Relevanța juridică a dezlegărilor date de instanța de judecată în cadrul unor hotărâri prin care se verifică legalitatea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi urmare a efectuării auditului financiar la entitatea verificată, în cadrul acțiunilor ulterioar

Relevanța juridică a dezlegărilor date de instanța de judecată în cadrul unor hotărâri prin care se verifică legalitatea măsurilor dispuse de Curtea de Conturi urmare a efectuării auditului financiar la entitatea verificată, în cadrul acțiunilor ulterioare  de recuperare a prejudiciului întreprinse de entitatea verificată.

Puterea de lucru judecat a deciziei nr.7783/2014 a Curții de Apel Alba Iulia pronunţată în litigiul având ca obiect abaterile şi măsurile dispuse de Curtea de Conturi în dosar …/57/2012*, în cuprinsul căreia se reţine că au fost decontate lucrări neexecutate sau care nu au justificare tehnică sau economică din contractul de lucrări de construire locuințe sociale, nu poate fi reținută  întrucât pârâtul nu a fost parte în acest litigiu. Această hotărâre este opozabilă pârâtei T. SRL, în conformitate cu art.435 al.2 Noul Cod de procedură civilă, atâta timp cât aceasta nu face, în condiţiile legii, dovada contrară. Or, în cauză, s-au invocat cu succes prevederile art.30 HG nr.273/2004 şi  puterea de lucru judecat a deciziei cu nr. 626/2017 a Curții de Apel Alba Iulia ceea ce înlătură răspunderea contractuală a pârâtei.

Secția de  contencios administrativ și fiscal, Decizia nr.99 din 18 februarie 2020

Prin sentința 1015/CA/01.08.2019 Tribunalul Hunedoara secția a II a civilă de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Municipiul D. prin primar în contradictoriu cu pârâta T. SRL şi a obligat reclamanta la 10.000 lei cheltuieli de judecată pârâtei.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a considerat, în esență, că pretențiile reclamantei sunt nefondate în condiţiile în care sunt incidente prevederile art. 30 HG nr.273/1994 iar lucrările pretins neexecutate nu sunt vicii ascunse.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând casarea sentinței şi, rejudecând, să se dispună admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată în sensul obligării intimatei la plata sumei de 479.123,05 lei, compusă din suma de 220.365,37 lei cu titlu de prejudiciu rezultat ca urmare a decontării unor lucrări care nu au o justificare tehnică şi economică, precum şi suma de 258.757,68 lei reprezentând penalități în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere calculate de la data de 22.04.2015, calcul ce se extinde până la data plăţii efective.

În motivarea recursului se arată, în esență, că:

Între Municipiul D.  şi pârâta SC. T. SRL a fost încheiat la data de 27.08.2010 Contractul de lucrări nr…/27.08.2010, având ca obiect realizarea obiectivului de investiţii „Locuinţe sociale -820 UL-4 tronsoane D+P+E+M-strada prelungirea Z., municipiul D. jud. H.

Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului a fost de 11.319.309, 82 lei inclusiv TVA, iar prin achiziţionarea unor lucrări suplimentare, arată că valoarea iniţială a contractului a fost majorată la suma totală de 12.099.996, 72 lei, care a fost achitată integral în perioada septembrie 2010-martie 2012.

În urma controlului de audit financiar asupra contului de execuţie bugetară desfăşurat de către Camera de Conturi a Judeţului H., s-au constatat nereguli cu privire la derularea lucrărilor pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii, în sensul decontării unor lucrări neexecutate sau care nu au o justificare tehnică sau economică potrivit contractului de lucrări.

Din verificarea pe teren a lucrărilor executate efectuată de către auditorii externi, s-a constatat că executantul, respectiv pârâta, a încasat în mod nelegal suma totală estimată la 335.501,47 lei, la care s-au calculat penalităţi de întârziere de 0,1 % pe zi, conform art. 22 din contractul de lucrări.

Faţă de constatările menţionate mai sus, arată că prin decizia nr.17/2012, Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi a Judeţului H. a dispus aplicarea următoarelor măsuri pentru stabilirea întinderii prejudiciului și recuperarea acestuia: „pct.4-stabilirea exactă a întinderii prejudiciului, ca urmare a decontării unor lucrări neexecutate sau care nu au justificare tehnică sau economică, potrivit contractului de lucrări nr…/27.08.2010, încheiat cu o asociere de societăți, prin liderul acesteia SC T. SRL, pentru realizarea obiectivului de investiţii Locuinţe sociale — 820 UL - 4 tronsoane D+P+3E + M — strada prelungirea Z., municipiul D., judeţul H. şi recuperarea acestuia înăuntrul termenului de prescripţie ".

