupra limitelor efectului devolutiv al apelului, determinate de ceea ce s-a apelat.

Art. 477 alin. 1 din Codul de procedură civilă dă valoare normativă regulii tantum devolutum quantum apellatum.

Aceasta înseamnă că instanţa de apel este ţinută să judece în limitele criticilor formulate prin motivele de apel, reluând judecata fondului, dar nu asupra tuturor problemelor de fapt şi de drept invocate în faţa primei instanţe, ci doar cu privire la criticile formulate de apelant.

S-au reținut astfel următoarele asupra apelului declarat în cauză:

Prin decizia Curţii Constituţionale a României nr.530/2013 s-a constatat că prevederile art. 16 alin. 3 din Legea partidelor politice nr. 14/2003 sunt neconstituţionale.

A stabilit instanţa de contencios constituţional că imposibilitatea de a contesta în faţa instanţei judecătoreşti o măsură de excludere din partid, dispusă fără a verifica respectarea statutului şi a procedurilor statutare, este contrară dreptului de acces la o instanţă judecătorească, garantat de statul de drept şi democrat.

Curtea a precizat că, în această materie, controlul judecătoresc nu poate fi realizat decât asupra statutului şi a regularităţii desfăşurării procedurii statutare în faţa organelor cu atribuţii jurisdicţionale ale partidului, şi nu asupra oportunităţii sancţiunii aplicate. Astfel, instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea unei cereri prin care se contestă sancţiunea excluderii din partid urmează să analizeze respectarea normelor statutare privind stabilirea şi aplicarea sancţiunii şi să verifice dacă dreptul părţii la apărare şi la opinie a fost efectiv asigurat.

Această cercetare, având în vedere stadiul procesual în care ne aflăm, urmează a se face prin raportare la ceea ce în concret se invocă prin memoriul de apel, memoriu prin care curtea  a fost chemată să exercite controlul judiciar asupra hotărârii primei instanţe.

Prin primul motiv de apel se invocă nulitatea hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021 a Organizaţiei Judeţene Y a PSD, invocându-se faptul că nu ar fi motivată în fapt.

Analizând conţinutul acestei hotărâri, trebuie să observăm că se arată în mod clar şi neechivoc faptul că sancţionarea apelantului reclamant cu excluderea din partid s-a stabilit urmare a activităţilor desfăşurate în cadrul Consiliului Local al municipiului Z, activităţi prin care a adus prejudicii de imagine Partidului Social Democrat.

În primul rând, ceea ce trebuie evidenţiat este faptul că apelantul nu indică niciun text din Statutul Partidului Social Democrat, text care să impună un anumit conţinut impus al hotărârii prin care se stabileşte excluderea vreunui membru din această organizaţie politică, iar instanţa de judecată, raportat la ceea ce instanţa de contencios constituţional a stabilit, trebuie să verifice respectarea normelor statutare privind stabilirea şi aplicarea acestei sancţiuni.

În al doilea rând, în cuprinsul acestei hotărâri sunt evidenţiate atât conduita reclamantului apelant, cât şi consecinţele acestei conduite, repere prin raportare la care a fost luată această măsură a excluderii din partid.

Mergând cu analiza mai departe, respectiv pentru a verifica dacă dreptul părţii la apărare şi la opinie a fost efectiv asigurat, trebuie să observăm că vorbim de drepturi a căror respectare este necesar a fi asigurată anterior aplicării acestei sancţiuni disciplinare, respectiv anterior emiterii hotărârii de excludere din partid.

Trebuie să amintim că la acest moment analizăm hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 a Organizaţiei Judeţene Y a PSD, în legătură cu care a fost formulată prima critică prin memoriul cu care curtea a fost învestită în calea ordinară de atac a apelului.

Prin urmare, ceea ce trebuie verificat este dacă dreptul părţii la apărare şi la opinie a fost efectiv asigurat, înainte de emiterea acestei hotărâri prin care s-a stabilit excluderea din partid.

Din analiza procesului verbal încheiat la data de 12.03.2021 în cadrul şedinţei Biroului Organizaţiei municipale a PSD Z, proces verbal depus în copie la dosarul de fond, rezultă că apelantul a avut cunoştinţă de abaterile care i-au fost imputate, acestea fiind prezentate de preşedintele Biroului, iar partea a avut posibilitatea să se apere şi să îşi exprime opinia în legătură cu ceea ce s-a susţinut că ar fi săvârşit contra partidului şi cu încălcarea Statutului, apărare şi opinie care efectiv au fost valorificate de parte, susţinerile reclamantului fiind consemnate în cuprinsul respectivului proces verbal.

