Contestație hotărâre adunare creditori de confirmare a lichidatorului judiciar. Calculul valorii totale a creanțelor la care se referă art. 19 alineat 2 din Legea 85/2006

LITIGII CU PROFESIONIȘTI. PROCEDURA INSOLVENȚEI

Apel. Contestație hotărâre adunare creditori de confirmare a lichidatorului judiciar. Calculul valorii totale a creanțelor la care se referă art. 19 alineat 2 din Legea 85/2006, care trebuie să se facă prin raportare la creanțele cuprinse în planul de reorganizare și care sunt anterioare deschiderii procedurii, nu și la creanțele curente, chiar dacă plata acestora este prevăzută în plan. Temeinicia recursului

- art. 19 și art. 15 alineat 2 litera c) din Legea nr. 85/2006

Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă

Decizia nr. 21 din 17 februarie 2022

Prin Sentința nr. (...)/F/2021 din 11 noiembrie 2021, Tribunalul (...) a admis contestația formulată de creditorul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (...) prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice (...) cu sediul în. A admis în parte contestațiile formulate de creditorii (C1), cu domiciliul în (...), (C2), cu domiciliul în (...) și (C3), cu domiciliul în (...) și a dispus anularea hotărârii nr. (xxxx)/22.11.2019 a adunării creditorilor debitorului S.C. (S) S.R.L. și procesul verbal al adunării creditorilor din data de 20.11.2019.

Au fost respinse ca neîntemeiate contestațiile formulate de creditorii (C1), (C2) și (C3) privind anularea măsurii (Lj), lichidator judiciar al (S) SRL, respectiv convocarea adunării creditorilor nr. (yyyy)/15.11.2019 publicată în BPI nr. (...)/18.11.2019.

Pentru a pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Decizia nr. (...)/C/2021 din 15 aprilie 2021 Curtea de Apel (...) a reținut prin considerentele obligatorii în rejudecare următoarele:

„În speța de față, la momentul la care a fost publicată de către lichidatorul judiciar desemnat provizoriu convocarea contestată nu era întocmit tabelul preliminar de creanțe, neîmplinindu-se termenul pentru formularea declarațiilor de creanță.

Critica recurentei în sensul că ar fi trebuit așteptată parcurgerea acestor etape nu poate fi primită din moment ce legiuitorul a avut în vedere această ipoteză la stabilirea cvorumului necesar pentru ținerea unei ședințe a adunării creditorilor, sens în care art. 15 alin. 2 lit. c) prevede că pentru calculul valorii totale a creanțelor se vor avea în vedere, ulterior confirmării planului de reorganizare și până la afișarea tabelului definitiv consolidat, valoarea astfel cum reiese din planul de reorganizare.”

În lumina acestor considerente, în contextul în care criticile recurentei au fost apreciate ca neîntemeiate, rămâne valabil raționamentul primei instanțe ce a intrat în autoritate de lucru judecat. Astfel, cu autoritate de lucru judecat prin Sentința nr. nr. (...)/F/2020 din data de 21 octombrie 2020 s-a stabilit următoarele:

„Referitor la legalitatea celor două acte contestate reține că la momentul deschiderii procedurii falimentului masa pasivă este cunoscută, ea fiind reflectată în planul de reorganizare. Creșterea sau diminuarea ei sunt consecința volumului de activitate derulat de către debitor în perioada de observație și de reorganizare, putând fi determinată abia la momentul întocmirii tabelului definitiv consolidat de creanțe.

Momentul la care lichidatorul judiciar reușește întocmirea respectivului act de procedură depinde de o serie de elemente de natură obiectivă care nu se află sub controlul său sau al unui alt participant la procedură. Tocmai de aceea, până la acea dată legiuitorul a înțeles să dea eficiență voinței creditorilor cuprinși în programul de plăți, aceștia putând decide asupra chestiunilor ce vizează derularea procedurii (art. 15 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 85/2006).