Municipiul D. a formulat cerere pentru anularea abaterii şi a măsurilor dispuse de către Curtea de Conturi dosar nr…/57/2012*, însă acțiunea a fost respinsă, soluţia fiind menținută şi de către Curtea de Apel Alba-Iulia prin decizia nr.7783/2014, care a reţinut „existența abaterii de la legalitate reţinută la nr. 4 din raportul de audit, pentru care în mod corect s-a dispus măsura de la punctul 3 din Decizia nr…/2012, instanța de fond analizând şi interpretând corect prevederile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, reținând corect că aceste cheltuieli bugetare, nu au avut la bază modul de calculare a existenței unor documente justificative care să confirme executarea lucrărilor”.

Astfel cum a menționat, consideră că hotărârea instanţei de fond a fost pronunţată cu încălcarea normelor de drept material aplicabile în cauză, respectiv a dispoziţiilor legale privind răspunderea contractuală.

Susţine că încălcarea normelor de drept material se poate face prin aplicarea unui text de lege străin situației de fapt, extinderea normei juridice dincolo de ipotezele la care se aplică sau restrângerea nejustificată a aplicării prevederilor legale, violarea unor principii generale de drept.

Textul se referă fie la nesocotirea unei norme de drept material, fie la interpretarea ei eronata, în sensul că instanţa a dat o greşită interpretare a acesteia sau faptele au fost reţinute greşit în raport de exigenţele textului de lege. Tot în acest motiv de nelegalitate poate fi încadrată şi ignorarea unei norme legale incidente în cauză.

Opinează că modul arbitrar de interpretare a normelor legale a condus instanţa de fond spre o motivare şi o sentinţă complet eronată, fapt care prejudiciază poziţia procesuală a reclamantei raportat la obiectul cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea recurată instanţa de fond a respins acţiunea, având ca singură motivare faptul că recepţia obiectivului de investiţii s-a realizat de către reclamant fără obiecţiuni.

Consideră că instanţa de fond a preluat, efectiv, susţinerile din cuprinsul deciziei nr. 626/2017 a Curţii de Apel Alba-Iulia, pronunţată în dosarul nr…/97/2015, prin care s-a respins recursul Municipiului D., fără a mai analiza celelalte dispoziţii legale aplicabile în prezentul dosar, şi fără a analiza toate probele administrate în cauză.

Astfel, arată că este adevărat faptul că procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr…/12.03.2012, a fost semnat de către beneficiar fără obiecțiuni, însă acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care dirigintele de șantier, şi el semnatar al acestui proces-verbal, şi-a asumat faptul că executarea lucrărilor s-a realizat în conformitate cu prevederile contractului de lucrări/de execuţie, ale documentaţiei de proiectare, ale documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu respectarea cerinţelor fundamentale, conform legii, de altfel, este de observat faptul că şi dirigintele de şantier, în persoana numitei O., a semnat acest proces-verbal de recepţie. Totodată, la procesul-verbal de recepție este anexat Referatul privind punctul de vedere al proiectantului cu ocazia recepției obiectivului, înregistrat la Primăria Municipiului D. sub nr…/12.03.2012, în care se precizează faptul că „Lucrările de construcții la prezentul obiectiv au fost executate în conformitate cu proiectul nr…/2010 elaborat de SC S. SRL+SC V. SRL respectându-se, în execuţie, prevederile proiectului”, iar în finalul acestui referat se precizează: „SC S. SRL+SC V. SRL reprezentate prin ing. N.  în calitate de Şef de proiect este de acord cu admiterea recepţiei la obiectivul: LOCUINŢE SOCIALE 80UL. D+P+3E+M, str. Prelungirea Z., Municipiul D., fără obiecţii”.

Cu toate acestea, instanța de fond a ignorat cu desăvârșire faptul că prin decizia nr. 7783/2014 a Curţii de Apel Alba-Iulia, pronunţată în dosarul nr…/57/2012*, actele emise de către Curtea de Conturi, respectiv Decizia nr…/2012 au fost considerate ca legale. Astfel, se statuează în decizia nr.7783/2014 a Curţii de Apel Alba-Iulia, cu putere de lege, „existenţei abaterii de la legalitate reținută la nr. 4 din raportul de audit, pentru care în mod corect s-a dispus măsura de la punctul 3 din Decizia nr…/2012, instanţa de fond analizând şi interpretând corect prevederile art. 51 alin. 3 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, reținând corect că aceste cheltuieli bugetare, nu au avut la bază modul de efectuare a existenței unor documente justificative care să confirme executarea lucrărilor”.