Nu poate fi reţinută susţinerea apelantului în sensul că, în cadrul acestei şedinţe, nu s-ar fi stabilit în mod concret care sunt abaterile de la disciplina de partid, în condiţiile în care s-a menţionat în mod expres că ceea ce i s-a imputat a fost că a votat contra partidului, respectiv cu o altă formaţiune politică, încălcând astfel statutul organizaţiei politice al cărui membru era.

Apelantul reclamant a recunoscut această conduită, pe care a justificat-o în sensul că voturile date altei formaţiuni politice au fost din convingere, nu a considerat că a greşit faţă de partid şi a recunoscut că a mai dat voturi respectivei formaţiuni politice şi cu alte ocazii.

Prin urmare, acest proces verbal nu este un simplu înscris care consemnează prezenţa participanţilor şi dezbaterile care au avut loc, ci este chiar dovada respectării efective a dreptului la apărare şi la opinie al apelantului reclamant.

Cu ocazia şedinţei Biroului Organizaţiei municipale a PSD Z partea nu a invocat faptul că nu cunoaşte abaterile de la disciplina de partid care i se impută şi că, dat fiind această necunoaştere, nu ar avea posibilitatea să se apere şi să formuleze un punct de vedere în legătură cu abaterile de la Statut care se reţin în sarcina.

Mai mult, în cuprinsul punctului de vedere pe care l-a formulat, partea a expus opinia în legătură cu faptele care s-au reţinut în sarcina sa, expunând punctual toate apărările pe care le-a considerat necesare.

Este cert că abaterile de la disciplina de partid au fost aduse la cunoştinţa reclamantului, parte care a avut posibilitatea reală să îşi formuleze apărări, exercitându-şi de altfel acest drept la apărare.

Prin urmare, instanţa de control judiciar nu poate reţine apărarea apelantului, în sensul că nu a avut cunoştinţă de faptele pentru care s-a luat măsura excluderii din partid, în condiţiile în care chiar din susţinerile efectuate în cadrul şedinţei Biroului Organizaţiei rezultă că a avut cunoştinţă partea de ceea ce i s-a imputat.

Mai mult, un alt aspect esenţial care trebuie repetat de instanţa de control judiciar, este, pe lângă expunerea punctului de vedere în legătură cu abaterile de la disciplina de partid, lipsa oricăror menţiuni în legătură cu necunoaşterea aspectelor imputate, necunoaștere care ar fi determinat o imposibilitate de exercitare a dreptului la apărare.

Astfel, dacă partea reclamantă considera că, prin orice conduită, i-ar fi fost încălcat în vreun fel dreptul la apărare, prin neindicarea faptelor care i se impută, trebuia să invoce acest aspect în cadrul şedinţei la care a participat şi în care au fost puse în discuţie abaterile reţinute în sarcina sa şi să solicite remedierea situaţiei.

Însă, în nici un caz nu poate partea să formuleze apărări în legătură cu faptele imputate, iar apoi să vină în faţa instanţei de judecată şi să invoce că nu a avut cunoştinţă de faptele în legătură cu care a formulat apărări în cadrul şedinţei Biroului Organizaţiei.

Dacă ceea ce s-a imputat apelantului reclamant, în calitate de membru al PSD, poate fi calificat sau nu ca fiind abateri de la disciplina de partid, dacă a fost sau nu oportună aplicarea sancţiunii disciplinare a excluderii din această formaţiune politică, acestea sunt aspecte care scapă controlului instanţei de apel, date fiind cele ce instanţa de contencios constituţional a stabilit cu putere obligatorie prin decizia în legătură cu care la începutul acestor considerente am arătat, anume în faţa instanţei de judecată se cercetează respectarea normelor statutare privind stabilirea şi aplicarea sancţiunii şi se verifică dacă dreptul părţii la apărare şi la opinie a fost efectiv asigurat.

