Salariul funcţiei de poliţist. Posibilitatea corelării calculului acestuia cu salariul minim pe economie

Rezumat:

Salariul de funcție, noțiune reglementată distinct pentru prima dată prin Legea-cadru nr. 284/2010 și ulterior prin Legea-cadru nr. 153/2017, corespunde noțiunilor de salariu pentru funcția îndeplinită reglementată prin O.G. nr. 38/2003 și salariul funcției de bază reglementată de Legea-cadru nr. 330/2009, componentă salarială ce s-a dorit a se calcula prin raportare la coeficienții de ierarhizare pentru funcțiile îndeplinite prevăzuți în anexele legilor de salarizare. Dată fiind succesiunea legilor de salarizare și reglementarea distinctă a componentelor salariale, salariul de funcție prevăzut inițial prin Legea-cadru nr. 284/2010 și preluat prin Legea-cadru nr. 153/2017, nu poate fi separat de elementele salariale incluse care și-au pierdut astfel individualitatea și se regăsesc în cuprinsul salariului de funcție ca tot unitar. Drept consecinţă, pentru aplicabilitatea dispozițiilor din HG-urile ce reglementează salariul minim brut pe economie, nu se pot elimina din salariul de funcție sporurile incluse prin legi anterioare pentru a se raporta doar cuantumul rămas la salariul minim brut pe economia din România.

Hotărârea:

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 07.08.2019 şi înregistrată sub număr unic E-cris, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

l. Obligarea pârâtului să se conformeze prevederilor HO nr. 1/2017, în sensul acordării de la data de 01.02.2017, a salariului minim brut pe ţară în cuantum de 1450 lei, fără sporuri şi alte adaosuri incluse în acesta.

2. Echivalarea salariului de funcţie fără sporuri şi alte adaosuri cu salariul minim brut pe ţară avut în vedere de HG nr.1/2017, prin analiza comparativă, conform directivelor Direcţiei General Financiare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

3. Obligarea pârâtului, ca începând cu data de 01.02.2017, să calculeze salariului lunar luând în considerare salariul de funcţie de 1450 lei, fără sporuri şi alte adaosuri incluse în acesta.

4. Obligarea pârâtului, ca începând cu data de 01.02.2017, la calcularea salariului lunar având în vedere salariul de funcţie de 1450 lei, fără sporuri şi adaosuri incluse în acesta, conform HG nr. 1/2017 şi ulterior aplicarea sporurilor procentuale aferente.

5. Recunoaşterea calitătii de creditor al reclamantului faţă de pârât şi obligarea acestuia la plata diferenţelor de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamant şi sumele rezultate în urma recalculaţiei, începând cu data de 01.02.2017 şi până la data trecerii în rezervă (04.09.2017), la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflației la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispoziţiilor art. 1-3, din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective.

6. Obligarea pârâtului ca în urma hotărârii pronunţate să comunice veniturile salariale a lunilor alese Casei de Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea recalculării pensiei reclamantului.

6. Fără cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 501/3 septembrie 2020 pronunţată de către Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă ca nefondată acţiunea formulată.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate, dosarul fiind înregistrat pe rolul Curţii de Apel Suceava, sub numărul .../86/2019 la data de 7.10.2020.