În acest dosar a fost întocmit şi un raport de expertiză din care rezultă că la executarea lucrărilor nu s-a respectat documentația tehnică iniţială şi nici dispozițiile de şantier nr. 5 şi 6 în sensul că stratul de beton asfaltic nu a fost executat, iar ceea ce s-a executat prezintă degradări, iar din punct de vedere financiar au fost încasate operaţii care la execuţia pardoselilor din gresie nu se execută din punct de vedere tehnologic, astfel că este justă reținerea auditorilor financiari în sensul că au fost decontate lucrări neexecutate şi lucrări care nu se justifică din punct de vedere tehnic şi/sau economic.

Totodată, pârâta invocă faptul că nu a putut formula şi nici prezenta acte în apărarea sa şi nu i s-au cerut note de relații, însă se poate observa din încheierea nr. VI. 148 din 27.08.2012 a Curţii de Conturi a României, depusă la dosar, prin care a fost respinsă contestaţia împotriva măsurilor dispuse prin Decizia nr…/2012 că „în ceea ce priveşte contravaloarea celor 4.391 ore de funcţionare utilaj în luna aprilie 2011, care nu se justifică, Comisia ia notă de faptul că în Contestaţie se precizează că la întregul obiectiv de investiţii au fost utilizate patru schele şi nu una aşa cum au reţinut auditorii publici externi, explicație ce rezultă din adresa SC T. SRL anexată la contestaţie şi care nu a fost dată şi în notele de relaţii, obiecţiuni sau la şedinţa de conciliere, nefiind prezentate şi alte documente justificative care să ateste cele menţionate”. Drept urmare, reiese că societăţii pârâte i s-au cerut note de relaţii şi avea cunoştinţă de obiectul controlului.

Recurentul recunoaşte că în dosarul menţionat SC T. SRL nu a fost parte, însă consideră că respectiva hotărâre judecătorească nu poate fi ignorată întrucât prin aceasta s-a statuat cu putere de lege faptul că abaterea reţinută de către Curtea de Conturi există, cheltuielile bugetare realizate de către Municipiul D., respectiv sumele achitate către pârâtă nu au la bază existenţa unor documente justificative care să confirme executarea lucrărilor.

În acest context, arată că instanţa supremă în mod constant a statuat că principiul puterii lucrului judecat împiedică, nu numai judecarea din nou a unui proces terminat având acelaşi obiect și fiind purtat între aceleași părți, ci și contrazicerile între două hotărâri judecătorești, în sensul că drepturile recunoscute unei părți sau constatările făcute printr-o hotărâre definitivă să nu fie contrazise printr-o altă hotărâre posterioară, dată într-un alt proces.

Atâta vreme cât prin decizia nr.7783/2014 a Curţii de Apel Alba - Iulia s-a statuat că punctul nr. 3 din decizia nr…/2012 a Curţii de Conturi este legală, reținându-se în mod corect că aceste cheltuieli bugetare nu au avut la bază modul de efectuare a existenței unor documente justificative care să confirme executarea lucrărilor, este evident că trebuie să se dea eficiență Deciziei Curţii de Conturi și tuturor constatărilor făcute prin hotărârea judecătorească menționată.

Consideră că decizia nr.7783/2014 a Curţii de Apel Alba-Iulia trebuie luată în considerare, măsura dispusă prin decizia Curţii de Conturi în sensul recuperării prejudiciului rezultat ca urmare a decontării unor lucrări neexecutate sau care nu au o justificare tehnică sau economică a fost menţinută ca fiind temeinică și legală, pârâtul fiind exclusiv culpabil de neîndeplinirea obligațiilor contractuale, în timp ce reclamantul a dat dovada de bună-credință, și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de pârâtă.

De asemenea, apreciază că şi în situaţia în care există procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr…/12.03.2012, instanţa de fond nu ar fi trebuit să analizeze şi să își raporteze întreaga argumentaţie doar la acest proces - verbal de recepţie, preluând în mare parte motivarea din decizia nr. 626/2017(dosar nr…/97/2015), ci ar fi trebuit să aibă în vedere la pronunțarea soluției întregul material probator administrat în cauză, respectiv înscrisuri, raport de expertiză tehnică în construcții, răspunsurile la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, şi să îl treacă prin filtrul dispozițiilor legale aplicabile în prezenta cauză.

Reamintește faptul că în bugetul municipiului D. s-a înregistrat un prejudiciu, iar acesta trebuie recuperat, singura culpabilă pentru producerea acestuia fiind societatea intimată.