În legătură cu hotărârea invocată cu titlu de practică judiciară în cuprinsul memoriului de apel, din care partea reclamantă a şi citat pe larg, reţine instanţa de control judiciar că, din punct de vedere constituţional, în sistemul nostru juridic, precedentul judiciar nu poate fi recunoscut ca având putere de lege, adică de izvor de drept, decât în mod excepţional, în situaţiile anume prevăzute de legea fundamentală şi dispozițiile procesual civile.

Astfel, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, fără a fi legaţi de hotărârile pronunţate în cauze similare de alţi judecători.

O interpretare contrară ar face ca actul de justiţie să cadă în derizoriu, câtă vreme orice instanţă de drept comun ar putea să înlăture de la aplicare dispoziţii legale, prin preluarea unei dezlegări care a fost dată prin altă hotărâre, pronunţată de altă instanţă.

Eventuale soluții diferite ale instanţelor au la bază interpretarea proprie dată dispozițiilor legale aplicabile situaţiei juridice cu care au fost sesizate.

Toate cele mai sus reţinute în legătură cu respectarea dreptului la apărare şi la opinie al reclamantului sunt raportate la hotărârea nr. RHD/-/12.04.2021 a Organizaţiei Judeţene Y a PSD, în condiţiile în care, prin memoriul de apel, numai cu privire la acest act a fost invocată nemotivarea în fapt, nemotivare care, în accepţiunea apelantului, ar lovi dreptul său fundamental de a se apăra.

Nemotivarea hotărârii pe care Comisia Judeţeană de Etică, Integritate şi Arbitraj a dat-o în soluţionarea contestaţiei pe care reclamantul apelant a formulat-o împotriva hotărârii nr. RHD/-/12.04.2021 a Organizaţiei Judeţene Suceava a PSD nu a mai fost reiterată prin memoriul de apel, fiind invocată numai în acţiunea introductivă de primă instanţă, iar instanţa de apel este ţinută să judece în limitele criticilor formulate prin motivele de apel, reluând judecata fondului, dar nu asupra tuturor problemelor de fapt şi de drept invocate în faţa primei instanţe, ci doar cu privire la criticile formulate de apelant, expresie a regulii tantum devolutum quantum apellatum.

De altfel, dispoziţiile art. 477 alin. 1 din Codul de procedură civilă au fost indicate de instanţa de apel şi la începutul acestor considerente.

În legătură cu hotărârea pe care Comisia Judeţeană de Etică, Integritate şi Arbitraj a pronunţat-o în soluţionarea contestaţiei, apelantul a invocat că ar fi lovită de nulitate absolută, în condiţiile în care a fost pronunţată de un organ necompetent, aspect care nu a fost invocat în faţa primei instanţe, ci pentru prima dată prin memoriul de apel cu care curtea a fost sesizată să exercite controlul judiciar asupra hotărârii primei instanţe.

Potrivit art. 478 alin. 3 Cod procedură civilă, prin apel nu se poate schimba calitatea părţilor, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată şi nici nu se pot formula pretenţii noi.

Textul citat, care acordă efect devolutiv apelului, exprimat în regula tantum devolutum quantum judicatum, consacră ideea că efectele apelului nu se pot răsfrânge decât numai asupra a ceea ce s-a judecat de către prima instanţă. Aceasta înseamnă că prin intermediul apelului nu se poate lărgi cadrul procesual stabilit în faţa primei instanţe. Cu alte cuvinte, efectul devolutiv al apelului se răsfrânge numai asupra a ceea ce s-a judecat în prima instanţă, legea instituind principiul inadmisibilităţii modificării, în apel, a elementelor esenţiale ale acţiunii civile (obiect, cauză, părţi). Regula este că instanţa de apel realizează numai un control judiciar asupra hotărârii atacate, control ce nu poate avea în vedere alte pretenţii sau elemente care nu au format obiectul primei judecăţi, deoarece, în caz contrar, s-ar încălca în mod grav principiul dublului grad de jurisdicţie.

Astfel, această solicitare care excede cadrului procesual stabilit în fața primei instanțe, nu poate face obiect de analiză în calea de atac a apelului.

În continuare susţine apelantul că propunerea de excludere din partid, venită numai din partea preşţedintelui Biroului Organizaţiei Locale nu este suficientă, dată fiind funcţia sa de vicepreşedinte în cadrul partidului.