În motivarea recursului promovat, reclamantul arată că a fost angajat al IPJ, în funcţia de agent III, Compartimentul Dispecerat şi Personal de Serviciu, iar prin Ordinul Inspectorului Sef al I.P.J. din anul 2017, s-a constatat încetarea raporturilor de serviciu, începând cu data de 04.09.2017, cu drept de pensie de serviciu, având o vechime în structurile militare şi de poliţie de 28 ani, 3 luni şi 17 zile. Conform Deciziei de pensie nr. ... din 22.12.2017, emisă de Casa de pensii sectorială a ministerului afacerilor interne, în dosarul de pensie: .., beneficiază de pensie militară de serviciu, începând cu data de 04.09.2017, iar cele 6 luni alese pentru stabilirea calcului pensiei sunt cuprinse pentru perioada martie-august 2017. Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi noua lege a salarizării nr. 153/2017 (care a abrogat Legea 284/2010), reglementează salarizarea mai multor categorii de funcţii bugetare, denumite generic ca familii ocupaţionale, printre care funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special (poliţişti), militari, personal contractual, etc. Fiind o lege cadrul de salarizare unitară, legiuitorul a folosit termeni juridici echivalenţi pentru definirea salariului de bază. De aici rezultă echivalenţa termenilor de salariul de bază pentru personalul contractual, cu salariul de funcţie pentru poliţişti şi cu solda de funcţie pentru militari. Făcând trimitere la prevederile art 4, Capitolul II şi art. 10, alin 1 din Legea-Cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, Anexa VII - Familia Ocupaţională de Funcţii Bugetare Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, şi ale art. 4 din anexa VI a Legii 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publică, subliniază că salariul de funcţie al poliţiştilor se obţine înmulţind 2 elemente, coeficientul de ierarhizare al functiei (C.I.) şi valoarea de referinţa sectoriala (VR), adică formula Salariu Funcţie = CI x VR. Din buletinul de calcul anexa la decizia de pensionare cu nr. 200995 din 22.12.2019, emisă de Casa de Pensii Sectoriala a M.A.I. şi răspunsul nr. 111920 din 08.07.2019 al I.P.J., Serviciul Financiar, reprezentând răspunsul la plângerea prealabila, rezultă că avea până la data de 03.09.2017, data ieşirii la pensie, un salariu pentru funcţia îndeplinită de 533 lei sub limita garantată în plată, de 1450 lei, stabilită general obligatoriu, prin HG nr. 1/2017, de la 1.02.2017. Mai mult, Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aplicabilă şi poliţiştilor, în vigoare de la 01.07.2017 (care a abrogat Legea nr. 284/2010), la art 7 lit (b) a definit termenii ca: „solda de funcţie/salariul de funcţie reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, corespunzător funcţiei îndeplinite, stabilită/stabilit conform anexelor nr. I-1X, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”. În cazul categoriei profesionale a poliţiştilor, salariul de funcţie, ca sinonim al salariului de bază, aşa cum e definit în art. 1 din HG 1/2017, nu trebuie să cuprindă niciun fel de spor, adaos sau sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu. Menționând dispozițiile art. 1 din HG 1/2017, învederează, dincolo de orice dubiu rezonabil, voinţa legiuitorului cu privire la aceşti doi termeni, şi anume: echivalenţa gramaticală semantică, logică şi juridică, între termenii de specialitate în materia drepturilor salariale: salariul de bază şi salariul de funcţie. Legiuitorul foloseşte în mod constant expresia: ... cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice. Simbolul:/, folosit de legiuitor, este echivalentul conjuncţiei disjunctive: sau, rezultând astfel echivalenţa semantică între termenii mai sus menţionaţi, despărţiţi prin simbolul: /. Dincolo de echivalenţa rezultată, chiar de plano, din interpretarea gramaticală semantică, în urma interpretării logice şi juridice, rezultă cu claritate voinţa legiuitorului cu privire la sensul celor două elemente salariale: salariul de baza şi salariul de funcţie. Mai mult de atât, având în vedere prevederile legale în materie, stipulate de interpretarea expressis verbis: sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, dată de legiuitor, în cuprinsul art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 - pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată; jurisprudenţa de drept civil material, statuată deja în materia drepturilor salariale, privind echivalenţa juridică a termenilor de: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi de salariul de funcţie, prevăzut de Legea nr. 284/2010 şi Legea 153/2017; rezultă echivalenţa semantică între termenii: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi salariul de funcţie, pentru categoria socioprofesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Prin sentinţa civilă nr. 940 din 13.07.2017 a Tribunalului Ialomiţa s-a stabilit valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, de la data de 01.02.2017, de 1450 lei, acesta fiind echivalat cu salariul de funcţie al poliţiştilor din activitate, fără alte sporuri şi adaosuri incluse în acesta, sens în care înserează dispozitivul și considerentele sentinței civile menționate. În susținerea solicitării promovate, face referire și inserează: o parte din considerentele deciziei nr. 3064/2018 din 1 noiembrie 2018 a Tribunalului Cluj, o parte din considerentele și dispozitivul hotărârii civile nr. 1541/2018 din 5.12.2018, în dosarul nr. ../62/2018* a Tribunalului Brașov. În continuare, subliniază că problema echivalenţei juridice şi semantice între termenii: salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi salariul de funcţie, pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor, din cadrul familiei ocupaţionale: Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională, a fost supusă analizei şi în cadrul jurisprudenţei în materia acordării pentru categoria socio-profesională a poliţiştilor dar şi pentru alte categorii de personal plătit din fonduri publice, a salariului de bază şi al sporurilor, la nivelul maxim din cadrul întregii familii ocupaţionale, începând cu data de 09.04.2015, conform Legii nr. 71/2015, fiind demonstrată în cadrul considerentelor decizorii a hotărârilor judecătoreşti echivalenţa juridică şi semantică dintre cei doi termeni. De exemplu: în materia salarizării categoriei socio-profesionate a poliţiştilor - sentinţa civilă nr. 682/2018, din 07.06.2018, în dosarul nr. ../86/2018, al Tribunalului Suceava- Secţia de contencios administrativ şi fiscal, rămasă definitivă prin Decizia nr. 2995 din 30.10.2018, a Curţii de Apel Suceava, Secţia de contencios administrativ şi fiscal, dată în cadrul unui proces colectiv, având ca obiect salarizarea la nivel maxim, a unui număr de 583 salariaţi poliţişti, din cadrul IPJ; - sentinţa civilă nr. 1731/2017, din 16.03.2017, definitivă, în dosarul nr. 9410/3/2016, al Tribunalului Bucureşti- Secţia a Il-a Contencios Administrativ şi Fiscal; sentinţa civilă nr. 7410/2017, din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr. 24403/3/2017, al Tribunalului Bucureşti- Secţia a H-a Contencios Administrativ şi Fiscal; sentinţa civilă nr. 7411/2017, din 06.12.2017, definitivă, în dosarul nr. 25930/3/2017, al Tribunalului Bucureşti- Secţia a H-a Contencios Administrativ şi Fiscal; sentinţa civilă nr. 818/2018, din 13.02.2018, definitivă, în dosarul nr. 24405/3/2017, al Tribunalului Bucureşti- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal; sentinţa civilă nr. 3200/2018, din 14.05.2018, definitivă* în dosarul nr. 2780/3/2018, al Tribunalului Bucureşti- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal. sentinţa civilă nr. 355/2019, din 23.04.2019, executorie, în dosarul nr. 4114/97/2019, al Tribunalului Hunedoara- Secţia I Civila. Referitor la salarizarea din Sistemul de Apărare, Ordine Publica şi Siguranţă Naţională, elementul salarial cunoscut sub denumirea de salariu de bază este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul civil, contractual din sistem, şi este echivalent cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de salariu de functie, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul reprezentat de funcţionarii publici cu statut special: poliţiştii, şi cu elementul salarial cunoscut sub denumirea de solda de funcţie, care este uzitat în cadrul stabilirii drepturilor salariale pentru personalul militar. Beneficiarii de drepturi salariale, din cadrul MAI, provin deci din rândul personalului civil contractual, din rândul funcţionarilor publici cu statut special: poliţiştii, sau din rândul militarilor: jandarmi, pompieri, iar pentru a fi incluşi într-un sistem unic de salarizare, într-o lege cadru privind salarizarea unitara a personalului bugetar, legiuitorul a fost nevoit să recurgă la această tehnică legislativă, prin enumerarea elementelor salariale mai sus expuse: salariul de bază, salariul de functie şi solda de funcţie, şi prin echivalarea juridică şi semantică a acestora, prin folosirea simbolului: /, ce reprezintă prescurtat conjuncţia disjunctivă: sau. În acest sens, Adresa cu nr. ... din 07.02.2017 emisă de către Ministerul Afacerilor Interne - Direcţia Generală Financiară este mai mult decât concludentă, atestând, chiar dacă în cadrul unui demers juridic administrativ similar cu privire la stabilirea salariului de funcţie al poliţiştilor prin raportare la salariul minim brut garantat pe ţară, tocmai echivalenţa juridică şi semantică a elementelor salariale cunoscute sub denumirea de: salariul de bază minim brut, salariul de funcţie şi solda de funcţie: „în ceea ce priveşte problematica salariului de baza, în conformitate cu salarizarea specifică personalului militar şi poliţiştilor, consideră că acest corespondent este salariul de functie, în accepţiunea prevederilor Legii cadru nr. 284/2010, „în acest context, precizăm ca nivelul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată se asigură pentru personalul militar și poliţişti, ca urmare a analizei comparative față de cuantumul salariului de funcţie”. Mai mult, la data de 14.03.2017 Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin intermediul Centrului de Informare și Relaţii Publice postează pe pagina de internet un anunţ denumit „în atenţia tuturor colegilor din Poliţia Română, cu următorul text: „Conform prevederilor HG nr. 1/2017, pentru stabilirea salariului minim brut pe țară, garantat în plată, începând cu drepturile salariale aferente lunii februarie 2017, toţi poliţiştii și personalul contractual al Poliției Romane au asigurat salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în cuantum de 1450 lei. Astfel, astăzi, 14 martie a.c, vor primi diferenţa de bani toți cei care până în prezent au beneficiat de salariul de funcție mai mic de 1450 de lei” . Din cuprinsul acestor îndrumări primite de la Direcţia Financiară a M.A.I și de la I.G.P.R, rezultă fără echivoc, două aspecte deosebit de importante: în cazul poliţiştilor echivalenţa salariului minim brut pe țară de 1450 lei avut în vedere de HG 1/2017 se face prin analiza comparativă cu salariul de funcție al fiecărui lucrător. Noţiunea de salariul de functie este cel stabilit în accepţiunea prevederilor Legii cadru nr. 2S4/2010, care se calculează după modul explicat mai sus. Dar, pentru a eluda legea, întrucât salariul de functie al său este mult inferior sumei de 1450 lei, I.P.J a decis includerea în salariul de functie a mai multor sporuri, astfel încât să crească în mod artificial cuantumul acestuia, ca pragul de 1450 lei, pentru anul 2017, să fie depăşit. Din studierea fluturașilor de salariu aferenţi anilor 2017 a sesizat ca sunt eludate textele de lege și în mod artificial, prin „inginerii financiare” salariul de funcţie este mărit peste limita de 1450 lei, aferent anului 2017, pentru a se crea o aparentă de legalitate când în realitate funcţionarii cu atribuţii în domeniu încalcă în mod flagrant și evident legea. Astfel, are un coeficient de ierarhizare al funcţiei de c.i=2,70 (prevăzut în Anexa 1 din OG 38/2003) raportat la o valoare sectorială de referinţa (VRS) de 197.338 lei (prevazută de HG 8/2008) rezultând un salariul real al funcţiei de 533 lei (așa cum reiese din Adresa cu nr. 111920/08.07.2019 a IPJ, ca răspuns la plângerea prealabilă, precum și din decizia de pensie anexată la prezenta acţiune), rezultând o diferenţa până la salariul minim, prevăzut pentru perioada 01.02.2017-03.09.2017, de 917 lei. Începând cu luna martie 2017 pentru ca salariul de funcție real era mult inferior limitei minime de 1450 lei, IPJ, prin Serviciul Financiar, a inclus în componenta salariului de funcţie sporuri și „sume compensatorii tranzitorii” deși art. 6 din OUG 1/2010, a interzis ca aceste „sporuri și sume compensatorii tranzitorii” să fie avute în vedere la determinarea altor drepturi de natură salarială. Astfel, pentru perioada 01.02.2017-03.09.2017 salariul de functie a fost mărit artificial, cu sporuri și sume compensatorii tranzitorii, fiind în medie de 1644 lei. Mizându-se probabil pe necunoaşterea modului de calcul al salariului lunar și confuzia de termeni asemănători (salariul de funcție /salariul funcţiei de bază), s-a procedat la includerea unor sporuri și sume prevăzute de OUG 1/2010 în salariul de functie rezultând în mod artificial un salariu de funcție, ce depăşeşte cuantumul sumei de 1450 lei, pentru anul 2017. Prin aceste operaţiuni ilegale este încălcat art. 6 din OUG 1/2010 care a dispus includerea sporurilor și sumelor compensatorii tranzitorii în salariul funcție de bază, nicidecum în salariul de funcție, cum în mod eronat s-a procedat în cazul său. Aducând în discuție prevederile art. 6 OUG 1/2010, subliniază că salariul funcţiei de bază nu este acelaşi lucru cu salariul de funcție, fiind două componente total diferite definite distinct de Legea cadru 284/2010, așa cum în mod distinct sunt evidenţiate și pe fluturașul de salariu al fiecăruia dintre ei. Deși legea defineşte foarte clar noţiunea de „salariu de funcție, adică coeficient de ierarhizare x valoare de referinţă, funcţionarii de la Serviciul Financiar au însumat nu mai puţin de 6 elemente salariale - sporuri și alte adaosuri, pentru a se depăși pragul de 1450 lei, deși H.G. 1/2017 interzice acest lucru menţionând fraza „fără sporuri și alte adaosuri” respectiv: salariu de funcție (coeficient ierarhizare x valoare de referinţa); salariu de merit (10 % din salariul de funcție); spor misiune permanentă (25% din salariul de functie+ grad+gradație+ merit); spor fidelitate (5-20% din salariu de functie+grad+gradație+merit+misiune permanentă; spor confidenţialitate (8-din salariul de funcție+grad+gradație+merit+misiune permanentă; spor pericol deosebit (30% din salariu de funcție+grad+gradație+merit+misiune permanentă). Ca argument în plus față de abuzul de putere și refuzul explicit de a se conforma prevederilor HG 1/2017, învederează faptul că în decursul anilor au mai existat legi care stabileau diferite niveluri ale salariului minim brut pe țară, dar în niciuna dintre acestea legiuitorul nu a menţionat fraza „fără sporuri și alte adaosuri așa cum a procedat în cazul HG 1/2017 și HG 846/2017, în acest sens făcând referire la prevederile art. 1 din HG 1091/2014n și ale art. 1 din HG 1017/2015. Demonstrând că salariul de funcţie este și în prezent mult sub limita prevăzută de legiuitor prin HG 1/2017, în cuantum de 1450 lei, solicită a se lua masurile necesare pentru remedierea situaţiei create și obligarea la intrarea în legalitate a IPJ - Hunedoara care încalcă cu bună ştiinţa mai multe prevederi legale respectiv: O.U.G 1/2010 care prevede și reglementează sumele compensatorii tranzitorii și care interzice luarea acestora în calcul la determinarea altor drepturi de natura salarială, precum și faptul că aceste sume se includ în salariul funcție de bază nicidecum în salariul de funcție cum s-a procedat în cazul său. H.G. 1/2017 care stabileşte salariul de baza minim brut pe țară în sumă de 1450 lei, suma care nu include sporuri și alte adaosuri. În practică, M.A.I şi unităţile subordonate au introdus „compensaţii,, și „sporuri,, în formula de calcul a salariului de funcţie, cu consecinţa denaturării acestuia. În acest sens, dispoziţiile legale care au inclus sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, 20% salariu de merit, etc) cu caracter tranzitoriu, adaosurile în salariul de funcţie, sunt art. 30 alin 6 din Legea cadru nr. 330/2009, art 6 alin. 1 din OUG nr. 1/2010, art. 1 alin. 5 din Legea nr. 285/2010. Din analiza textelor normative rezultă că legiuitorul a abrogat acordarea de sporuri art. 48 alin 1, pct. 7 din Legea cadru nr. 330/2009). Totuşi, anii următori, inclusiv în anii 2017 şi 2018, a constatat că nu a fost în prezenţa unei abrogări veritabile și efective deoarece actul normativ prevede că „sumele corespunzătoare acestor sporuri, adică cele abrogate, vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora, ( art 30 alin 6 din Legea cadru 330/2009). Acoperirea integrală a sporurilor așa zise abrogate, deși acestea (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, salariu de merit, etc) se regăsesc în anumite procente, în functie de locul de muncă (de exemplu spor de confidenţialitate între 8% și 12 %) se realizează prin sume compensatorii cu caracter tranzitoriu (art.6 alin. 1 din OUG nr. 1/2010). În consecinţă, ca urmare a includerii acestor adaosuri (sume compensatorii cu caracter tranzitoriu) în salariul de funcție s-a ajuns în situaţia în care angajaţii M.A.I care au avut la data de 01.02.2017 salariul de functie calculat la salariul minim pe economie de 1450 lei, ridicat artificial prin programul de salarizare M.A.I.S.A.L.(al Ministerului Afacerilor Interne) în momentul în care s-a mărit salariul de functie cu 10% prin OG 9/2017, a ajuns în situaţia să primească efectiv sume între 7 lei și 15 lei, majorare la salariul de funcţie. Astfel, s-a ajuns la o situaţie absurdă în care un poliţist debutant, încadrat la 01.02.2017 să beneficieze de un salariu de funcţie de 1450 lei, așa cum spune HG 1/2017, fără sporuri și alte adaosuri, în vreme ce un poliţist cu vechime de 10-11 are acelaşi salariu de funcţie de 1450 lei, pentru ca angajatorul cuprinde în salariul de funcție a acestuia și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidenţialitate, spor de pericol deosebit, salariu de merit). În acest sens, programul de salarizare M.A.I.S.A.L. a fost modificat să urce până la 1450 lei, cu ajutorul „sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu” pe care H.G nr. 1/2017 interzice să fie luate în considerare la stabilirea diferenţei între salariul de functie stabilită conform actelor normative în vigoare (coeficient de ierarhizare x valoarea de referinţă) şi salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată). Având în vedere aspectele mai sus enunţate, din analiza textelor legale, în materia salarizării prin raportate la stabilirea salariului minim de bază, garantat în plată, nu rezultă existenţa vreunei excepţii, cu privirea la categoria profesională a funcţionarilor publici cu statut special: poliţiştii. Principiile generale de drept stabilesc cadrul general de aplicare şi interpretare a legii civile, sui generis, astfel: ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, adică: unde legea nu distinge, nici personal nu trebuie să distingem); actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat, adică: legea trebuie interpretată în sensul producerii efectelor ei, şi nu în sensul neaplicării ei. Prin neacordarea în totalitate a acestor drepturi se încalcă art. 53 din Constituţia României, privind cazurile în care se poate restrânge exerciţiul unui drept, cât şi reglementările art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la CEDO. De altfel, Legea nr. 153/2017, învederează că art. 8 are la bază: b) principiul nediscriminării, în sensul eliminării oricăror forme de discriminare și instituirii unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeaşi activitate şi are aceeaşi vechime în muncă şi în funcţie. În concluzie, solicită admiterea în totalitate a în totalitate a cererii de chemare în judecată, formulată, cu privire la:

-obligarea pârâtului să se conformeze prevederilor H.G. 1/2007, în sensul acordării, de la 01.02.2017, a salariului minim brut pe țară în cuantum de 1450 lei, fără sporuri și alte adaosuri incluse în acesta;

- echivalarea salariului de funcție fără sporuri și alte adaosuri cu salariul minim brut pe țară avut în vedere de HG 1/2017, prin analiza comparativă, conform directivelor Direcţiei General Financiare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne;

- obligarea pârâtului, ca începând cu data de 01.02.2017, să calculeze salariului lunar, luând în considerare salariul de funcţie de 1450 lei, fără sporuri și alte adaosuri incluse în acesta;

-obligarea pârâtului, ca începând cu data de 01.02.2017, la calcularea salariului lunar, având în vedere salariul de funcție de 1450 lei, fără sporuri și adaosuri incluse în acesta, conform HG nr. 1/2017 și ulterior aplicarea sporurilor procentuale aferente.

- recunoaşterea calităţii de creditor față de pârât și obligarea acestuia la plata diferențelor de drepturi salariale dintre sumele primite de reclamant și sumele rezultate în urma recalculării, începând cu data de 01.02.2017 și până la data trecerii în rezervă 03.09.2017 la care se adaugă daunele compensatorii sub forma ratei inflaţiei la data plăţii efective, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, conform dispozițiilor art. 1-3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011, începând cu data de 01.02.2017 şi până la data plăţii efective;

- obligarea pârâtului ca în urma hotărârii pronunţate să comunice veniturile salariale a lunilor alese Casei de Pensii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea recalculării pensiei.

Cererea de recurs este întemeiată pe prevederile art 192. art. 193. art. 194. 282 din Codul de procedură civilă, HG 1/2017, OUG 1/2010, Legea Cadru nr. 284/2010, Legea 330/2009, Legea nr. 153/2017, HG 8/2008, OG 38/2003 și Legea nr. 554/2004.