În acest context, consideră că în cauză au fost dovedite pe deplin condițiile răspunderii contractuale, conform art. 1073 şi urm. Cod civil de la 1864 care prevede că „Creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exacta a obligației, şi în caz contrar are dreptul la dezdăunare”, iar conform art. 1075 Cod civil de la 1864 „Orice obligație de a face sau a nu face se schimbă în dezdăunări, în caz de neexecutare din partea debitorului”. Astfel, din probele administrate în cauză rezultă cu prisosință faptul că sunt îndeplinite condițiile răspunderii contractuale, respectiv executarea parţială sau necorespunzătoare a obligaţiilor asumate prin contract, dovedită cu expertiza tehnică în construcţii, stabilindu-se pentru fiecare categorie de lucrări reţinută în Decizia nr…/2012 a Curţii de Conturi neefectuarea sau efectuarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, în condiţiile în care pârâta a fost a fost executantul lucrării, existenţa prejudiciului, stabilit prin decizia Curţii de Conturi, menţinută prin decizia nr.7783/2014 a Curţii de Apel Alba-Iulia, precum şi existenţa raportului de cauzalitate între neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a contractului şi prejudiciul înregistrat în bugetul municipiului D.

Astfel, din toate probele administrate în cauză rezultă că pârâta a încasat în mod nelegal suma totală estimată la 335.501,47 lei reprezentând contravaloarea a: - unor articole de lucrări care nu sunt executate la data efectuării auditului; - a 4.391 ore funcţionare utilaj în luna aprilie 2011 care nu se justifică.

Expertiză tehnică în construcții confirmă faptul că o serie de lucrări nu au fost executate sau au fost executate necorespunzător, astfel că rezultă în mod indubitabil a achitat în mod nejustificat suma de 82.190,37 lei către pârâte.

În drept, s-au invocat prevederile art. 488 al. 1 pct. 8, 498 noul cod de procedură civilă iar în probaţiune înţelege a se folosi de înscrisuri, precum şi orice alte probe a căror necesitate ar putea rezulta din dezbateri.

Prin decizia nr. 99/2020, Curtea a respins recursul, reținând următoarele:

Recurenta a invocat în susținerea recursului motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 al.1 pct.8 Noul Cod de procedură civilă care vizează greșita interpretare şi aplicare a normelor de drept material.

În fapt, se reţine că între Municipiul D.  şi pârâta SC. T.  SRL a fost încheiat la data de 27.08.2010 Contractul de lucrări nr…/27.08.2010, având ca obiect realizarea de „Locuinţe sociale -820 UL-4 tronsoane D+P+sE+M-strada prelungirea Z., municipiul D. jud. H., pentru un preţ de 11.319.309, 82 lei inclusiv TVA, majorat la suma totală de 12.099.996, 72 lei, care a fost achitat integral în perioada septembrie 2010-martie 2012.

În urma controlului de audit financiar asupra contului de execuție bugetară desfășurat de către Camera de Conturi a Judeţului H., s-au constatat nereguli cu privire la derularea lucrărilor pentru realizarea acestui obiectiv de investiții, în sensul decontării unor lucrări neexecutate sau care nu au o justificare tehnică sau economică potrivit contractului de lucrări.

Municipiul D. a contestat actele Curții de Conturi în dosar nr…/57/2012* instanțele reținând că actele întocmite sunt legale iar cheltuielile bugetare, în speţă, nu au avut la bază modul de calculare a existenței unor documente justificative care să confirme executarea lucrărilor.

Municipiul D. a introdus două acțiuni având ca obiect recuperarea prejudiciului constatat de Curtea de conturi: cel ce face obiectul prezentului dosar şi cel care a făcut obiectul dosarului nr…/97/2015, litigiul împotriva dirigintelui de șantier. În dosar nr…/97/2015 instanţa a respins definitiv pretențiile reclamantului.

Curtea constată că prima instanţă a interpretat şi aplicat corect în cauză prevederile art. 30 HG nr.273/2004 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții şi instalații aferente acestora, în forma în vigoare la data întocmirii procesului verbal de recepție, potrivit cărora: “După acceptarea recepției de către investitor cu sau fără obiecții, acesta nu mai poate emite alte solicitări de remediere de lucrări, penalizări, diminuări de valori şi alte asemenea, decât cele consemnate în procesul-verbal de recepție. Fac excepție viciile ascunse descoperite în termenul stabilit conform legii.”.

În speță, între părți a fost încheiat un contract de lucrări de construcții locuințe sociale, prin urmare, raportat la obiectul contractului, dispozițiile HG nr.273/2004 sunt aplicabile.