Convocarea lor nu constituie decât expresia concretă a uneia dintre atribuțiile stabilite de lege în sarcina lichidatorului judiciar, neputându-se considera că ea este prematură din moment ce chiar legiuitorul a prevăzut și reglementat această ipoteză. Faptul că o parte sau toate creanțele cuprinse în planul de reorganizare au fost achitate nu are nicio relevanță atâta timp cât există o procedură de insolvență în curs.”

În rejudecare, în contextul în care instanța de recurs a reținut ca fiind corect raționamentul judecătorului fondului, respectiv corecta convocare a creditorilor, s-a apreciat că soluția nu poate fi contrară.

În ce privește respectarea condiției cvorumului pentru desemnarea unui administrator judiciar/lichidator și stabilirea remunerației acestuia, judecătorul sindic a reținut următoarele:

Potrivit art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, „la recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei ședințe a creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i remunerația.”

Prin procesul-verbal din data de 20.11.2019 s-a consemnat faptul că și-a exprimat votul creditorul (Banca 1) S.A.

În condițiile în care s-a reținut anterior că, convocarea s-a realizat în mod corect, ținând cont de valoarea creanțelor astfel cum reiese din planul de reorganizare, verificarea cvorumului pentru adunarea creditorilor din data de 20.11.2019 se va realiza prin raportarea la același plan de reorganizare, respectiv la valoarea totală a creanțelor prevăzute la plată prin plan.

Conform planului de reorganizare, respectiv programului de plăți (fila 169 dosar nr. (...)/2010, vol. II), s-a prevăzut plata în perioada de reorganizare a creanțelor salariale, garantate și a celui bugetar.

Valoarea totală a creanțelor de distribuite conform planului de reorganizare este de 11.595.950, 44 lei, din care: 5.112.287,49 lei către (Banca 2) S.A. (creanță cesionată lui (Banca 1) S.A.), 1.551.042,92 lei către (BANCA 3) S.A., 798.978 lei către salariați, 2.426.676 lei către DGFP (...) (creanțe din procedură), 1.706.461,90 lei către DGFP (...) și 522,13 către CNADN.

Creanța (Banca 1) S.A. (în valoare de 5.112.287,49 lei), unicul creditor ce și-a exprimat votul în cadrul adunării creditorilor din data de 20.11.2019, reprezintă 44,08% din valoarea totală a creanțelor (11.595.950, 44 lei).

Întrucât, în condițiile art. 19 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 nu se poate lua o decizie în prezența creditorilor a căror creanțe reprezintă mai puțin de 50% din valoarea totală a creanțelor, hotărârea nr. (xxxx)/22.11.2019 a adunării creditorilor debitorului S.C. (S) S.R.L. și procesul verbal al adunării creditorilor din data de 20.11.2019 au fost apreciate ca nelegale.

Pentru considerentele expuse, judecătorul sindic a admis contestația formulată de creditorul Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (...) prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice (...), a admis în parte contestațiile formulate de creditorii (C1), (C2) și (C3) și a anulat hotărârea nr. (xxxx)/22.11.2019 a adunării creditorilor debitorului S.C. (S) S.R.L. și procesul verbal al adunării creditorilor din data de 20.11.2019.

A respins ca neîntemeiate contestațiile formulate de creditorii (C1), (C2) și (C3) privind anularea măsurii (Lj), lichidator judiciar al (S) SRL, respectiv convocarea adunării creditorilor nr. (yyyy)/15.11.2019 publicată în BPI nr. (...)/18.11.2019.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs (Lj2) Filiala (X) SPRL (fosta (Lj) Filiala (X) SPRL, societate beneficiară în urma divizării parțiale a patrimoniului de afectațiune al (Lj) Filiala (...) SPRL), cu sediul ales în (...), solicitând instanței admiterea prezentului recurs și modificarea în integralitate a sentinței pronunțate de instanța de fond, cu consecința respingerii contestației formulate de creditorii (C1), (C2), (C3) și AJFP (...) împotriva Hotărârii nr. (xxxx)/22.11.2019 a Adunării Creditorilor debitorului (S) SRL.