În dovedire, înțelege să se folosească de înscrisurile anexate prezentei cereri, respectiv plângere prealabilă adresată IPJ, hotărârea nr. 1011/2020 din 09.09.2020 – Contencios administrativ şi fiscal - litigiu privind funcţionarii publici statutari Curtea de Apel Cluj - Secţia a III - a contencios administrativ şi fiscal.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei la data de 3.11.2020, pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean, făcând trimitere la art. 4 alin. (2) şi (3) din Anexa VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, subliniază că în prezent, legea salarizării foloseşte următoarele expresii referitoare la salariu: - salariu de baza (personal bugetar altul decât poliţiştii și militarii) – salariul funcţiei de baza (aplicabil poliţiştilor) - salariul de funcţie (aplicabil poliţiştilor). Din analiza cererii de chemare în judecată, înţelege că reclamanţii fac confuzie între „salariul pentru funcţia îndeplinită” prevăzut la art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor (forma în vigoare la 31.12.2009 la care fac referire şi reclamanţii), „salariul funcţiei de bază/salariul de funcţie” ce se prevede la alin. 4 alin. (2) şi (3) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi „salariul de funcţie” reglementat la art. 4 alin. (2) din Legea-cadru nr. l53/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare. Salariul funcţiei de bază este compus din salariul de funcţie (salariul de funcţie din 2009 şi sumele compensatorii), salariul de grad, gradaţii de vechime, indemnizaţia de conducere. Sporurile se calculează la salariul funcţiei de baza sau la salariu de funcţie, după caz. Subliniază faptul că salariul de funcţie, aşa cum apare în fluturaşul de salariu, este compus lin salariul de funcţie din 2009 şi sume compensatorii tranzitorii, în echivalentul sporurilor dispărute din lege. De asemenea, trebuie făcută precizarea că suma compensatorie tranzitorie este o sumă a unor drepturi care nu se mai regăsesc în actualul sistem de salarizare şi nu mai au valoarea juridică de sporuri sau adaosuri. Salariile de funcţie ale poliţiştilor aflate în plată începând cu data de 01.01.2010 se determină în valori absolute pe baza preluării, în condiţiile legii, a unor valori/cuantumuri diferite mai ales ale drepturilor salariale abrogate de legislaţia în vigoare, utilizându-se principiul legal de asigurare a salarizării la nivel similar aflat în plată, neexistând în prezent componente distincte ale salariilor de funcţie, valorile absolute respective fiind cele utilizate în comparaţia cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Adaugă faptul că noţiunea de salariu de funcţie nu se regăsea în cuprinsul Ordonanţei Guvernului nr. 38/2003, fiind una instituită după data de 01.01.2011, astfel că încercarea de coroborare a prevederilor O.G. nr. 38/2003 cu cele ale Legii-cadru nr.284/2010 este una nefundamentată, ţinând cont chiar de faptul că prevederile O.G. nr. 38/2003 care reglementau noţiuni de salarizare pentru poliţişti au fost abrogate în mod expres la 01.01.2010 prin art. 48 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 330/2009, lege-cadru care la rândul ei a fost abrogată prin art. 39 lit. w) din Legea-cadru nr. 284/2010. Începând 01.01.2010 prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizaţiilor lunare de încadrare în principalul element al câştigului salarial, sens în care face referire la prevederile pct. 2 din Secţiunea a 2 - a Expunerii de motive aferentă Legii-cadru nr. 330/2009. După cum se observă, ţinând cont şi de prevederile art. 7 şi art. 30 alin. (5) din Legea-nr. 330/2009, legiuitorul a instituit în mod clar un nou sistem de salarizare, începând cu 01.01.2010, care se baza pe faptul că noile elemente de încadrare pe funcţie principalele componente ale câştigurilor salariale, prin preluarea în aceste valorilor/cuantumurilor unor sporuri şi indemnizaţii abrogate prin nou legislaţie, după caz, legii. Totodată, reiese faptul că legiuitorul a stabilit că valorile acestor noi elemente de încadrare majorează în perioada de aplicare etapizată a legii-cadru până când ar fi atinse valorile rezultate din multiplicarea valorii coeficientului 1.00 cu coeficientul de ierarhizare aferent funcţiei. Făcând referire la prevederile art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, subliniază că reîncadrarea personalului bugetar la data de 1 ianuarie s-a realizat luând în calcul cuantumul salariului la care era îndreptăţit acest personal la nivelul lunii decembrie 2009. De altfel, ţinând cont de prevederile art. 4 alin. (2) şi (3) din anexa nr. IV şi pct.I din Nota la anexa nr. IV/IA la Legea-cadru nr. 330/2009, legiuitorul a schimbat în mod semnificativ principalul element al câştigului salarial, care va fi reprezentat de salariul funcţiei de bază, diferit atât ca noţiune faţă de salariul de bază cât şi la modalitatea de compunere a acestuia. Ţinând cont de prevederile art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009 coroborate cu cele ale art. 7 din aceeaşi lege-cadru, cuantumul salariului funcţiei de bază era determinat în valoare absolută, ca sumă, a valorilor unor elemente salariale corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, care nu mai erau prevăzute de legislaţia-cadru în vigoare după 01.01.2010, inclusiv valoarea salariului pentru funcţia îndeplinită. Precizează că, în conformitate cu art. 48 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 330/2009, la data de 01.01.2010 se abrogă Ordonanţa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 353/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 1, 25, 29 alin. (2) şi (3), art. 37, 38, 52, 55-58, pct. I al notei la anexa nr. 1, pct. 3 al anexei nr. 4, pct. 2 şi 3 ale anexei nr. 5. Valoarea absolută a noului element salarial al poliţiştilor, respectiv valoarea salariului funcţiei de bază, prelua valoarea/cuantumul salariului pentru funcţia îndeplinită prevăzută la 31.12.2009 (calculat până la acea dată prin raportare la valoarea de referinţă sectorială prevăzută la acea dată - 197,3387), valorile/cuantumurile salariului de merit, sporului pentru misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, sporului de fidelitate, sporului pentru condiţii de pericol deosebit (elemente salariale abrogate) şi, după caz, valorile/cuantumurile altor elemente salariale în plată la 31.12.2009, valoarea rezultată fiind una absolută care nu mai era determinată prin utilizarea vreunei valori de referinţă sectorială. Face precizarea că valoarea salariului funcţiei de bază determinat potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 330/2009 şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 era cea care se compara cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Corespondenţa salariului funcţiei de bază al poliţiştilor cu salariul de bază al personalului civil este confirmată de prevederile anexei nr. IV la Legea-cadru nr. 330/2009 (ex.: art. 17 alin. (1) din anexă – „personalul militar în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, precum şi personalul civil care execută, în domenii specifice, lucrări de excepţie şi misiuni speciale, apreciate ca atare de către conducătorii acestora, beneficiază de o primă lunară de excepţie sau de misiune specială de până la 50% din solda funcţiei de bază/salariul funcţiei de bază, respectiv salariul de bază), fiind astfel clar faptul că legiuitorul a stabilit că valorile acestor elemente salariale distincte sunt cele la care se raportează nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. Aşa cum a arătat, pentru poliţişti (de fapt pentru tot personalul din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională) nu s-a păstrat/menţinut o valoare de referinţă sectorială pe baza căreia să se determine elementele salariale reglementate de Legea-cadru nr. 330/2009, ci a fost instituită o preluare a unor valori/cuantumuri ale unor componente salariale aflate în plată la 31.12.2009, majoritatea abrogate de noua legislaţie, care, prin însumare, au stabilit valoarea absolută/cuantumul brut al noilor elemente de încadrare reglementate după 01.01.2010 - salariul funcţiei de bază/solda de funcţiei de bază. Începând cu data de 01.01.2011, prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se aduc modificări în ceea ce priveşte strict terminologia elementelor salariale ale poliţiştilor, iar, potrivit art. 7 alin. (1) din legea-cadru, „aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează etapizat, prin modificarea succesivă, după caz, a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, prin legi speciale anuale de aplicare”. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 4 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, principalul element al câştigului salarial (ca funcţionalitate), se schimbă, ca terminologie din salariul funcţiei de bază în salariul de funcţie, care potrivit legii-cadru [n.n. - art. 9 alin.(2): „sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, soldele/salariile de funcţie şi indemnizaţiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele şi alte drepturi în bani şi în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar”; art. 10 alin. (l); art. 11 alin. (1); art. 13 alin. (1)] devine corespondent, al salariului de bază, sau al indemnizaţiei de încadrare prevăzute pentru celelalte familii ocupaţionale. Totodată, după ce a stabilit că salariul de funcţie instituit începând 01.01.2011 (vezi art. 4 alin. (2) şi (3) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010) preia nivelul salarial al salariului funcţiei de bază astfel cum a fost acordat personalului plătit din fonduri publice pentru luna octombrie 2010 la care s-a adăugat şi suma compensatorie cu caracter tranzitoriu (art. 1 din Legea nr. 285/2010), legiuitorul reglementează faptul că „în anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat” (art.2 din Legea nr. 285/2010), în condiţiile în care „în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă și coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, denumită în continuare lege-cadru”. În consecinţă, în anul 2011, valoarea salariului de funcţie (noul element salarial de încadrare reglementat de Legea-cadru nr. 284/2010) se determina prin preluarea valorii salariului funcţiei de bază în plată în anul 2010, ţinând cont de prevederile art. I din Legea nr.285/2010, tot în aplicarea principiului legal de salarizare etapizată, fapt pentru care valoarea de referinţă sectorială prevăzută la 31.12.2009 pentru poliţişti nu a fost vreodată reglementată ca fiind una aplicabilă începând cu anul respectiv. Mai departe, prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, s-a prevăzut introducerea în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 a art. II art. 1, care a prevăzut că, în anul 2012, cuantumul brut al drepturilor salariale (inclusiv al salariului funcţiei de bază/salariului de funcţie) se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă personalului plătit din fondurile publice pentru luna decembrie 2011. Aceeaşi soluţie legislativă de preluare a valorilor/cuantumurilor drepturilor salariale din anul precedent se regăseşte în fiecare din legile speciale anuale de aplicare etapizată a Legii-cadru nr.284/2010, până la 30.06.2017, conform art. 1 de la pct. 2 din articolul unic al Legii nr. 283/2011 art. l din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, art. 1 alin.(l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 şi art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017. Ţinând cont şi de punctele de vedere ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice referitoare la modalitatea de aplicare a legislaţiei privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, emise în perioada februarie - iunie 2015, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-au dispus măsuri pentru aplicarea corespunzătoare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1091/2014 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1017/2015, care s-a realizat ca urmare a analizei comparative a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată faţă de cuantumul soldei de funcţie a personalului militar, respectiv faţă de cuantumul salariului de funcţie al poliţiştilor. Conform art. 1 din Hotărâre Guvernului nr. 1.091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată; „ 1) începând cu data de 1 ianuarie 2015, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 975 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore în medie pe lună în anul 2015, reprezentând 5,781 lei/oră.” Conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată: „începând cu data de 1 mai 2016, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră.” Făcând trimitere la dispozițiile art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, subliniază că, în motivarea, legiuitorul prezintă elementele de fapt şi de drept ale situaţiei extraordinare ce impune recurgerea la această cale de reglementare. Având în vedere că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 a fost adoptată şi pentru reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv pentru perioada 1 ianuarie - 28 februarie, rezultă că, din punct de vedere temporal, legiuitorul (Guvernul României) a stabilit că politicile salariale să aibă o activitate limitată în timp, stabilind în mod expres menţinerea impactului financiar pentru măsurile de salarizare la un nivel cunoscut şi sustenabil. Conform art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1 /2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată „începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.” Din analiza Notei de fundamentare întocmite pentru Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 (prin raportare la sumele aferente impactului intenţiei de legiferare la nivelul sistemului bugetar, dar şi la modelul de calcul al impactului menţinut din hotărârile de Guvern anterioare, reiese faptul că legiuitorul nu a avut în vedere decât o majorare cu 200 de lei a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi nu a reglementat vreo modificare a modalităţii de salarizare stabilită pentru personalul bugetar în legislaţia-cadru de salarizare şi în măsurile fiscal-bugetare aprobate prin lege. Ţinând cont de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative, prin hotărâri de Guvern nu se pot aduce modificări ale modalităţii de salarizare a personalului bugetar adoptată la nivel de lege, caz în care este clar faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 nu s-a reglementat aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin eliminarea unor cuantumuri salariale cuprinse în valorile absolute ale salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie aflate în plată conform nivelului de salarizare stabilit prin legislaţia-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017, pe baza reconstrucţiei salariale. Intenţia legiuitorului, vis-a-vis de faptul că aplicarea prevederilor referitoare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se realizează ca urmare a analizei comparative a acestui nivel cu salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie (în valori absolute) aflate în plată potrivit legislaţiei-cadru de salarizare, se regăseşte şi la art. 7 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, dacă s-ar proceda la acordarea nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin comparaţie doar cu un cuantum din cele cuprinse în salariul de funcţie actual (respectiv cu cel reţinut de reclamanţi în mod eronat ca fiind salariul de funcţie, el reprezentând în fapt şi în drept cuantumul unui element abrogat de legislaţia-cadru - salariul pentru funcţia îndeplinită prevăzut de legislaţia în vigoare la data de 31.12.2009 şi acordat în baza principiului de salarizare în plată pentru funcţiile similare), eliminându-se din comparaţie cuantumurile elementelor introduse de Legea-cadru nr. 330/2009 în coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi corespunzători salariilor de funcţie (cuantumul salariului de merit, sporului de misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate şi al sporului de fidelitate) sau a elementelor care au fost abrogate/înlocuite de legislaţia-cadru şi au fost acordate ca sume compensatorii tranzitorii, atunci rezultatul comparaţiei ar încălca cel puţin prevederile art. 7 alin. l din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 90/2017. Spre exemplu, salariul de funcţie actual ca urmare a aplicării legislaţiei-cadru de salarizare la nivelul anului 2017 era de 3.000 de lei, în care se regăseşte, pe baza principiului aplicării nivelului de salarizare în plată pentru funcţiile similare (n.n. - vezi art. 3 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016) cuantumul salariului pentru funcţia îndeplinită de 543 de lei (la 31.12.2009). Potrivit susţinerilor eronate promovate de sindicatul respectiv, cuantumul de 543 de lei din salariul de funcţie actual trebuie înlocuit cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 1.450 lei, fapt care va genera, în primul rând, dublarea sau triplarea practic a nivelului salarial avut în vedere de legiuitor pentru anul 2017. Începând cu luna februarie 2017 prin publicarea art. 4 al O.U.G. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea și completarea unor acte normative, s-au respectat prevederile raportării valorii financiare a salariului de funcţie/ de bază al poliţiştilor la cuantumul salariului minim pe economie în sensul de a nu achita drepturi sub această valoare. Astfel, înaintând cu raţionamentul reclamanţilor, dacă o persoană ar beneficia de drepturile stabilite în anul 2017 conform celor solicitate, la 1 ianuarie 2018, cuantumul salariului pentru funcţia îndeplinită de 543 de lei (la 31.12.2009) se înlocuieşte cu suma de 1.450 sau 1.900 de lei (n.n. - vezi Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată) generând astfel o nouă valoare a salariului de funcţie actual (dublă sau triplă faţă de cea vizată de legiuitor pentru anul 2018), la care se aplică majorarea de 25% prevăzută de art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, şi valoarea astfel rezultată pentru salariul de funcţie actual ar trebui să fie comparată tot cu 1.900 de lei, acest fapt contravine legilor-cadru, legilor sau ordonanţelor de urgentă ale Guvernului adoptate în materia salarizării. Potrivit art. 1 din Hotărârea, Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată „începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe tună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră”. Susţinerile reclamanţilor sunt inadmisibile, fiind în contradicţie cu intenţia legiuitorului, care prin stabilirea unui nivel de 1.450 lei /1.900 lei pentru salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a urmărit obţinerea unui impact social important, asigurând creşterea nivelului de trai şi reducerea decalajelor sociale dar care, prin solicitările reclamanţilor, generează în schimb o creştere salarială substanţială cu impact bugetar deosebit, care nu a fost şi nu este prevăzută de legislaţia-cadru de salarizare. În aceste condiţii, raţionamentul corect al aplicării art. 7 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, conform căruia salariul de funcţie actual determinat în conformitate cu legislaţia-cadru de salarizare în perioada 2010-2017, prin reconstrucţie salarială, ca valoare absolută a unor cuantumuri salariale introduse de lege în acest salariu de funcţie, se majorează cu 5% la 1 ianuarie 2018 şi ulterior se compară suma salariului de funcţie majorat cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, este valabil nu doar în anul 2018, ci a guvernat şi în perioada 2010-2017. Menţionează că, în situaţia în care nu s-ar ţine cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce priveşte reconstrucţia salariului de funcţie actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din calitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucţia salariului de funcţie, rezultatul salarial ar încălca toate principiile şi criteriile legale pentru care se suportă nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii. În altă ordine de idei, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 se determinau la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcţie/ salariului de funcţie de cel puţin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adăuga la cuantumul salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie. În speţă, dacă vorbim de un cuantum al salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie de 1.450 lei, 10% majorare reprezenta suma de 145 lei, iar 15% majorare reprezenta suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând valori ale salariilor de funcţie de 1.595 lei şi ale soldelor de funcţie/salariilor de bază de 1.668 lei. În condiţiile în care art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că „începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie, (...) se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, este clar că majorarea de 25% aplicată potrivit prevederilor respective generează la nivelul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, un cuantum minim brut al salariilor de funcţie de 1,994 lei (1.595x1,25) şi un cuantum minim brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie de 2.085 Iei (1.668x1,25), astfel că nu identifică personal care la 1 ianuarie 2018 să facă obiectul aplicării Hotărârii Guvernului nr.846/2017 în care salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.900 lei. Aduce în atenţie faptul că prin adresa nr. 3008/LOV/2018 Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a retransmis clarificări în acest sens în sprijinul formulării şi susţinerii apărărilor instituţiei în litigiile având ca obiect interpretarea şi aplicarea legislaţiei-cadru de salarizare. Aceste clarificări pot fi utilizate în toate situaţiile în care se identifică acţiuni similare în instanţă. Reconstrucţia salarială a salariilor/soldelor de funcţie în perioada 2010-2017, prin preluarea unor elemente salariale în valori absolute valabile în luna decembrie 2009, a fost reglementată în cazul tuturor categoriilor de personal bugetar şi a făcut obiectul nenumăratelor cauze aflate atât pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cât şi pe rolul Curţii Constituţionale. Din analiza Notei de fundamentare întocmite pentru Hotărârea Guvernului nr. 1/2017, respectiv a Impactului financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), prin raportare la sumele aferente impactului intenţiei de legiferare la nivelul sistemului bugetar, dar şi la modelul de calcul al impactului menţinut din hotărârile de Guvern anterioare, reiese faptul că legiuitorul nu a avut în vedere decât o majorare cu 200 de lei a nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată şi nu a reglementat vreo modificare a modalităţii de salarizare stabilită pentru personalul bugetar în legislaţia-cadru de salarizare şi în măsurile fiscal-bugetare aprobate prin lege. Ţinând cont de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea unor acte normative, prin hotărâri de Guvern nu se pot aduce modificări ale modalităţii de salarizare a personalului bugetar adoptată la nivel de lege, caz în care este clar faptul că prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2017 nu s-a reglementat aplicarea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin eliminarea unor cuantumuri salariale cuprinse în valorile absolute ale salariilor d bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie aflate în plată conform nivelului de salarizare stabilit prin legislaţia-cadru de salarizare în vigoare în perioada 2010-2017, pe baza reconstrucţiei salariale. În context, atrage atenţia asupra faptului că Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale a precizat prin avizul nr. 800/LOV/ 2017 că, pentru comparaţia cu nivelul salariului de baza minim brut pe ţară garantat în plată, în conţinutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2017, „nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază, respectiv din solda funcţiei de bază/solda de funcţie/salariul funcţiei de bază/ salariul de funcţie a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”. Ca atare, potrivit avizului Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, „nu se impune eliminarea din solda funcţiei de bază/ solda de funcţie/salariul funcţiei de bază/salariul de funcţie a cuantumurilor sporurilor, indemnizaţiilor şi primelor, ori a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu, astfel cum au fost reglementate potrivit legii, întrucât potrivit art. 3 lit. b) din Legea-cadru nr. 284/2010, drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii, şi nu prin hotărâri de Guvern”. Precizează că avizul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale a fost solicitat în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (2) lit. 1) pct. 2 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, conform cărora acest minister „elaborează şi promovează pachetul de legi speciale anuale de implementare a Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea asigurării modificării succesive a salariilor de bază, soldelor funcţiilor de bază/salariilor funcţiilor de bază şi a indemnizaţiilor lunare de încadrare, în scopul aplicării etapizate a acesteia” şi „elaborează metodologia de calcul şi propune nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”. Intenţia legiuitorului, vis-a-vis de faptul că aplicarea prevederilor referitoare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată se realizează ca urmare a analizei comparative a acestui nivel cu salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie (în valori absolute) aflate în plată potrivit legislaţiei cadru de salarizare, se regăseşte şi la art. 7 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, unde se prevede că „pentru personalul plătit din fonduri publice, cuantumul salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie se stabileşte în conformitate cu prevederile art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, după aplicarea procentului de majorare de 25% prevăzut la art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”. Astfel, dacă s-ar ţine cont de solicitarea reclamantei şi s-ar proceda la acordarea nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prin comparaţie doar cu un cuantum din cele cuprinse în salariul de funcţie actual (respectiv cu cel reţinut de reclamant în mod eronat ca fiind salariul de funcţie, el reprezentând în fapt şi în drept cuantumul unui element abrogat de legislaţia-cadru - salariul pentru funcţia îndeplinită prevăzut de legislaţia în vigoare la data de 31.12.2009 şi acordat în baza principiului de salarizare în plată pentru funcţiile similare), eliminându-se din comparaţie cuantumurile elementelor introduse de Legea-cadru nr. 330/2009 în coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi corespunzători salariilor de funcţie (cuantumul salariului de merit, sporului de misiune permanentă, sporului pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate şi al sporului de fidelitate) sau a elementelor care au fost abrogate/înlocuite de legislaţia-cadru şi au fost acordate ca sume compensatorii tranzitorii, atunci rezultatul comparaţiei ar încălca cel puţin prevederile art.7 alin. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Spre exemplu, salariul de funcţie actual ca urmare a aplicării legislaţiei-cadru de salarizare la nivelul anului 2017 era de 3.000 de lei, în care se regăseşte, pe baza principiului aplicării nivelului de salarizare în plată pentru funcţiile similare (art. 3 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016) cuantumul salariului pentru funcţia îndeplinită de 543 de lei (la 31.12.2009). Potrivit susţinerilor eronate ale reclamanţilor, cuantumul de 543 de lei din salariul de funcţie actual trebuie înlocuit cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de 1.450 lei, fapt care va genera, în primul rând, dublarea sau triplarea practic a nivelului salarial avut în vedere de legiuitor pentru anul 2017. Astfel, înaintând cu raţionamentul reclamanţilor, dacă o persoană ar beneficia de drepturile stabilite în anul 2017 conform solicitării reclamanţilor, la 1 ianuarie 2018, cuantumul salariului pentru funcţia îndeplinită de 543 de lei (la 31.12.2009) se înlocuieşte cu suma de 1.450 sau 1.900 de lei (n.n. - vezi Hotărârea Guvernului nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată) generând astfel o nouă valoare a salariului de funcţie actual (dublă sau triplă faţă de cea vizată de legiuitor pentru anul 2018), la care se aplică majorarea de 25% prevăzută de art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, şi valoarea astfel rezultată pentru salariul de funcţie actual ar trebui să fie comparată tot cu 1.900 de lei, acest fapt contravine legilor-cadru, legilor sau ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, adoptate în materia salarizării. În aceste condiţii, raţionamentul corect al aplicării art. 7 alin (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.90/2017, conform căruia salariul de funcţie actual determinat în conformitate cu legislaţia-cadru de salarizare în perioada 2010-2017, prin reconstrucţie salarială, ca valoare absolută a unor cuantumuri salariale introduse de lege în acest salariu de funcţie, se majorează cu 25% la 1 ianuarie 2018 şi ulterior se compară suma salariului de funcţie majorat cu nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, este unul valabil nu doar în anul 2018, ci a guvernat şi în perioada 2010-2017. Menţionează că, în situaţia în care nu s-ar ţine cont de politicile salariale instituite de legiuitor după 01.01.2010 în ceea ce priveşte reconstrucţia salariului de funcţie actual, iar nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată ar fi comparat doar cu un singur element din totalitatea celor care în prezent sunt utilizate la reconstrucţia salariului de funcţie, rezultatul salarial ar încalcă toate principiile şi criteriile legale pentru care se suportă nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, inclusiv pe cele stabilite de sistemul de salarizare, conform cărora drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forţa legii. În altă ordine de idei, majorările salariale prevăzute de Legea nr. 152/2017 se determinau la un cuantum al salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie de cel puţin 1.450 lei, iar suma astfel rezultată se adăuga la cuantumul salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie. În speţă, dacă vorbim de un cuantum al salariului de bază/soldei de funcţie/salariului de funcţie de 1.450 lei, 10% majorare reprezenta suma de 145 lei, iar 15% majorare reprezenta suma de 218 lei, sume care se adăugau la cuantumul de 1.450 lei, rezultând valori ale salariilor de funcţie de 1.595 lei şi ale soldelor de funcţie / salariilor de bază de 1.668 lei. În condiţiile în care art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că „începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creşteri salariale: a) cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, (...) se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăşi limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii”, este clar că majorarea de 25% aplicată potrivit prevederilor respective generează la nivelul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, un cuantum minim brut al salariilor de funcţie de 1.994 lei (1.595x1,25) şi un cuantum minim brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie de 2.085 lei (1.668x1,25), astfel că nu identifică personal care la 1 ianuarie 2018 să facă obiectul aplicării Hotărârii Guvernului nr. 846/2017 în care salariul de bază minim, brut pe ţară garantat în plată sc stabileşte la 1.900 lei. Cu privire la stabilirea stabilirea coeficientului de referinţă, subliniază că valoarea financiară a coeficientul de referinţă a salariului pentru funcţia îndeplinită este stabilită prin trimitere la prevederile art. 2, art. 3 şi art. 42 din O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea şi alte drepturi ale poliţiştilor, învederând că ultima valoare de referinţă sectorială folosită este de 197,3387 lei. Suplimentar, subliniază că prin art. 4 al Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, se stabileşte valoarea de referinţă de 600 lei [alin. (1)], se dispune reîncadrarea, începând cu 1 ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcţii, gradaţii şi grade prevăzute de Legea-cadru [alin. (3)], dar se prevede că, în anul 2011, nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuţi în anexele la Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice [alin. (2)]. Dispoziţii similare se regăsesc şi în legile anuale de salarizare ulterioare. Aşadar, este evident că, faţă de cadrul legislativ adoptat ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 284/2010, trebuie făcută distincţie între reîncadrare, care se face potrivit legii-cadru de salarizare, ale cărei anexe nu se aplică, şi plata efectivă a drepturilor salariale.