Norma cuprinsă în art. 30 este clară şi singura excepție admisă se referă la viciile ascunse descoperite ulterior încheierii procesului verbal de recepţie. Or, în speţă, pretenţiile sunt derivate din lucrări care nu sunt şi nu pot fi considerate vicii ascunse descoperite ulterior încheierii procesului verbal de recepție, în consecinţă, nu se poate reţine situaţia de excepție premisă, cum corect a reţinut şi judecătorul fondului.

Claritatea normei nu lasă loc de interpretări astfel că, odată ce părţile au încheiat procesul verbal de recepție fără nicio obiecțiune nu se mai poate solicita nici executarea unor lucrări neexecutate şi nici diminuarea valorii lucrărilor executate, ori alte pretenții privind modul de executare a contractului.

În acest sens s-a hotărât şi în litigiul derulat între investitorul Municipiul D. şi dirigintele de șantier SC IN SRL (dosar …/97/2015), litigiu ce a avut acelaşi obiect cu cel al prezentului litigiu. Din considerentele deciziei 626/2017 a Curții de Apel Alba Iulia se reţine un aspect deosebit de important care se opune reclamantei cu puterea lucrului judecat. Curtea de Apel a arătat că: „în condiţiile în care  reclamantul a acceptat recepția fără a consemna în procesul verbal vreo solicitare de remediere sau vreo altă neconformitate, nu mai poate susţine că lucrările nu au fost executate sau că acestea au fost executate  necorespunzător şi nici nu mai poate emite solicitări în legătură cu respectivele lucrări, nici de la executant , nici de la dirigintele de șantier.”

Așa fiind, o instanţă de judecată a stabilit printr-o hotărâre definitivă că Municipiul D. nu poate solicita aceste pretenții de la executantul lucrării. Prin prezentul litigiu, Municipiul D. pretinde ca o instanţă de judecată să contrazică o hotărâre judecătorească definitivă, fapt nepermis. Chiar dacă pârâta nu a fost parte în acest litigiu, în baza prevederilor art. 431 al. 2 Noul Cod de procedură civilă, poate opune Municipiului D. (care a avut calitatea de  reclamant) lucrul anterior judecat întrucât are legătură cu prezentul litigiu, fiind pretenții identice pe care investitorul le-a solicitat atât de la dirigintele de șantier cât şi de la executant. Aceste pretenții includ şi decontarea sumelor achitate pentru închirierea schelei tubulare metalice, prin urmare, decizia anterior pronunţată priveşte şi aceste sume, de aceea critica recurentei cu privire la acest aspect este nefondată.

Critica recurentului privind puterea de lucru judecat a deciziei 7783/2014 a Curții de Apel Alba Iulia pronunţată în litigiul având ca obiect abaterile şi măsurile dispuse de Curtea de Conturi în dosar nr…/57/2012*, în cuprinsul căreia se reţine că au fost decontate lucrări neexecutate sau care nu au justificare tehnică sau economică din contractul de lucrări de construire locuințe sociale, nu este întemeiată întrucât pârâtul nu a fost parte în acest litigiu. Această hotărâre este opozabilă pârâtei T. SRL, în conformitate cu art. 435 al. 2 Noul Cod de procedură civilă, atâta timp cât aceasta nu face, în condiţiile legii, dovada contrară. Or, în cauză, s-au invocat cu succes prevederile art. 30 HG nr.273/2004 şi puterea de lucru judecat a deciziei cu nr. 626/2017 a Curții de Apel Alba Iulia ceea ce înlătură răspunderea contractuală a pârâtei.

De altfel, cele două hotărâri nu sunt neconciliabile întrucât se referă la aspecte diferite. În litigiul având ca obiect actele Curții de Conturi, deşi s-a statuat că sumele achitate către pârâtă nu au la bază existența unor documente justificative care să confirme executarea lucrărilor, nu s-a stabilit răspunderea vreunei persoane fizice ori juridice. Instituția controlată are sarcina de a stabili persoanele responsabile şi modalitatea de recuperare a prejudiciului.

În consecinţă, hotărârile pronunțate în dosar nr…/57/2012* nu stabilesc persoanele vinovate şi nu pot fi invocate necondiționat împotriva pârâtei.

Curtea apreciază că, în acest context, sunt lipsite de temei afirmațiile recurentei cu privire la faptul că în cauză au fost dovedite pe deplin condiţiile răspunderii contractuale ale pârâtei.

Pentru toate aceste considerente, în baza art. 498 Cod de procedură civilă, Curtea a respins ca nefondat recursul, hotărârea primei instanțe fiind legală.

Domenii speta

Spete similare