În motivarea cererii de recurs se arată, contrar celor reținute prin Sentința civilă nr. (...)/F/2021, că, motivul pentru care au fost admise contestațiile formulate nu poate fi admis, raportat la următoarele argumente:

Contestațiile formulate sunt neîntemeiate. Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, astfel că orice aspecte care nu vizează adoptarea în condiții de deplină legalitate a hotărârii adunării creditorilor exced aplicabilității dispozițiilor menționate din legea insolvenței. Luarea hotărârii adunării creditorilor, precum și întocmirea procesului verbal al ședinței au fost realizate în conformitate cu prevederile legale incidente având în vedere faptul că:

1. Adunarea creditorilor a fost convocată de către lichidatorul judiciar prin Buletinul Procedurilor de Insolvență;

2. La momentul desfășurării ședinței, au fost îndeplinite condițiile de cvorum și majoritate, fiind respectate întocmai dispozițiile art. 15 din Legea nr. 85/2006;

3. Au fost respectate întocmai prevederile legale instituite de art. 14 din același act normativ, lichidatorul judiciar comunicând ordinea de zi a ședinței și asigurând secretariatul acesteia, iar în cadrul ședinței nu au fost abordate chestiuni necuprinse în convocare, apte a atrage anularea hotărârii;

4. Calculul valorii totale a creanțelor s-a făcut în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

5. Hotărârea este luată cu majoritatea prevăzută de lege.

În susținerea legalității hotărârii Adunării Creditorilor din data de 20.11.2019, contrar unor aspecte reținute de către instanța de fond, consideră că sentința primei instanțe este nelegală.

Astfel, raportat la planul de reorganizare confirmat, totalul masei credale de achitat prin plan este în cuantum de 9.169.274,44 lei și nu de 11.595.950,44 lei cum reține instanța de judecată. Instanța de fond se află într-o eroare cu privire la cuantumul creanțelor anterioare care au fost propuse la plată prin programul de plată. Astfel, în suma de 11595.950,44 lei pe care o menționează instanța de fond este inclusă și suma de 2.426.676 lei, reprezentând creanța bugetară curentă la acel moment. Prin urmare, valoarea creanțelor anterioare care au format obiectul programului de plată sunt în cuantum de 9.169.274,44 lei (11.595.950,44 - 2.426.676), din care creanța creditorului care a votat în cadrul ședinței adunării creditorilor din data de 20.11.2019 este de 5.112.287,49 lei. Astfel, lichidatorul judiciar a calculat în mod corect cvorumul de prezență din cadrul ședinței Adunării Creditorilor din data de 20.11.2019 - 55,75% din masa credală (5.112.287,49 lei / 9.169.274,44 lei * 100 = 55.7545%).

Creanțele curente din programul de plată nu pot fi luate în considerare la calcularea cvorumului de prezență, raportat la următoarele considerente:

- conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 85/2006: prin program de plată a creanțelor se înțelege tabelul de creanțe menționat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanțe și la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, și care cuprinde: a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanțe pe care debitorul se obligă să le plătească acestora; b) termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume;

- prin tabel definitiv de creanțe se înțelege tabelul care cuprinde toate creanțele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar și împotriva cărora nu s-au formulat contestații în conformitate cu prevederile art. 73, precum și creanțele admise în urma soluționării contestațiilor.

- creditorul îndreptățit să participe la procedura insolvenței este acel creditor care a formulat și căruia i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanței sale pe tabelele de creanțe contra debitorului, întocmite în procedură și care are dreptul de a participa și de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecătorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuțiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfășurarea procedurii și de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege.

În conformitate cu prevederile art. 19 alin. 2): ”la recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i și remunerația. În cazul în care remunerația se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilită de către judecătorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolvență. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic”.