Pe cale de consecinţă, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică, avându-se în vedere și apărările formulate în fața instanței de fond.

Examinând legalitatea sentinţei recurate, prin prisma actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea reţine următoarele:

Recurentul – reclamant a criticat sentința Tribunalului Suceava, arătând că instanța de fond a soluționat în mod greșit cauza, făcând aplicarea greșită a normelor de drept material. Astfel, arată recurentul, prima instanţă nu a apreciat corect diferenţa între salar de funcţie – coeficient ierarhizare, salariu funcţie, salariu de bază. Arată că principala problemă a cauzei constă în echivalarea salariului de funcţie al fiecărui reclamant cu salariul de bază minim brut stabilit prin HG-urile edictate de legiuitor. Salariul lunar al poliţistului se compune din salariul funcţiei de bază (compus din salariul de funcţie, salariul gradului profesional deţinut, gradaţii şi, după caz, salariul de comandă), indemnizaţii, compensaţii, sporuri, prime, premii şi alte drepturi salariale; salariul de funcţie se obţine prin înmulţirea coeficientului de ierarhizare al funcţiei şi valoarea de referinţă sectorială. Arată că legislaţia de după 2009 a presupus reîncadrarea personalului conform formulei noi, dar aceasta este distinctă de acordarea efectivă a drepturilor care se face ţinând cont de cuantumul brut al salariilor avute anterior, deci aceasta trebuie să însemne corelarea constantă a salariului de bază cu toate HG-urile edictate în materia salariului minim brut pe ţară. De asemeni, instanţa nu a avut în vedere principiul discriminării invocat.

Analizând criticile formulate, Curtea apreciază că acestea nu sunt întemeiate.

Astfel, prima instanţă a reţinut în mod corect că noțiunea de salariu de funcție, în înțelesul, componența și modalitatea de calcul reglementate de Legea-cadru nr. 284/2010 și Legea-cadru nr. 153/2017 depinde de abordările legislative anterioare cu caracter succesiv asupra salarizărilor polițiștilor, şi că analiza coroborată a acestora conduce la concluzia că raportarea cuantumului salariului de funcție la salariul minim pe economie nu se poate face cu ignorarea sporurilor care prin Legea nr. 330/2009 și Legea nr. 284/2010, au fost incluse în salariul funcției de bază, respectiv în salariul de funcție, întrucât aceste adaosuri și-au pierdut în acest fel individualitatea, făcând parte din salariul de funcție, în accepţiunea actuală a acestui drept.

În acest sens, salariul de funcție, noțiune reglementată distinct pentru prima dată prin Legea-cadru nr. 284/2010 și ulterior prin Legea-cadru nr. 153/2017, corespunde noțiunilor de salariu pentru funcția îndeplinită reglementată prin O.G. nr. 38/2003 și salariul funcției de bază reglementată de Legea-cadru nr. 330/2009, componentă salarială ce s-a dorit a se calcula prin raportare la coeficienții de ierarhizare pentru funcțiile îndeplinite prevăzuți în anexele legilor de salarizare.