În primul rând s-a reținut că pârâta a arătat în mod expres faptul că reclamantul apelant nu are calitatea de vicepreşedinte al organizaţiei locale a PSD Z, nefiind ales vreodată în această funcţie.

Aceeaşi pârâtă a recunoscut faptul că reclamantul este membru al Biroului Organizaţiei Locale Z, în virtutea faptului că deţine şi funcţia de consilier local în cadrul Consiliului Local Z.

Invocând faptul că are calitatea de vicepreşedinte în cadrul organizaţiei locale, reclamantul apelant trebuia să dovedească această susţinere, raportat la prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă.

Or, o asemenea dovadă nu a fost făcută, în contra a ceea ce prevederea procesual civilă impune, anume ca cel care face o susţinere în cursul judecăţii să o dovedească.

Suntem în situaţia în care reclamantul nu a făcut dovada pretinselor raporturi care au existat între părţi, a faptului că a avut invocata funcţie de conducere, astfel încât nu pârâta era cea care trebuie să iasă din pasivitate şi să dovedească ineficacitatea celor susţinute de partea litigantă adversă.

De asemenea, nu suntem în situaţia în care pârâtul, păstrându-şi această calitate, ar avea totuşi primul sarcina probei, în condiţiile în care nu i se poate impune să facă dovada unui fapt negativ pe care îl susţine şi, în acelaşi timp, nu vorbim de acte, de înscrisuri în legătură cu care să fi fost făcută dovada că ar fi fost emise de această parte, pentru a i se impune a le prezenta.

În alte cuvinte, nu poate fi răsturnată sarcina probei numai în baza unor simple susţineri ale reclamantului, neargumentate, nesprijinite pe niciun material probatoriu.

Astfel, toate acele prevederi din Statut, indicate în cuprinsul memoriului de apel în sprijinul invocatei propuneri nelegale de excludere din partid, nu au nicio relevanţă în soluţionarea pricinii, în condiţiile în care au în vedere o situaţie premisă care nu a fost în niciun fel dovedită de partea reclamantă apelantă, aşa cum mai sus am arătat.

Prin urmare, nu se poate analiza legalitatea propunerii de excludere din partid, din perspectiva unei pretinse calităţi de vicepreşedinte pe care apelantul susţine că ar fi avut-o, atât timp cât nu a făcut în niciun fel dovada acestei calităţi.

În al doilea rând, instanţa de control judiciar a reținut că propunerea de excludere din partid nu a venit numai din partea preşedintelui Biroului Organizaţiei Locale, aşa cum în mod eronat susţine apelantul, ci din partea Biroului Organizaţiei PSD Z, cu respectarea prevederilor art. 31 alin.4 teza finală din Statut.

Astfel, potrivit acestei prevederi, membrul de partid care deţine o funcţie în cadrul organelor de conducere de la nivelul organizaţiei locale (reclamantul apelant din prezenta pricină fiind membru al Biroului Organizaţiei Locale Z, aşa cum s-a arătat mai sus) poate fi exclus, la propunerea organului de conducere din care face parte.

Avem la acest moment în vedere şi prevederile art. 58 alin. 3 din Statut, dispoziţie în raport de care Biroul Organizaţiei Locale este o structură de conducere, dar şi prevederile art. 65 alin.18 din acelaşi Statut, dispoziţie în raport de care, printre atribuţiile Biroului Organizaţiei Locale se numără şi aceea de a sancţiona sau propune, după caz, sancţionarea membrilor de partid.

În ceea ce-l priveşte pe reclamantul din această cauză, propunerea de excludere din partid a fost luată cu 12 voturi de Biroul Organizaţiei Locale Z, organul de conducere din care apelantul făcea parte, în şedinţa din data de 12.03.2021, aşa cum rezultă din procesul verbal în legătură cu care, mai sus, în cuprinsul acestor considerente am arătat şi din hotărârea nr. 5 din 15.03.2021, a Biroului Organizaţiei PSD Z, depusă în copie la filele 91 – 92 dosar fond.

Prin urmare, instanţa de control judiciar a reținut că propunerea de excludere din partid a reclamantului apelant a fost luată cu respectarea prevederilor statutare mai sus indicate.

Prin ultimul motiv de apel se invocă componenţa nestatutară a Biroului Organizaţiei Locale Z, motivat de faptul că un membru nu avea drept de vot în cadrul Biroului, întrucât nu era membru cu drept de vot în acesta.