Se poate astfel concluziona faptul că hotărârea creditorilor a fost luată în mod corect de către lichidatorul judiciar, (Lj) Filiala (...) fiind confirmată în calitate de lichidator judiciar cu 55,75% din masa credală (creanțe anterioare deschiderii procedurii), inclusiv prin raportare la prevederile art. 19 din Legea nr. 85/2006.

Concluzionând, în mod eronat instanța de judecată a admis contestațiile formulate de creditorii AJFP (...), (C1), (C2) și (C3) și a dispus anularea hotărârii nr. (xxxx)/22.11.2019 a adunării creditorilor debitorului (S) SRL.

Prin urmare, contrar celor reținute prin Sentința civilă nr. (...)/F/2021, consideră contestațiile formulate de către creditori neîntemeiate, sens în care solicită modificarea sentinței anterior menționate cu consecința respingerii acestora.

Examinând sentința recurată, raportat la motivele de recurs invocate, curtea a reținut că recursul este fondat.

Obiectul contestației din prezenta cauză vizează hotărârea adunării creditorilor din data de 22.11.2019, prin care a fost confirmat în calitate de lichidator judiciar al debitoarei S.C. (S) S.R.L. - (Lj) Filiala (...) SPRL.

În speță sunt incidente prevederile art. 19 alin. 2 din Legea 85/2006, în conformitate cu care, la recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i și remunerația. În cazul în care remunerația se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilită de către judecătorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolvență. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic.

În ceea ce privește valoarea totală a creanțelor în raport de care se stabilește procentul de 50%, sunt aplicabile dispozițiile art. 15 alin. 2 lit. c), potrivit cărora, ulterior confirmării planului de reorganizare și până la afișarea tabelului definitiv consolidat, se are în vedere planul de reorganizare confirmat.

Judecătorul-sindic a reținut că, din lecturarea planului de reorganizare, rezultă că valoarea totală a creanțelor de distribuit este de 11.595.950,44 lei și, raportat la această valoare, creanța creditorului care și-a exprimat votul – (Banca 1) S.A. este de 5.112.287,49 lei, care reprezintă doar 44,08% din valoarea totală a creanțelor, astfel că nu erau îndeplinite condițiile art. 19 alin. 2 pentru adoptarea legală a hotărârii.

Curtea a reținut că, argumentele expuse de recurent prin cererea de recurs sunt fondate. Rezultă, într-adevăr, din cuprinsul planului de reorganizare că, valoarea totală a creanțelor de distribuit este de 11.595.950,44 lei, însă nu poate fi omisă împrejurarea că, suma de 2.426.676 lei reprezintă creanțe curente aparținând DGRFP (...), care nu trebuia luată în considerare în calculul valorii totale a creanțelor și a stabilirii procentului de 50% din această valoare.

La pct. 8.3.1. din planul de reorganizare, rezultă că, suma de 2.426.676 lei reprezintă o creanță curentă, născută în cuprinsul perioadei de observație, de la deschiderea procedurii și până la data întocmirii planului, constând în TVA, contribuții salariale, impozite și taxe locale.

Chiar dacă s-a prevăzut achitarea acestei creanțe curente prin plan, în primul an de reorganizare, aceasta nu înseamnă că această creanță trebuia luată în considerare pentru calcularea procentului de 50% din valoarea totală a creanțelor cuprinse în programul de plați din plan, căci creanțele acceptate la plată prin plan sunt doar acele creanțe care sunt anterioare deschiderii procedurii, nu și creanțele curente care, chiar prevăzute a se plăti în cursul reorganizării, nu fac parte, în realitate din programul de plăți.

Acest lucru rezultă în mod expres din definiția dată de legea insolvenței programului de plăți la art. 3 pct. 22 din lege. Astfel, prin program de plată a creanțelor se înțelege tabelul de creanțe menționat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanțe și la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, și care cuprinde: a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanțe pe care debitorul se obligă să le plătească acestora; b) termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume.