Astfel, potrivi art. 2 din O.G. nr. 38/2003, poliţiştii au dreptul lunar la un salariu de bază, compus din: salariul pentru funcţia îndeplinită, salariul pentru gradul profesional deţinut, gradaţii, sporul pentru misiune permanentă şi, după caz, indemnizaţia de conducere şi salariul de merit. Conform alin. 3 şi 4 din același act normativ, salariul pentru funcţia îndeplinită, ca parte componentă a salariului de bază era prevăzut a se acorda potrivit unor coeficienţi de ierarhizare pentru funcţiile îndeplinite, pe categorii, pentru poliţişti sunt prevăzute în anexa nr. 1 lit. A şi B.

Prin Legea-cadru nr. 284/2010, se introduce pentru prima oară noțiunea de salariu de funcție, ca parte componentă a salariului funcției de bază, acest element salarial fiind cel ce urma a fi avut în vedere pentru realizarea diferenţierii salariilor funcţiilor de bază, prin stabilirea claselor de salarizare şi a coeficienţilor de ierarhizare pentru salariile de funcţie - Legea-cadru nr. 284/2010, în Anexa nr. VII, art. 4 alin. (3) teza a II-a, iar nu salariul funcției de bază precum în reglementările anterioare. De asemeni, şi prin Legea-cadru nr. 153/2017, s-a prevăzut că salariul lunar se compune din salariul de funcție, salariul gradului profesional deținut, gradații și, după caz, salariul de comandă, indemnizații, compensații, sporuri, prime, premii și din alte drepturi salariale.

În concret însă, modalitatea de formare a salariului de funcție reglementat prin Legea-cadru nr. 284/2010 și ulterior prin Legea-cadru nr. 153/2017 a depins de componența salariului funcției de bază reglementat prin Legea-cadru nr. 330/2009, respectiv potrivit art. 30 din Cap. IV: Începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, şi, după caz, indemnizaţiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcţiilor de bază, respectiv din indemnizaţiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcţiilor de bază, respectiv în indemnizaţiile lunare de încadrare corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuţie, cât şi pentru funcţiile de conducere...5) În anul 2010, personalul aflat în funcţie la 31 decembrie 2009 îşi va păstra salariul avut, fără a fi afectat de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009, astfel: a) noul salariu de bază, solda funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţia lunară de încadrare va fi cel/cea corespunzătoare funcţiilor din luna decembrie 2009, la care se adaugă sporurile care se introduc în acesta/aceasta potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevăzute în anexele la prezenta lege rămase în afara salariului de bază, soldei funcţiei de bază sau, după caz, indemnizaţiei lunare de încadrare se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009. 6) Pentru persoanele ale căror sporuri cu caracter permanent acordate în luna decembrie 2009 nu se mai regăsesc în anexele la prezenta lege şi nu au fost incluse în salariile de bază, în soldele funcţiilor de bază sau, după caz, în indemnizaţiile lunare de încadrare, sumele corespunzătoare acestor sporuri vor fi avute în vedere în legile anuale de salarizare, până la acoperirea integrală a acestora. De asemenea, Conform Anexei nr. IV/1A. Notă. 1 din același act normativ, în coeficienții de ierarhizare minimi și maximi sunt cuprinse solda/salariul de merit, indemnizația de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă, sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate și sporul de fidelitate.

Așadar, prin Legea-cadru nr. 330/2009, sporuri precum salariul de merit, indemnizația de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă, sporul pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate și sporul de fidelitate care nu au mai fost prevăzute în noua lege a salarizării au fost incluse în salariul funcției de bază, pierzându-și astfel individualitatea.

Totodată, prin Ordonanța de urgență nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, în art. 5 s-a statuat că: Începând cu luna ianuarie 2010, personalul aflat în funcție la 31 decembrie 2009 își păstrează salariul, solda sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare brut/brută avute la această dată, fără a fi afectate de măsurile de reducere a cheltuielilor de personal din luna decembrie 2009 prevăzute la art. 10 din Legea nr. 329/2009, care se calculează după cum urmează: a) la salariul de bază, solda/ salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare corespunzătoare funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009 se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care se introduc în acesta/aceasta, prevăzute în notele la anexele la Legea-cadru nr. 330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții; b) sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale prevăzute în anexele la Legea-cadru nr. 330/2009 care nu se introduc în salariul de bază, solda/salariul funcției de bază sau, după caz, indemnizația lunară de încadrare se acordă în aceleași cuantumuri de la 31 decembrie 2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009.

După apariția următoarei legi de salarizare, Legea-cadru nr. 284/2010 din 28 decembrie 2010, prin Legea nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice s-a reglementat în art. 1 alin. (5) că sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, şi care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizaţia de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcţie, fără ca prin acordarea lor să conducă la creşteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege. Prin art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, s-a stabilit menținerea în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, a salariului de funcție și a celorlalte componente salariale.

Astfel, pe cale de consecință, dată fiind succesiunea legilor de salarizare și reglementarea distinctă a componentelor salariale, salariul de funcție prevăzut inițial prin Legea-cadru nr. 284/2010 și preluat prin Legea-cadru nr. 153/2017, nu poate fi separat de elementele salariale incluse care și-au pierdut astfel individualitatea și se regăsesc în cuprinsul salariului de funcție ca tot unitar. Drept consecinţă, pentru aplicabilitatea dispozițiilor din HG-urile ce reglementează salariul minim brut pe economie, nu se pot elimina din salariul de funcție sporurile incluse prin legi anterioare pentru a se raporta doar cuantumul rămas la salariul minim brut pe economia din România.

În acest sens, relevante sunt şi cele arătate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în decizia nr. 15 din 17 februarie 2020 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile: ...66. În cazul de față, titularul sesizării solicită interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizării. 67. Pe de altă parte, orientarea instanțelor de judecată spre o anumită interpretare a normelor juridice pe care instanța de trimitere le indică este în sensul că analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu cel al salariului de funcție al polițiștilor se face fără excluderea din salariul de funcție a sumelor compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare - Legea-cadru nr. 284/2010, dar care au fost păstrate, virtual, ca drepturi câștigate, ceea ce conduce la concluzia că problema de drept, astfel cum este prezentată în sesizare, nu este susceptibilă de interpretări diferite, în măsură să reclame intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile necesare pentru a preîntâmpina o jurisprudență neunitară, potrivit scopului acestei proceduri.

Curtea mai reţine că nu este dată, astfel cum se susţine prin recurs, o discriminare a reclamantului din această perspectivă, privind raportarea la salariul minim pe economie. Reclamantul, pretinzând o situaţie de inferioritate a salariului obţinut şi întemeindu-şi acţiunea pe această legislaţie particulară, avea obligaţia de a indica în concret elementele necesare verificării, respectiv prin indicarea nivelului de salarizare vizat şi salariaţii aflaţi în situaţii identice şi care beneficiază de un nivel mai mare al salariului. Or, reclamantul în cauză nu a afirmat (şi cu atât mai puţin nu a dovedit), o atare inechitate faţă de un anume alt salariat. Este de observat, de altfel, şi faptul că, aşa cum însuşi reclamantul a arătat în mod expres (fila 17 dosar fond), reclamantul şi-a întemeiat prezenta acţiune exclusiv pe legislaţia de încadrare salarială, Legea nr. 284/2010, Legea nr. 330/2009, Legea nr. 153/2017, OG nr. 38/2003, OUG nr. 1/2010, HG nr. 1/2017, HG nr. 8/2008, a cărei analiză, astfel cum s-a arătat anterior, susţine concluziile reţinute.

Pentru aceste motive, curtea, reținând că hotărârea pronunțată de prima instanța este legală, că nu există motive de nelegalitate care să atragă casarea acesteia, și că astfel, cererea de recurs este neîntemeiată, urmează ca, în temeiul art. 496 Cod procedură civilă, să respingă recursul ca atare.

Domenii speta

Spete similare