Practic ceea ce se invocă, este faptul că membrii Biroului sunt aleşi şi nu numiţi printr-o hotărâre a acestei structuri.

La dosarul de fond este depusă hotărârea nr. - din data de 20.10.2020, din care rezultă că, în conformitate cu prevederile art. 47 din Statut, se completează Biroul Organizaţiei Municipale Rădăuţi cu doi membri, unul dintre aceştia fiind cel în legătură cu care se invocă nelegalitatea numirii prin memoriul de apel.

Or, ceea ce omite apelantul, din perspectiva a ceea ce instanţa de contencios constituţional a stabilit prin decizia în legătură cu care la începutul acestor considerente s-a arătat, este că instanţa de judecată poate fi chemată numai pentru a verifica respectarea statutului şi a procedurilor statutare la luarea măsurii de excludere din partid, nu pentru a cerceta modalitatea de numire/alegere a membrilor unei structuri a organizaţiei de partid.

Din această perspectivă, ceea ce interesează în cauza de faţă, prin raportare şi la ceea ce s-a invocat prin memoriul de apel, este ca propunerea de excludere din partid a reclamantului să fi fost luată de organul de conducere din care făcea parte, cu respectarea prevederilor statutare, instanţa de judecată neavând competenţa să analizeze modalitatea de constituire a Biroului Organizaţiei Locale Z.

Atât timp cât membrul în legătură cu care s-a invocat că nu ar fi avut drept de vot în cadrul Biroului Organizaţiei PSD Z era membru al acestui Birou, nu se poate considera că prevederile statutare în legătură cu propunerea de excludere din partid a apelantului nu au fost respectate.

Astfel, partea reclamantă nu poate aduce spre cercetare și dezlegare în fața unei instanțe de judecată, într-o contestație pe care o promovează împotriva unei măsuri de excludere dintr-o formaţiune politică, un aspect care nu are legătură strict cu această măsură, având în vedere competenţele pe care o instanţă de judecată le are în această materie, prin raportare la decizia Curţii Constituţionale a României nr.530/2013.

Nemulţumirile reclamantului în legătură cu numirea/alegerea unor membri ai Biroului Organizaţiei PSD Z era necesar a le fi rezolvat partea potrivit prevederilor statutare ale organizaţiei politice din care a făcut parte, neputând a solicita extinderea controlului pe care instanţa de judecată poate să îl facă în această materie şi asupra acestui aspect.

Acest control este limitat de instanţa de contencios constituţional numai asupra analizei respectării normelor statutare privind stabilirea şi aplicarea sancţiunii şi asupra verificării asigurării efective al dreptului părţii la apărare şi la opinie.

De asemenea, nu pot fi reţinute nici susţinerile apelantului, în sensul că hotărârea de numire a membrului în cadrul Biroului Organizaţiei Locale ar fi fost făcută pro causa, în condiţiile în care vorbim de o hotărâre care a fost luată la nivelul lunii octombrie 2020, cu mult înainte de demararea procedurilor în vederea sancţionării apelantului reclamant, procedură care a debutat la data de 11.03.2021, cu convocarea acestuia, pentru 12.03.2021, la şedinţa Biroului Organizaţiei Locale Z.

Nu se poate reţine că Biroul Organizaţiei PSD Z a luat hotărârea nr. - din data de 20.10.2020, în considerarea faptului că, aproximativ 5 luni mai târziu, va demara procedura de sancţionare a apelantului reclamant din prezenta cauză.

În ceea ce priveşte pretinsele motive străine de natura cauzei, pe care apelantul reclamant le indică la finalul memoriului cu care a sesizat instanţa de control judiciar, a reţinut curtea că vorbim practic de existenţa unor erori materiale care nu au lovit în niciun fel raţionamentul pe care instanţa de fond l-a urmat şi dezvoltat în cuprinsul hotărârii pe care a pronunţat-o, erori care nu pot fi îndreptate prin promovarea unei căi de atac, date fiind prevederile cu caracter imperativ pe care dispoziţiile art. 445 din Codul de procedură civilă le reglementează.

Faţă de toate considerentele mai sus expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 480 alin.1 din Codul de procedură civilă, curtea a respins apelul ca nefondat.