Or, tabelul definitiv de creanțe este tabelul care cuprinde toate creanțele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii (art. 3 pct. 17 din legea insolvenței).

Aceeași concepție a legiuitorului a fost menținută și prin noua lege a insolvenței – Legea 85/2014, cu toate că, prin aceasta, s-a urmărit acordarea unei protecții sporite creditorilor cu creanțe curente. Spre deosebire de vechea lege, care nu conținea nici o prevedere în acest sens, art. 133 alin. 4 lit. e) din Legea 85/2014 reglementează obligativitatea ca planul de reorganizare să cuprindă și modalitatea de achitare a creanțelor curente. Cu toate acestea, în considerentele Deciziei nr. 5/2019 pronunțată de ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care s-a interpretat acest articol în sensul că, planul de reorganizare a debitorului nu poate să prevadă eșalonarea la plată a creanțelor curente (inclusiv a celor bugetare), s-a reținut la paragraful 67 că, programul de plată a creanțelor menționat în planul de reorganizare nu poate cuprinde cuantumul creanțelor curente, față de conținutul explicit al prevederilor art. 5 pct. 53 din același act normativ, similare celor ale art. 3 pct. 22 din Legea 85/2006. S-a mai arătat că, planul de reorganizare are drept scop principal configurarea modului de stingere a creanțelor înscrise în tabelul definitiv, însă, ținând cont de faptul că în perioada de reorganizare debitorul continuă activitatea, fiind firesc să genereze obligații curente, planul, pentru a putea fi considerat sustenabil, trebuie să asigure achitarea acestora din urmă (paragraful 71).

Curtea apreciază că, aceste considerente sunt aplicabile și situațiilor ivite sub imperiul vechii legi a insolvenței, din moment ce dispozițiile legale sunt aceleași în ceea ce privește cuprinderea în planul de reorganizare doar a creanțelor anterioare deschiderii procedurii. Pentru acest motiv, chiar dacă în situația concretă din speța de față planul cuprinde și creanțe curente ale creditoarei DGRFP (...), acest fapt nu influențează calculul valorii totale a creanțelor la care se referă art. 19 alin. 2 din Legea 85/2006, care trebuie să se facă doar în conformitate cu prevederile legii, respectiv doar prin raportare la acele creanțe cuprinse în plan care sunt anterioare deschiderii procedurii insolvenței, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a prevederilor art. 3 pct. 17 și 22 din Legea 85/2006.

În același sens, trebuie arătat că, creditorul DGRFP (...) a fost înscris cu creanța sa curentă în grupa creanțelor rezultate din continuarea activității, care nu este reglementată de legea insolvenței ca o categorie distinctă de creanțe, care să voteze separat planul de reorganizare, aceste categorii fiind enumerate în mod limitativ la art. 100 alin. 3, respectiv: creanțe garantate; creanțe salariale; creanțe bugetare; creanțe chirografare stabilite conform art. 96 alin. (1); celelalte creanțe chirografare.

Față de aceste aspecte, procentul de 50% prevăzut de art. 19 alin. 2 trebuia raportat la valoarea creanțelor anterioare deschiderii procedurii de 9.169.274,44 lei, astfel că, votul exprimat de creditorul (Banca 1) S.A., care este deținătorul unei creanțe de 5.112.287,49 lei, întrunește procentul de 50%, astfel că, se impunea respingerea ca nefondate a contestațiilor formulate de contestatorii Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (...) – prin Administrația Județeană a Finanțelor Publice (...), (C1), (C2) și (C3) împotriva hotărârii nr. (xxxx)/22.11.2019 a adunării creditorilor debitorului (S) SRL și a procesului - verbal al adunării creditorilor din data de 20.11.2019, motiv pentru care, în baza art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă a fost admis recursul și modificată în parte sentința, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței care nu au fost recurate.

(Decizie redactată de judecător Marcela FILIMON și rezumată de judecător Alina TITERLEA)

Domenii speta

Spete similare